2,025 matches
-
și de forțe supranaturale. Dat fiind anul apariției acestui articol, contribuția lui Knight Dunlap (1875-1949) poate ar fi trebuit comentată în altă secțiune. Am ales să-l prezint în această primă parte deoarece autorul urmează aceeași linie teoretică evoluționistă. Iată argumentația lui Knight Dunlap (1928, 78): Având originea primitivă în nevoile practice, amplificarea sau retenția îmbrăcămintei o fac pe aceasta practic inutilă și dezvoltată de rezistența la competiția sexuală, care este azi cea mai puternică forță care acționează împotriva reformei hainei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
al treilea motiv fundamental fals în ceea ce privește îmbrăcămintea protecția (idem, 249). Desigur, critica întreprinsă de Ernst Harms, deși datată în 1938, își păstrează actualitatea. Însă marea parte a limitelor acestor teorii poartă amprenta timpului în care au fost lansate. Personal, subscriu argumentației sociologului german René Köning (1971/1973, 91): Trofeele de vânătoare sunt semnificația indirectă că vestimentația devine din ce în ce mai expusă; începând cu obiecte aduse acasă de la vânătoare, cum ar fi copitele, dinții, părul, urechile, penele, oasele, antenele, coarnele [animalelor n.n], care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a-ți urma dorința, ci și a consimți la structura socială pe care moda o reflectă și a-ți construi sinele în termenii politicii sale. De fapt, astăzi am putea vorbi despre o politică a dorinței și a anticipării. Teza argumentației mele este că moda constituie o biotehnologie care modelează corpuri recognoscibile și subiecte recunoscute. Este tot atât o anatomo-politică a corpului pe cât este o biopolitică a spațiului social, împărțind populația în diferite categorii ce pot fi citite (rasiale, de clasă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
profiturilor agenților economici și implicit la o contribuție sporită a acestora, prin majorarea cuantumului bazei impozabile, față de bugetul statului. Obiectivele manualului , În această etapă, vizează: 1. un complex de instrumente de studiere a noțiunii de investiții străine (abordări și concepte, argumentația teoriilor explicative ale investițiilor străine, delimitări conceptual metodologice a corporațiilor transnaționale); 2. o informație actualizată despre activitatea corporațiilor transnaționale (motivații și strategii de expansiune, efectele STN și ISD Într-o logică de dezvoltare a competitivității economiilor); 3. identificarea riscurilor asociate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
un șir de factori ținînd de avantajul comparativ național și de avantajul absolut al firmei, precum și de costurile de tranzacție ce țin de licențiere sau export. Ideile de bază pe care le susține teoria și care dau linia sa de argumentație sunt: Corporația transnațională este instituția care internalizează schimbul internațional de factori și bunuri prin intermediul investițiilor străine directe, ca răspuns la costurile de tranzacție mai ridicate ce țin de recurgerea la licențiere sau export (costuri implicate de stabilirea corectă a prețului
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
pot bucura de drepturile primilor ocupanți, unguri și sași, care găsiseră aici pământul liber. Ocupația de căpetenie a românilor sud-dunăreni, păstoritul, îi arată ca un popor nomad, ceea ce explică și venirea lor târzie din Balcani spre Carpați, susține Roesler.5 Argumentația lui Roesler era impresionantă, iar tonul său obiectiv în prezentarea împrejurărilor istorice au făcut o bună impresie asupra cercetătorilor din vremea sa. Această teorie nu trebuie disprețuită sau ignorată, ea fiind împărtășită și de savanți români de bună credință și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a păstrat, populațiile romanizate din Alsacia au fugit în fața germanilor pentru a se refugia în păduri, în zone mlăștinoase, în munți, unde s-au acomodat cu noii stăpîni ai burgurilor. Ipoteza unei retrageri în pădurile și munții Daciei atrage. Logica argumentației este următoarea: dacă se admite un transfer masiv de populație din Dacia în sudul Dunării, cum se face că aceasta n-a lăsat mai multe urme? Cercetarea lui Brătianu aduce o reflecție nuanțată: autorul pune în lumină o circulație și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
după anul 1860. Crearea, în 1881, a Partidului Național Român confirmă victoria tezelor pasiviste: noul partid reia formulările de la 1848 și adoptă un program de restaurare a autonomiei transilvane, cere utilizarea oficială a limbii române în județele locuite de români. Argumentația de bază a acestor revendicări este fondată pe dreptul istoric: patrioții aduc dovezi ale egalității națiunii române cu cea ungară la originile existenței politice a Transilvaniei. Excluderea românilor din viața politica datează de la luptele sociale și religioase din secolele XV
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
