6,475 matches
-
dimensiunilor efective în câmpul de toleranță urmărește o curbă cu o densitate de reparație normală (Gauss) probabilitatea de a obține o asamblare a piesei cu dimensiuni extreme este redusă. Se poate ajunge la probabilitatea de 2-3 000 de a asambla arbore cu dimensiune minimă : · modificarea materialului pentru elementul mai slab din asamblare (creșterea limitei de curgere sau schimbarea tratamentului termic). Exemplu de proiect didactic Să se proiecteze un ansamblu mecanic destinat demontării unei asamblări presate între un butuc și un arbore
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
arbore cu dimensiune minimă : · modificarea materialului pentru elementul mai slab din asamblare (creșterea limitei de curgere sau schimbarea tratamentului termic). Exemplu de proiect didactic Să se proiecteze un ansamblu mecanic destinat demontării unei asamblări presate între un butuc și un arbore, folosind cupla cinematică șurub - piuliță. Schema de principiu este următoarea : diametrul exterior al bucșei în (mm); l → înălțimea bucșei în (mm); Mt → momentul de torsiune de transmis de asamblarea presata in (N·mm); Mtc→ momentul de torsiune consumat; Principiul de
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
este următoarea : diametrul exterior al bucșei în (mm); l → înălțimea bucșei în (mm); Mt → momentul de torsiune de transmis de asamblarea presata in (N·mm); Mtc→ momentul de torsiune consumat; Principiul de funcționare : Asamblarea presată, formată din bucșa 3 și arborele 1 va fi demontată datorită forței axiale FA dezvoltată de șurubul 6 cu acționare normală și transmisă arborelui 1. Bucșa va fi susținută de ghearele brațelor extractoare 2, rabatabile, datorită bolțurilor 4 montate în urechile cadrului 5, în care se
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
transmis de asamblarea presata in (N·mm); Mtc→ momentul de torsiune consumat; Principiul de funcționare : Asamblarea presată, formată din bucșa 3 și arborele 1 va fi demontată datorită forței axiale FA dezvoltată de șurubul 6 cu acționare normală și transmisă arborelui 1. Bucșa va fi susținută de ghearele brațelor extractoare 2, rabatabile, datorită bolțurilor 4 montate în urechile cadrului 5, în care se mai află și piulița 7, fixată prin șuruburile 8. În principiu, momentul de acționare (la cheie) Mtc trebuie
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
minime necesare Smin real și alegerea ajustajului presat X aferent diametrului d; Smin se calculează cu ajutorul relației lui Lamé Date inițiale : 1.2 Alegerea ajustajului Considerând ansamblarea ca fiind realizată între două tuburi cu pereți groși, datorită strângerii, atât în arbore, cât și în butuc apare o stare spațială de tensiuni (σr, σt, σz). Pentru simplificare, se presupune că lungimea butucului este infinită, neglijându-se efectele de capăt, și tensiunea axială σz este zero. Se obține astfel o stare plană de
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
existent; efectuarea lucrărilor pregătitoare pentru implementarea noului sistem, respectiv elaborarea chestionarelor de control intern pentru activitățile și procesele ce se desfășoară în cadrul entității; monitorizarea evaluării chestionarelor de control intern; consilierea pentru pregătirea activităților privind: elaborarea Listei obiectivelor și activităților; elaborarea Arborelui activităților; elaborarea procedurilor de lucru; elaborarea Registrului riscurilor. Auditorul intern trebuie să monitorizeze activitățile grupului de lucru până la implementarea în totalitate a noului sistem de control intern și să informeze sistematic managerul general asupra activităților grupului de lucru și asupra
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
