2,417 matches
-
Aceste anormale schimbări din timp în timp, uneori chiar dela un an la altul, istoricii le explică a fi urmarea exploatării nemiloase a iobagilor din partea proprietarilor donatari și anume 1. Fiscul, 2. Nobilii care țineau zălog moșiile fiscale, 3. Sașii arendași a vreo 36 sate întregi și părți din ele pe 99 de ani (dela 1765), la care se mai adăugau rechizițiile și întreținerea armatei austriace, care se așezase pe capul nefericiților români, mai ales în vremea ocupării Olteniei 1718 - 1739
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
paie, cu pereții din bârne, destinate ca locuințe de servici pentru lucrătorii angajați ai glăjăriei. - o moară de pisat piatra cu o roată, acoperită cu paie, având pereții din bârne. Afară de toate acestea mai există câteva construcții care după cum declară arendașul, au fost realizate integral pe cheltuiala sa: - o moară pentru tăierea sticlei, cu pereți din bârne și acoperiș de paie, dotată cu o roată exterioară și două interioare. - trei case separate una de alta, acoperite cu paie, cu pereți din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Coroanei, ale Casei Rurale și ale tuturor persoanelor morale publice sau private, apoi în întregime proprietățile rurale ale supușilor statelor străine ale absenteiștilor (proprietari de pământ, moșierii care își petreceau tot timpul în străinătate, moșiile lor fiind cultivate exclusiv de arendași) și în sfârșit o întindere de 2 milioane de hectare de teren cultivabil din proprietățile rurale particulare. La 2 aprilie 1920, apărea decretul de împroprietărire a țăranilor. Au fost expropriate atunci în întreaga țară 6.008.098 hectare, cu care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1. Banciu Z. Matei, fiind proprietar a 14 ha. teren agricol. 2. Trântor Victor, pentru că deținea 10 ha. teren agricol și avea un număr de vite ceva mai mare de3cât restul locuitorilor. 3. Mitea Gheorghe, pe motivul că fusese cândva arendaș al morii din Streza. 4 Paștea Dumitru fiindcă a avut joagăr, piuă de haine și făcuse comerț cu cereale. 5. Vlad Ioan (șustărul), pentru că avusese cazan de țuică. 6. Tarcea Petru, învățător, proprietar a 8 ha teren agricol și fusese
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la cunoștința „guvernatorului” județului Fălciu faptul că „...de câțiva ani” era antreprenorul „...feredeului israelit din Hușși cu un contract semnat cu obștea israelită din acest oraș”. Scandalul izbucnise odată cu pretenția unui român (Ștefan Theodor) de a se erija În adevăratul arendaș al stabilimentului fără a-i aduce lui Moisă Ițic Segal vreun act doveditor. Mai rău, acesta Îl amenințase cu bătaia În public și Moisă Îi amintise prefectului că Ștefan Theodor „...umblă cu o pușcă la el”. În fine, evreul scrisese
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la depistarea și pedepsirea banditului sau al grupului de bandiți ruși. a.f. Abuzuri boierești Cu toate că nu toți bărbații plecaseră la concentrare În vederea participării la războiul ruso-româno-turc, forța de muncă În agricultură devenise deficitară. Încălcând grosolan Legea Învoielilor agricole, unii arendași și mari proprietari au eludat-o comițând abuzuri. În acest sens am găsit adresa nr.4620/11 iunie 1877, emisă de Prefectura Fălciu și trimisă Poliției Huși. Iată ce informații deținea ministrul de Interne pe marginea subiectului: „Domnul Ministru de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de Prefectura Fălciu și trimisă Poliției Huși. Iată ce informații deținea ministrul de Interne pe marginea subiectului: „Domnul Ministru de Interne, prin Telegrama no.13.304 ne comunică informațiunea ce are, că fimeile soldaților chemați sub arme se obligă de arendași și proprietari a Îndeplini Învoelile de lucru ce au cu bărbații lor”. Ministrul Ion C. Brătianu, prin portavocea sa, prefectul de Fălciu, recomanda prudență În luarea măsurilor ce se impuneau În aceste cazuri: „Fără a prejudicia Întru nimic Legea tocmelilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Administrative că fimeile În principiu de dreptu nu potu fi Îndatorate a Îndeplini datoriile bărbaților lor singuru bărbatul rămânând răspunzător pentru datoriile sale particulare”. Problema fiind extrem de delicată, ministrul apelase (pentru a câta oară?!) la sentimentele patriotice ale proprietarilor și arendașilor În acest fel: „[Datoriile particulare] negreșit se vor Îndulci În urma unui apelu la sentimentele de generozitate ce vă autoriză a face Domnilor esploatatori de moșii. Dumnealor, ca oameni luminați și patrioți, sunt siguru că voru consimți să ia parte la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din orice taxe și impozite sfida anumite reguli valabile doar pe timp de pace. Astfel, ministrul de Finanțe trimisese Prefecturii Fălciu ordinul circular telegrafic nr.30.047/ 21 noiembrie 1877 ce cuprindea câteva instrucțiuni referitoare la exportul de alcool: „Domnii arendași ai veniturilor impozitului asupra băuturilor spirtoase, prin scrisoarea no. (...), arată că autoritățile care conform dispozițiunilor circulărei no. (...) liberează biletile pentru transportul spirturilor destinate a se ecsporta din țară, nu prevăd În acele bilete și terminul În care proprietarii spirturilor sunt