răspund unor dezbateri academice asupra metodelor potrivite și chestiunii teoriei sociale și criticii culturale, ele ating probleme politice și culturale importante ale momentului, încercînd să se adreseze unui public larg. Încerc să explic termenii teoretici complexi atunci cînd apar în argumentația mea și să-mi ilustrez pe larg poziția metodologică și teoretică. Studii culturale și teorie socială Cum am arătat, consider că studiile culturale sînt realizate cel mai bine în contextul teoriei sociale critice și, în capitolul 1, ca și în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vreun argument, este foarte răspîndită. Editorii colecției de studii culturale canadiene (1993) declară, de asemenea, că: "Modernitatea a trecut în postmodernitate" (Blundell et al., 1993:8) și se referă la societățile contemporane ca fiind "postmoderne" (ibid., 10). Nu există nici o argumentație, iar un termen extrem de complex și de contestat este astfel luat ca sinonim pentru societatea contemporană. În mod asemănător, Aronowitz (1993) are un capitol pe tema "Studiilor culturale în America postmodernistă" (167 ff), fără să definească termenul ori să facă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un termen extrem de complex și de contestat este astfel luat ca sinonim pentru societatea contemporană. În mod asemănător, Aronowitz (1993) are un capitol pe tema "Studiilor culturale în America postmodernistă" (167 ff), fără să definească termenul ori să facă vreo argumentație. 39 Aproape toți cei care folosesc termenul "postmodern" dețin definiții diferite. 40 În anii din urmă, am încercat să cartografiem vicisitudinile postmodernității și să scot la iveală sensurile reale și neajunsurile discursurilor: vezi cartea mea despre Baudrillard (1989b), volumul despre
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
megaputerilor neoimperialiste 3. Mai mult, nu-i nici pe departe sigur că incidentul terorist pentru care Qadhafi a fost "pedepsit" (și anume minarea unei discoteci berlineze) a fost săvîrșit de grupări libaneze. Dar faptele au o prea puțină importanță în argumentația unui apărător al bombardamentelor. În luarea sa de poziție, Hoagland a arătat de ce George Bush trebuia să întreprindă acțiuni urgente și energice pentru a-și salva președinția și, asemeni lui McGrory, a fost pentru urgentarea acțiunilor militare împotriva Irakului. Hoagland
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
propriei noastre istorii colective, o serie mereu în schimbare de lucruri lipsite de importanță. Din anumite puncte de vedere, reprezintă imaginea de televiziune perfectă, minimalistă (scenele sărace, planurile-cadru frecvente etc.) și totuși extrem de concretă." (Grossberg, 1987: 28) Grossberg își continuă argumentația susținînd că "indiferența" (la semnificații, ideologie, politică etc.) este o trăsătură distinctivă a acestui serial și a altor texte postmoderne care, consideră el, sînt mai degrabă afișiere ce pot fi consultate în vederea obținerii de informații despre terenul cultural vizat decît
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
perversitate și care adună fragmente rotindu-se în jurul lui Baudrillard și a criticilor săi, fără argumente consecvente, organizare coerentă, teze de interpretare sau critică susținută. După părerea mea, această proză încîlcită și confuză și incapacitatea sa de a construi o argumentație sau o interpretare coerentă contribuie la acea prăbușire a semnificației pe care Baudrillard însuși o descrie atît de bine. 30 Într-adevăr, scrierile mai tîrzii ale lui Baudrillard abundă în remarci sexiste și rasiste, bazate pe surprinzătoarea sa orientare către
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
avere în Biserică). Filosoful amendează pe bună dreptate acest argument irelevant, cu atât mai mult cu cât nu există nici o legătură între înfrânarea arghirofiliei și problema patriarhului-regent, un aspect dogmatic care antrenează însăși esența Ortodoxiei 10. O replică elevată la argumentația naeionesciană vine din partea unui teolog, cărturar de marcă al Bisericii Ortodoxe Române, vicarul arhiepiscopal Tit Simedrea Târgovișteanul, care admite gradul de compatibilitate între funcția de patriarh și cea de regent. Examinând argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, după legile țării, Nae
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care ia apărarea membrilor Sinodului, îi reamintește că deciziile sinodale sunt infailibile cu condiția ca acestea să nu contravină "așezării canonice și dogmatice sau tradiției vii, de-a pururi prezente a Bisericii"16, precum s-a întâmplat cu "sinoadele tâlhărești". Argumentația naeionesciană corectează eroarea fostului ministru Vasile Goldiș referitoare la infailibilitatea sinodală, eroare care îl plasează în registrul catolic al augustinismului. Fericitul Augustin este autorul celebrei teorii fides implicita potrivit căreia creștinul e dator să urmeze "orbește indicațiile Bisericii, oricare ar