care să aibă o atitudine critică față de deciziile Cominternului. Elita leninistă a PCdR, inclusiv cei care au murit În timpul Marii Terori staliniste de la sfârșitul anilor ’30 (printre victime s-au numărat Elek Köblös, Marcel Pauker, Eugen Rozvan, Elena Filipovici, Ecaterina Arbore, Alexandru Dobrogeanu-Gherea etc.), au arătat Întotdeauna un atașament ferm față de Moscova. Facțiunile apărute la nivelul conducerii PCdR au fost provocate, pe de o parte, de luptele pentru putere de la vârful partidului, iar pe de altă parte, de opoziția manifestată de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
distincția dintre primul și ultimul element, se introduce un element special, numit cap de listă, care nu conține date. Capul de listă devine prim și ultim element și asigură posibilitatea de a parcurge lista în ambele sensuri; structura de tip arbore asigură ordonarea elementelor componente pe niveluri ierarhice. Există un singur nod-rădăcină și mai multe noduri cu un anumit număr de descendenți. Se întâlnește în articolele dintr-un fișier; cele mai utilizate date structurate sunt: articolul, fișierul, tabloul. Articolul este o
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
relatat. Memorialistica literară își revendică grupajul Lentile, despre prieteni scriitori și artiști: B. Fundoianu, Ilarie Voronca, I. Ross, I. Berman și Tudor Arghezi, Geo Bogza. Sunt evocate și figuri de odinioară: buclucașul călugăr Mardarie Vlahuță, Vasile Kogălniceanu, socialiștii Zamfir C. Arbore și Panait Moșoiu. Înscriindu-se în literatura holocaustului, Orașul măcelului (1941), un pamflet corosiv și patetic, de o iudaitate profundă, bazat pe o experiență-limită - rebeliunea legionară din ianuarie 1941, surprinde în instantanee macabre „dinamica distrugerii” din cartierele evreiești, ororile asasinatelor
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Preocupat să contribuie la demonstrarea vechimii și continuității poporului român în spațiul carpato-danubiano-pontic, B. apelează la folclorul tradițional, cu „matca arhaică, precreștină”, respectiv straturile traco-dace. În examinarea lor trece dincolo de trama epică, de „fabulă”, cuprinzând elementele mitice particulare: bradul ca arbore sacru („axă a lumii”) în riturile de nuntă și de înmormântare, cultul aurorei („Dintre toate neamurile Europei, numai românii au o credință în auroră, pe toate planurile și sub toate aspectele vieții individuale și sociale”). Capitolul Confreriile de feciori, predominant
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
sine și cu ceilalți, jurnal de creație, cartea este totodată o amplă „fișă de observație” a procesului de degradare a societății românești în totalitarism, oferind și o neconcesivă imagine din interior a vieții literare. A descoperit și editat Cronica de la Arbore a lui Toader Hrib (1971, 1972). SCRIERI: Fără popas, pref. Maria Banuș, București, 1961; Câmpia soarelui, București, 1962; Constanța, București, 1964; Intrare în anotimp, București, 1964; Fata morgana, București, 1966; Măști de priveghi, București, 1968; Himera nisipurilor, București, 1969; Poeme
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
Toader Hrib (1971, 1972). SCRIERI: Fără popas, pref. Maria Banuș, București, 1961; Câmpia soarelui, București, 1962; Constanța, București, 1964; Intrare în anotimp, București, 1964; Fata morgana, București, 1966; Măști de priveghi, București, 1968; Himera nisipurilor, București, 1969; Poeme, București, 1969; Arborele vieții, București, 1971; Austru, București, 1971; Câmpia soarelui, București, 1972; Elegii, București, 1973; Petrecere pe iarbă, București, 1973; Ave, noiemvrie, București, 1975; Întoarceri, București, 1977; Roata lumii, București, 1977; 65 poeme, București, 1978; Umbră arsă, București, 1980; Epitaf, București, 1981
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
