1,758 matches
-
la menținerea unui lanț alimentar de elită pe spinarea săracilor, care rezultă În moartea prin inaniție a milioane de oameni În lumea Întreagă? Cu alte cuvinte, ne-ar face acest rău rece (impersonal) să acționăm cu aceeași pasiune morală și ardoare ca și răul fierbinte? Recent, o coaliție lărgită de grupuri religioase din Statele Unite ale Americii a lansat o campanie de educație publică care deplânge modul risipitor În care este folosită benzina În America concentrându-se pe posesorii de autoturismne sport-utilitar
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
propagîndu-se în cercuri concentrice. În Cavou bar, însă, piesa de care urmează să ne ocupăm, politicul se dispensează de învelișurile în care în primele trei piese, se disimulase, țîșnind în jeturi, izbucnind în trombă. Afirmații incomode, întrebări scormonitoare, îndoieli și ardori sînt slobozite impetuos, cu o nervoasă participare, dintr-un preaplin al cugetului ajuns la capătul răbdării. Încă un revoltat, deci, în dramaturgia lui Constantin Popa: Octav, din Cavou bar. Unul din tinerii care, la (ceea ce ei credeau că e) Revoluție
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
colectiv este un mijloc puternic pentru a-i uni pe credincioși în credință. Conflictul interior, însă, rămâne nerezolvat. Autorul vorbește și de pericolul de a fi prins în vârtejul plăcerii melodiei, chiar dacă este vorba de o melodie sacră, care reprezintă ardoarea credinței și care conduce la Dumnezeu. „Mă aflu între pericolul plăcerii și constatarea efectelor sale naturale, și sunt înclinat, chiar dacă nu emit o sentință irevocabilă, să aprob folosirea muzicii în biserică, în ideea că spiritul prea slab poate ajunge la
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și smerit cu inima și veți găsi odihna sufletelor voastre” (Matei 11, 29). Fericiți cei ce flămânzesc și însetoșează de dreptate, că aceia vor sătura. (Matei 5, 6). Cei flămânzi și însetați de dreptate sunt toți cei ce doresc cu ardoare să înfăptuiască și să se înfăptuiască binele. Această dorință este tot atât de firească și continuă ca și foamea și setea trupească. Au dat dovadă de aceasta puternică dorință îndeosebi sfinții și martirii care pentru Hristos au părăsit familie, avere, voie proprie
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
după ce și-a îndemnat semenii să nu ia în deșert numele Domnului, domină ciclurile din Frigul și frica. Poemele afirmă nădejdea creștină, susținută de „bucuria întrebării”, care caută să descifreze secretul pietății și al fervorii create în jurul divinității, iubirea și ardoarea în a celebra „mormântul gol”. Autorul „amalgamului entuziast” prezent în culegerea Admirații ortodoxe (2003) știe că metafizica poetică echilibrată duce mult mai direct spre întâlnirea cu divinul decât versurile ce repetă canoane teologale sau dau frâu liber fantasmelor lirice sanctoide
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
toate făpturile lumii. Pentru teologul alexandrin, lumea aurorală nu are ierarhii obiectivate, ci este o desfășurare de ființe universale, de făpturi care ard cu aceeași intensitate în contemplarea Focului divin. Dar fiecare dintre aceste ființe e unică, participă cu o ardoare specifică la Focul polar, constituie un organism singular în care intelectul, sufletul și corpul eteric sînt în mod specific și minunat de precis potrivite între ele de Dumnezeu. Fiecare ființă, intens diferită de o alta, are propria compoziție, propriul destin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
determinase etaje diferite de ființe caracterizate prin temperatura lor contemplativă. Restaurarea omului consta pentru Origen în vastul traseu de-a lungul căruia, atrasă și susținută de Christos, ființa își va recupera, prin nesfîrșite transmutații puse în relație cu treptele universului, ardoarea unitivă și capacitatea de cunoaștere intelectuală. Recuplat la Focul divin pe care îl va contempla cu ochii lui Christos , omul își va realiza astfel statura de ființă universală. Elementele sale reci, grele, individualizante trupul sensibil și sufletul egoist nu vor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un război de legitimă apărare. O altă explicație se referă la aventurismul lui Napoleon, la mișcarea infernală pe care el a de-clanșat-o antrenînd victimele Franței într-un război de distrugere totală. Mecanismul războinic nu tinde în mod deliberat să însuflețească ardoarea națională a poporului. Însă poate fi luat drept expedient miraculos. Războiul este "funcțional". El oferă mai mult decît un simplu derivativ dificultăților interioare ale unui regim amenințat. În mod evident, el constituia calea cea mai sigură de a obține atașamentul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