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a arendat o bucată de moșie de la Alexandru Cantacuzino-Pașcanu împărțind-o la țărani 15. Mai mult haretismul promova și educația țăranilor deși depășiseră vârsta școlarizării, aritmetica fiind necesară pentru a nu fi "înșelați de bănci, cămătari, proprietari de pământ și arendași"16. Învățătorii au fost direct implicați în programul haretist de ridicare economică și spirituală a lumii rurale, între acești "apostoli ai celor mai folositoare instituții din țară"17 regăsindu-se și Gh. Rădășanu. A înființat o cooperativă de dogărie; o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
înalt, bine legat, frumos și de voinicie rară. Când dai mâna cu el de te strângea mai tare eșia sânge pe la capetele degetelor. Cum l-a primit Vasile Sofroni Iftimie în gospodaria lui, el n-a stat o clipă degeaba. Arendașul Moșiei Baea era un evreu cu numele de Laba Moșcovici, iar stăpâna moșiei era Luxița Paladi [1], care trăia la Paris. Tata a cerut lemn de la Laba Moșcovici, care i-a dat gratis și cu mare bunăvoință zicând: "Du-te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
al 2-lea din clasă dintr-o sută de elevi și cu suflet foarte nobil, era și foarte deștept și foarte bun la inimă. Și în Antoceni ne-am dus la o curte mare pe moșie unde era Grigore Lateș arendaș și feciorul preotului din comuna Râșca. Am stat mai bine de un ceas, până s-a pregătit fiica sa Maria să iasă la noi, deși ea era frumoasă și așa nepregătită, neparfumată și nepudrată, iar peste un an, la 5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
numeroase sindicate agricole care s-au bucurat de o vastă adeziune și au contribuit la dezvoltarea diferitelor tipuri de cooperative. Structura formelor asociative existente în agricultura Franței este următoarea: a) sindicatele agricole care au drept scop apărarea intereselor agricultorilor (proprietari, arendași, muncitori agricoli) care nu dispun de capital social iar membrii săi nu-și asumă nici o responsabilitate în eventualitatea apariției unor pierderi de gestiune; b) Asociațiile de proprietari definite de către legea din 1 iulie 1901 ca fiind " convenții prin care două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
primea spre cultivare o bucată de teren, de pe care lua întreaga recoltă, în schimbul lucrării unei alte bucăți de pământ pentru marele proprietar. Indiferent de forma de contract la care se apela pentru exploatarea pământului, aceasta se făcea întotdeauna în favoarea marelui arendaș sau proprietar. Acestea au fost condițiile istorice și economice în care au apărut primele asociații rurale sub forma obștiilor de arendare, prin care țăranii se asociau în vederea arendării unor moșii. Apariția ideii de înființare a unor obștii de arendare s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
unor obștii de arendare s-a datorat și unei cauze de ordin administrativ, și anume, de multe ori proprietarul unei moșii prefera să arendeze terenul unor străini, decât sătenilor, datorită dificultăților în încasarea arenzilor de la un număr mare de mici arendași în cazul arendării moșiei țăranilor. Apariția acestui tip de asociații care ulterior s-au extins destul de mult a fost ilustrat de către economistul și agronomul Ion Ionescu de la Brad, în lucrările "Agricultura română din județul Dorohoi" și "Agricultura română din județul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
exploatare a pământului, în aceeași lucrare a lui Creangă, se constată că din cele 3977198 hectare ale proprietăților de peste 50 de hectare 2334145 ha. erau lucrate în arendă. Această repartizare a proprietății ne arată că exploatarea prin arendare directă către arendași, și exploatarea prin dijmă erau sistemele dominante, în timp ce exploatarea de către obștiile de arendare deținea un procent foarte redus, ținând cont că la sfârșitul anului 1907 acestea aveau în arendă doar o suprafață de 73344 ha. Pentru a concluziona putem aminti
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
împroprietărire nu puteau fi considerate cooperative, deoarece ele erau niște asociații înfiinșate în mod forțat. Ele nu erau privite cu ochi buni de către săteni, care voiau să intre cât mai repede în posesia deplinei proprietăți asupra terenurilor, nu să devină arendași. Referitor la obștiile de împroprietărire C. Garoflid scria. " Acestea nu sunt obști căci le lipsește principiul moral, solidaritatea; lipsește mijlocul educativ, direcțiunea tehnică; lipsește putința progresului agricol, asolamentul comun. Organismul viu, instrument de control și progres al obștiilor, este înlocuit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