1991; Copilărinda, București, 1991; Efectul de seră, București, 1991; Zidul martor. Pagini de jurnal. 1970-1990, București, 1995; Aurolac, București, 1997; Petrecere, București, 1998; Austru, postfața autoarei, București, 1999; Scara ce nu duce nicăieri, București, 2001. Ediții: Toader Hrib, Cronica de la Arbore, Iași, 1971; ed. 2, Iași, 1972. Traduceri: Victor Sivetidis, Thalasse, București, 1967 (în colaborare), Oracolul lui Oreste, București, 1969 (în colaborare), Zbor ireversibil, București, 1972 (în colaborare cu Aurelia Batali), Stalactite, București, 1979. Repere bibliografice: Martin, Poeți, I, 177-178; Tudor
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
unul dintre cele mai însemnate și mai citite ziare din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și din primele ale celui următor. Printre colaboratori s-au aflat C. Dobrogeanu-Gherea, C. Stere (își semna articolele Un observator ipohondric), Zamfir C. Arbore, C. A. Filitis, sociologul Iosif Bolocan ș.a. Partea culturală și literară a ziarului, completată și cu suplimentele editate („Adevărul literar”, „Adevărul ilustrat”, „Adevărul de joi”), a fost redactată de scriitori cu vederi politice și cu idei estetice moderne (C. Mille
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
umane vii reprezintă resortul trecutului umanității, că formația, educația și modul de a gândi al omului sunt genetice, de unde și existența unor caractere naționale deosebite. Filosoful năzuiește mereu spre nou, spre alte orizonturi, cercetările sale fiind „ca niște ramuri de arbore, care ar fi fost dintr-o dată silite să dea rod pe timp de furtună”. Trăind sfârșitul unui ev cu metamorfozele gândirii, observând nestatornicia sistemelor politice, precum și inadaptabilitatea vechilor practici la noile teorii, Herder este conștient de necesitatea implantării unui crez
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
culturile pentru această calitate. Dacă copacul este sănătos, puternic, bine proporționat, indică starea bună de sănătate fizică și psihică a celui care visează. Dacă, dimpotrivă, este fragil, strâmb, fără frunze, atunci simbolizează situația inversă. Copacul stabilește și legătura dintre generații (arborele genealogic). În vis, el poate să dea informații despre familie, despre calitatea comunicării interpersonale și a sentimentelor. Cei trei constituenți structurali simbolizează: - rădăcinile: bazele și fundamentele ființei sau ale mediului, nevoia de a se întoarce la origini sau de a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
falic prin verticalitate - simbolizarea erecției - și prin fruct - ghinda. Are deci o semnificație sexuală pe care o regăsim de altfel și în limbajul familiar, „viguros ca un stejar”. Frasin Frasinul simbolizează axa lumii, mai ales în tradiția scandinavă, cu Yggdrasil, arborele originar, sprijin al umanității. În vis, exprimă aspirațiile înalte, ambiția și tensiunea spirituală. Palmier, ramură de palmier Palmierul și mai ales ramura de palmier sunt asociate cu victoria, prosperitatea și bogăția. Este deci vorba de un semn pozitiv în vis
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pe cel ce visează. În funcție de scenariul oniric, obstacolul este sau nu evitat. Brad, pin La fel ca toate coniferele, pinul și bradul sunt prin excelență simbolurile nemuririi. Dar, în imaginar, bradul este mai ales asociat cu festivitățile de Crăciun. Este arborele ce decorează casele, dar și magazinele și străzile. Semnifică așadar bucuria și sentimentul împărtășirii. Salcie Salcia are o simbolistică negativă, inspirată de crengile aplecate la pământ. Copac care plânge (salcia plângătoare), este expresia tristeții, a melancoliei, a depresiei. La fel
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