urmă Îl vom străbate? Poate că toate acestea vor face din noi oameni și În alte vremuri vom ști să prețuim binele”; „De ce mai trăim”; „SÎnt zile În care aș dori să mor, În care-mi doresc moartea cu o ardoare așa cum altădată doream să studiez medicina. SÎnt zile În care doresc să ajung să văd sfîrșitul acestui război, să trăiesc zile frumoase ca altădată. Dar moartea e mai bună, e liniște și pace, fără lacrimi”... Iată cum moartea poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sens de participiu pasiv: „cel adorat”. O altă etimologie, mai ciudată, îl derivă pe il"h de la ’aliha bi„a se statornici (undeva)”: All"h este neschimbător, statornic. Alții îl derivă pe il"h de la waliha îl", „a dori cu ardoare, a tânji după”: All"h e dorit de inimile oamenilor. De la același verb, walah (numele verbal) poate însemna și „iubire puternică”. R"z, în Law"mi‘ 113, 15s, da că posibile două interpretări complementare: oamenii îl iubesc pe Dumnezeu, si
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sau Gruia Înfruntă singuri, uneori cu mâinile goale, armate Întregi de turci (vezi pe larg M. Coman, 1980, pp. 147-174); b) dificultatea ieșirii din furor sacer: elanul războinic fără măsură face ca eroul să nu se poată opri din luptă. Ardoarea se transformă În ardere (vezi G. Dumézil despre furor-ul european și tapas-ul indian, 1942, p. 44): Cuchulainn este potolit de cincizeci de fete goale, care Îl Întâmpină după lupta sa din Ulster și Îl scufundă În trei butoaie de apă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Putem formula, bineînțeles, contraste cum sînt următoarele, ca pe niște contradicții: Plin gol, gîndire profundă neghiobie. Dar contradicția este aici, în același timp, o opoziție reală și numai datorită acestei împrejurări devine fenomenul ridicol. Cînd Sancho Panza se agață cu ardoare de marginea unei gropi pe care și-o închipuie, în întuneric, drept marginea unei prăpăstii, situația poate fi formulată corect ca o contradicție, ca o "incongruență". Incontestabil, spaima grozavă a luio Sancho nu se potrivește cu situația. Dar nu absurditatea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
care dispune viața sufletească; în ele se realizează cea mai intimă grupare a tuturor forțelor psihice într-o singură direcție. În momentul deciziei, concentrarea se poate amplifica pînă la extaz. Nici o mirare că după aceea nu mai înțelegem zelul, însuflețirea, ardoarea sau forța pe care le-am dovedit în astfel de clipe. Ne poate cuprinde amețeala cînd ne amintim de ceea ce, în momentul trăirii sau al înfăptuirii, nu ne-a produs defel amețeală. În clipa acțiunii, au fost prezente afecte ce
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a învinge nivelarea caracterelor, schematismul personajelor, nu în invenția de conflicte artificiale sau în falsa umanizare, ci în tipizarea în fiecare personaj a unei laturi, a unui fenomen al realității, fermitatea revoluționară (Anghel) sau impulsivitatea și lipsa de vigilență (Pascu), ardoarea luptei țărănimii sărace pentru colectivizare (Ilie Barbu) sau ezitarea și neîncrederea celor care suferă de pe urma politicii dușmănoase a deviatorilor (Ioniță, Gavrilă), orbirea politică (Ion Niculae) sau oportunismul și carierismul (Prunoiu), poftele de exploatare (Ghioceoaia)”. *** Nuvela Desfășurarea va stârni multe comentarii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe el. Suze Începe să se plimbe nervos Încoace și-ncolo, bătînd darabana pe oaia de lînă, gînditoare. Avem cîteva opțiuni. Unu: e pur și simplu doar o prietenă și n-ai de ce să-ți faci griji. — Corect, Încuviințez cu ardoare. — Doi: a trecut În seara asta pe aici să vadă care-i treaba. Trei: e-n limbă după el și vrea să pună mîna pe el. Patru... Ajunsă În acest punct, tace. — Și patru? zic Înspăimîntată. — De fapt nu există
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
lui sunt Philip Larkin, WB Yeats, TS Eliot. Chiar el spune: Am mereu versuri în minte. Despre un poem de șapte versuri spune că l-a scris în nu mai puțin de treisprezece variante. Adesea afirmă că iubește cu aceeași ardoare textele dramatice la care nu lucrează mai mult de trei variante și pe cele poetice. Lucrul cu limbajul e foarte aproape de sufletul lui, în sensul poetic al tehnicii. Iubește cuvintele cu patimă, mai ales pe cele aspre și șocante. Iubește
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