puncte specificate prin lege (bilanț, contul de profit și pierderi, raportul directorilor, conturi consolidate etc), dar și alte informații oferite voluntar. Aproape oriunde în lume companiile au auditări interne și auditări externe. Termenul de audit, care la origini semnifica "ascultarea" arendașului de către proprietarul pământului, și-a lărgit în timp sensul, de la domeniul strict legat de conturi la cel de mediu, și mai nou la resurse umane. Iar în prezent codurile de bune practici recomandate de instituțiile internaționale fac trimiteri la "raportări
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
învățământ sunt persiflate în Vicleimul (1881), Nazat! (1886), compusă, ca și Zeflemele („Convorbiri literare”, 1889), în asociere cu Iacob Negruzzi, Scump... dar face! (1902). E aici un amalgam năstrușnic, în care se învălmășesc neurastenia cu telegraful fără fir, țiganul și arendașul, proprietarul și meseriașul sărăcit, personaje-personificări ca, de pildă, Criza, Naftalina și altele. Probabil că în epocă efectul de ilaritate era asigurat, autorul făcând apel la procedee umoristice verificate (calamburul, limbajul stropșit, parodia ș.a.). Un comentator spiritual, malițios, pus pe arțag
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
, Alecu (17.III.1819, Strășeni-Lăpușna - 5.II.1859, Iași), prozator. Era fiul lui Iancu Rusul (sau Russul), proprietar de moșii, arendaș și neguțător de cereale. Mama făcea parte, pe cât se pare din neamul Donici. Învață acasă cu un dascăl grec, iar în 1829 este trimis în Elveția, la Institutul „François Naville” din Vernier, lângă Geneva, unde rămâne până în toamna anului 1835
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
În revendicare la instanță, dar acest lucru trebuie dovedit de cel care invocă o asemenea suspiciune. În acest caz apar de rezolvat două probleme : aceea de grănițuire și aceea de restituire a parcelei deținută fără drept. Este de reținut că arendașul sau chiriașul nu poate cere grănițuirea , acest drept aparține proprietarului bunului pe care Îl posedă prin chirie sau arendă. Așadar, hotarul reprezintă linia de delimitare a două proprietăți Învecinate marcată prin anumite semne vizibile prevăzute prin lege sau rezultate din
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
o facă. Comportamentul lor capătă, cu timpul, o tentă demiurgică. Ambianța imediată devine neîncăpătoare pentru eul lor dilatat până la nebuloasă. „Modelul“ lor existențial este ceea ce li se pare a fi un soi de boierie nonșalantă. Aspiră la „sublimități“, cum râvnește arendașul la statura stăpânului. Sunt - vor să fie - „domni“, adică ce n-au apucat niciodată să fie. Iar a fi domn înseamnă, din punctul lor de vedere, a lovi nerăbdător cu biciul în cizmă, a ciupi galant posteriorul slujnicuțelor, a te
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
din Moldova a trimis, în iulie 1853, o circulară la 33 de mari proprietari, rugându-i să deschidă școli în târguri și sate. Peste trei ani, guvernul hotăra ca toate cheltuielile școlilor rurale, inclusiv salariile învățătorilor, să fie asigurate de arendașii de moșii. Pentru pregătirea învățătorilor s-a înființat, la Iași, ”Școala Normală de la Trei Ierarhi”, care și-a deschis cursurile la 15 decembrie 1855. Prima promoție de învățători calificați a deschis,în anul 1858, primele școli sătești din Moldova, finanțate
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
sunt atinse în romanul Răscoala de Liviu Rebreanu. Aici blândețea tradițională românească se manifestă atât la răsculați, cât și la organele de represiune încât, la lectură, cititorul e siderat. N. Iorga își declară stupefacția în fața paginilor crude. Un fiu de arendaș care necinstise o fată e prins și jugănit de tatăl acesteia, castrator de porci profesionist, cu un briceag. Mai târziu, descriind aceleași evenimente de la 1907, Z. Stancu se va lua Desculț la întrecere cu Rebreanu, inventând o armă de execuție
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
în adunări, luând cuvântul, și nu atât pentru a-și apăra privilegiile sale, cât pentru a contrasta capriciile unor încurcă-lume. Dar la mitinguri prefera dialogul cu muncitorii săi. E adevărat că toți îl îndrăgeau pentru că nu era arogant, dar pentru arendașii cu părți egale sau simplii arendași el rămânea în continuare un stăpân. Erau doi preoți curajoși, monseniorul Giuseppe Manzini și monseniorul De Mauro, care trăgeau clopotele venețiene, îndemnau adunările de la mitinguri ca să propage doctrina socială a Bisericii chiar și printre
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]