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dintre Radu Dragnea, "gânditor de calitate și autor al unor substanțiale cercetări asupra culturii române" și Nae Ionescu, cu atât mai mult cu cât Profesorul de logică și metafizică de la Universitatea din București reușește să lămurească această chestiune printr-o argumentație solidă, axată pe un duh al discernământului exemplar. Răspunsul lui Nae Ionescu este prilejuit de apariția unui text al lui Radu Dragnea, Ortodoxie și naționalism, în "Buna Vestire", nr.77, din 28 mai 1937. Pe scurt, teza lui Radu Dragnea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Mărturisirea lui Mitrofan Critopulos; Mărturisirea Patriarhului Dositeiu al Ierusalimului. Toate aceste mărturisiri, adevărate cărți simbolice, reprezintă, împreună cu catehismele, o sursă pentru cunoașterea credinței ortodoxe, dar nu un izvor principal. Se cunoștea tentativa catolică de a proba, invocând în susținerea propriei argumentații și opinia unor teologi răsăriteni, Andrutsos și Balanos, că Mărturisirea lui Petru Movilă era calchiată, ca metodă și fond, după catehismul latin al lui Canisius, cel mai răspândit în secolul al XVII-lea. Dacă teza catolică 14 se dovedește, aparent
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de ideologizare. O observație de fond care nu impietează cu nimic asupra valorii și importanței cărții de față: abundența și lungimea citatelor împiedică, uneori, disocierea punctului de vedere al autorului de cel la care se face apel pentru a consolida argumentația propriu-zisă, îngreunând chiar actul de lectură. Probabil, la o viitoare ediție esențializată, autorul va renunța la o parte din aceste citate prea stufoase, facilitând urmărirea și punerea mai bine în lumină a viziunii sale originale. Lucrarea domnului Mihail Diaconescu excelează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cu numele România (nume apărut din nimic !!!) a determinat desemnarea locuitorilor acestuia cu apelativul de „români”, și nu etnia locuitorilor noului stat a dat numele statului. După părerea noastră, „istoricul” Vasile Vieru face un deserviciu enorm chiar „cauzei moldovenismului”, prin argumentația sa absurdă ce nu permite păstrarea celei mai fragile credibilități. Despre cele două naționalități vorbește și Grigore Romanenco, istoric, eminent al învățământului public din Republica Moldova: „despre unirea Principatelor române și despre un Stat Unitar Național Român Modern nu putea fi
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de surse istorice, care să creeze măcar o aparență de seriozitate și de corectitudine științifică. În realitate, teoriile despre existența celui de-al doilea popor romanic din estul Europei se construiește doar pe falsuri, pe lozinci patriotarde lipsite de o argumentație, de atacuri murdare la adresa unor personalități. Cele mai decente creații ale curentului sunt câteva sinteze consistente ale istoriei Moldovei, care merg, întotdeauna, de la întemeierea statului în secolul al XIV-lea și până în prezent, accentuându-se pe momentele constituirii statalității moldovenești
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
une suite funeste de trop grands succès de la France (înregistrate, până atunci, în războiul împotriva Rusiei n. Ven.C.) șont au contraire une des causes principales pour faire la paix" și pentru Poartă Otomană (s. Ven.C.)164. Continuând firul argumentației, diplomatul suedez a ajuns la concluzia că "leș 3 (sic!) Souverains (adică regele Suediei, tarul și sultanul n. Ven.C.) doivent à présent considérer leurs intérêts 159 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin către Engestrom, din 10 ianuarie 1812, și
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ca oamenii să investească din timpul lor pentru a participa la un interviu de tip focus grup atunci când consideră că studiul este important. Sentimentul de importanță este indus în mai multe moduri. Unul dintre aceste moduri constă în construirea unei argumentații solide referitoare la beneficiul sau valoarea pe care o reprezintă studiul pentru anumite părți implicate. Spuneți-le participanților cum vor fi folosite rezultatele. O altă modalitate de a induce sentimentul de importanță este prin intermediul acțiunilor. Gândiți-vă la persoanele care
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
concretă a prizonierilor de către creștini, atinge apogeul, în gândirea sa, atunci când au asemenea opinii fără o demonstrație precisă. Credinței creștine îi lipsește în acest caz capacitatea cunoscătoare, exactitatea conformă logosului, obiecția pe care a adus-o Galenus din Pergam (129-216). Argumentația sa se deplasează pe liniile polemicii păgâne contemporane, întrucât caricaturizarea creștinismului este definită din perspectiva pozitivității medio-platonice. În ansamblu, gândirea sa pretindea o cunoaștere adecvată a activităților celor credincioși și o inserare a creștinismului în schema religioasă a lumii greco-romane
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
că unipolaritatea este instabilă. Tendința de echilibrare va facilita ridicarea unor noi mari puteri, la fel cum ascensiunea unui hegemon (ex: Franța sub Napoleon) duce la constituirea unei mari coaliții care unește celelalte mari puteri. (Wohlforth 1999 respinge, totuși, această argumentație. În mod mai general, vezi Kapstein și Mastanduno 1999.) Dar oricât de puțin durabilă ar fi unipolaritatea, atât timp cât hegemonia persistă (cât și rezistența la ea), relațiile internaționale vor avea un caracter foarte diferit de sistemele cu două sau mai multe
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]