3) „Titlurile-rubrică, care barează paginile interioare, reprezintă vârful unei arborescențe ce poate focaliza lectura la mai multe niveluri (Externe la nivelul 1 comandă nivelul 2 Europa, care comandă nivelului 3 Portugalia). Această structură ierarhică nu este informațională prin ea însăși. Arborele rubricilor dezvoltă o enciclopedie care face parte din cultura ziarului. Titlurile-rubrică sunt nume fără determinant și lipsite de predicat. Înfățișate din punct de vedere lingvistic, acestea nu sunt nici fraze, nici produsul transformării unei fraze. Statutul lor este comparabil cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
articole politice și literare. A mai colaborat și la alte ziare și reviste craiovene („Presa Olteniei”, „Jurnalul”, „Cugetul românesc”, „Tribuna Olteniei”, „Vatra” ș.a.), semnând de multe ori Fanu sau F. Bossun, dar și cu inițialele F.B. sau cu pseudonimele Vladimir Arbore, Vlad Dracu, Vlad Țepeș. Cele câteva volume de proză editate de B. (Scrisori din satul meu, 1937, Fata din pădure, 1942, A fost într-o toamnă, 1947, Acolo cântă apele, 1962, Zbor în amurg, 1976, Poveștile Jiului, 1980) certifică, prin
BOSSUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
în evidență. Cunoscând în detaliu epoca primelor curente și mișcări democratice din România, A. a alcătuit o interesantă culegere, Amintiri literare despre vechea mișcare socialistă (1870-1900) (1975), în care a inclus și comentat mărturii provenind de la Gh. Nădejde, Zamfir C. Arbore, Sofia Nădejde, C. Mille, Constantin Bacalbașa, Jean Bart, Gala Galaction, H. Sanielevici, Dimitrie Anghel, Ștefan Petică, Tudor Arghezi și alții. A. are de asemenea meritul de a fi readus în circulație memoriile lui Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată (1987-2000). Substanțialele
AVRAMESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285506_a_286835]
-
BĂLĂCEANU, Ion (28.III.1928, Ceairlighiol-Caliacra), prozator. Este fiul Tudorei și al lui Gheorghe N. Bălăceanu, țărani. Prozatorul și-a confecționat un arbore genealogic ce vrea să ateste o descendență din familia boierească, scăpătată, a Bălăcenilor, pe „ramura lor negustorească”. Urmează școala primară în comuna natală, dar o întrerupe în 1940, odată cu cedarea Cadrilaterului. Continuă studiile în 1946, la Cluj, unde se afla
BALACEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
un bărbat pe nume O’Malley. Preț de o clipă sunt trei bărbați, așteptând laolaltă. Apoi se aude fluierul. La fiecare paisprezece secunde, Wierzbicki lărgește un rulment și Stephanides strunjește un rulment și O’Malley prinde un rulment de un arbore de distribuție. Acest arbore de distribuție pleacă mai departe pe bandă, Învârtindu-se prin fabrică, prin norii de praf metalic, prin cețurile acide, până când un alt muncitor, cincizeci de metri mai Încolo, Întinde mâna și ia arborele de distribuție, atașându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
O’Malley. Preț de o clipă sunt trei bărbați, așteptând laolaltă. Apoi se aude fluierul. La fiecare paisprezece secunde, Wierzbicki lărgește un rulment și Stephanides strunjește un rulment și O’Malley prinde un rulment de un arbore de distribuție. Acest arbore de distribuție pleacă mai departe pe bandă, Învârtindu-se prin fabrică, prin norii de praf metalic, prin cețurile acide, până când un alt muncitor, cincizeci de metri mai Încolo, Întinde mâna și ia arborele de distribuție, atașându-l la un bloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
rulment de un arbore de distribuție. Acest arbore de distribuție pleacă mai departe pe bandă, Învârtindu-se prin fabrică, prin norii de praf metalic, prin cețurile acide, până când un alt muncitor, cincizeci de metri mai Încolo, Întinde mâna și ia arborele de distribuție, atașându-l la un bloc motor (douăzeci de secunde). Simultan, alți bărbați iau elemente de pe benzile alăturate - carburatorul, delcoul, conducta de admisie - și le conectează la blocul motor. Deasupra capetelor lor aplecate, pe axurile imense, lovesc pumnii acționați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]