aprobare să meargă în stațiunea Vittel unde se afla tânărul căpitan rus, Vadime de Massloff, mai tânăr cu douăzeci de ani decât ea, pentru care a făcut o pasiune nebună. Era rănit și plin de datorii. Margareth Gertruide voia cu ardoare să-l îngrijească și să-l ajute a-și plăti datoriile. La Biroul de Străini a așteptat-o, nimeni altul decât șeful contraspionajului francez, Georges Ladoux care, după un insistent interogatoriu, i-a cerut să intre în serviciul Franței, să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cunoscut în atelierul lui Manet, André de Montpellier, jurnalist și autor al unor articole despre evenimentele mondene, a acceptat să răspundă dorinței ducelui de Lyon. Acesta era prieten al compozitorului Jacques Offenbach, colecționar al operelor de artă, și dorea cu ardoare s-o cunoască. Victorine și-a calculat o strategie de a-l seduce pe bogatul și cinicul duce de Lyon. Drept urmare, a răspuns invitației acestuia de a participa la balul mascat organizat, apoi la o partidă de vânătoare. Pretutindeni Victorine
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Contele era dispus să-și dea toată averea pentru favorurile ei. Nana îl șicana, îl refuza, pentru a-l determina să-i îndeplinească orice dorință, printre care cumpărarea rolului ducesei, o femeie virtuoasă, din piesa "Mica ducesă". Își dorea cu ardoare un rol cu valențe morale. Deși la această veste atât autorul piesei cât și directorul teatrului s-au scandalizat de dorința imperativă a Nanei, în cele din urmă, datorită banilor și influenței contelui, au cedat. Spectacolul a fost un eșec
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să nu regularizăm deloc toate strofele după aceeași măsură, nici după același mod de a încrucișa rimele, nici după același număr de versuri. Inegalitatea lor în aceste trei cazuri le-ar apropia mai mult de vorbirea obișnuită, și ar simți ardoarea și elanul unui spirit ce nu are decât pasiunea drept ghid, iar nu regularitatea unui autor care le rotunjește în același fel." Unii teoreticieni ai clasicismului, d'Aubignac în special, au încercat să justifice verosimilul perfecțiunii formale a stanțelor prefăcându
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
este permis aici să ne folosim de acești termeni) la pantoful comediei." Ca și Lope de Vega, Ogier insistă asupra relativității gustului, diferit la fiecare popor. Privirea asupra operelor antice se schimbă cu epocile. Nu rețin întotdeauna atenția aceleași aspecte. "...ardoarea prea violentă de a vrea să-i imite pe Antici a făcut ca primii noștri poeți să nu fi atins gloria, nici calitatea excelentă a Anticilor. Ei nu considerau că gustul națiunilor este diferit, atât față de obiectele spiritului, cât și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a oferi tuturor ca model figura înțeleptului și a "prezenta direct morala și cu succes". Perspicace în obiectivele sale, el prevede derivele pe care le poate cauza o asemenea concepție despre teatru, pe care totuși îl apără cel dintâi cu ardoare. În Discursul despre Poezia dramatică, el pune în gardă scriitorii față de pericolul ce-i pândește. Pentru a se conforma scopului didactic, ei riscă să compună "scene reci și lipsite de culoare (...), un fel de predici dialogate". Stârnind emoția, spectacolul dramei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
văzut cu durere că îi lipsește ceva acestei Națiuni, care a cunoscut arta dramatică înaintea oricărei alte națiuni moderne; nu pot concepe cum a putut Italia să o neglijeze, să o înjosească și să o facă să degenereze; doream cu ardoare să-mi văd patria ridicată la nivelul celorlalte, și mi-am promis că voi contribui la acest lucru." Cât despre commedia dell'arte, ea este, după părerea lui, muribundă, deși tradiția legată de ea este încă solid ancorată. Carlo Gozzi
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a omenirii; ea a fost scoasă în evidență în roman, poate să fie și în teatru; nu trebuie decât să-i găsim o adaptare." Numai realismul scenic permite, după părerea lui Zola, să fie tradus acest adevăr psihologic căutat cu ardoare. Știind că teatrul este o artă care se bazează pe convenții, Zola nu are naivitatea să creadă că este posibil să fie arătată pe scenă realitatea brută. "Ar fi absurd să se creadă, scrie el în Naturalismul în teatru, că
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
teatralitatea în 1908, în preajma unuia dintre compatrioții săi, Evreinoff (1879-1953), regizor și autor dramatic rus care schimbă în străfunduri scena țaristă recurgând atât la tehnicile teatrului chinez, cât și inspirându-se din ritualurile primitive 38. Artist angajat care îmbrățișează cu ardoare, ca și Maiakovski, din care creează un mare număr de piese, cauza revoluției ruse începând din 1917, Meyerhold visează la un teatru revoluționar care să țină în același timp de baraca de iarmaroc și de parada populară, fără ca prin aceasta
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]