48,727 matches
-
ocupat cu o treabă foarte modestă și discretă, propunând și organizând evacuarea "documentelor mai importante" în Oltenia, spre a fi puse la adăpost. Pentru orice eventualitate. Și încă ceva, legat de arhive. Cu toate că spațiul de la Mănăstirea Mihai Vodă - unde erau Arhivele Statului - era destul de cuprinzător, Hasdeu s-a preocupat de edificarea unui local construit anume pentru Arhive. Iată-l, la 31 august/12 august 1888, solicitând ministrului Instrucțiunii Publice "clădirea mult așteptatului adăpost pentru Arhivele Statului", pentru care Camera a "votat
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
Oltenia, spre a fi puse la adăpost. Pentru orice eventualitate. Și încă ceva, legat de arhive. Cu toate că spațiul de la Mănăstirea Mihai Vodă - unde erau Arhivele Statului - era destul de cuprinzător, Hasdeu s-a preocupat de edificarea unui local construit anume pentru Arhive. Iată-l, la 31 august/12 august 1888, solicitând ministrului Instrucțiunii Publice "clădirea mult așteptatului adăpost pentru Arhivele Statului", pentru care Camera a "votat cam de multișor un fond destul de însemnat pentru începerea lucrării". Ca prim pas ar fi fost
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
de la Mănăstirea Mihai Vodă - unde erau Arhivele Statului - era destul de cuprinzător, Hasdeu s-a preocupat de edificarea unui local construit anume pentru Arhive. Iată-l, la 31 august/12 august 1888, solicitând ministrului Instrucțiunii Publice "clădirea mult așteptatului adăpost pentru Arhivele Statului", pentru care Camera a "votat cam de multișor un fond destul de însemnat pentru începerea lucrării". Ca prim pas ar fi fost "numirea unei comisiuni pentru alegerea terenului și planul arhitectonic", comisie din care să facă parte el însuși, M.
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
planul arhitectonic", comisie din care să facă parte el însuși, M. Kogălniceanu, arhitectul Ion Mincu, Gr. G. Tocilescu și C. Esarcu. Nu mai este nevoie să spunem cine erau cei cinci membri propuși de Hasdeu. Ne gândim numai la câte arhive sunt refuzate astăzi, din lipsă de spații (deși s-au dezafectat atâtea unități militare, spre exemplu), ca să ne întoarcem iar la natură și să ne scriem mai târziu istoria pe frunze de copaci - "foae verde de dașițnai" - ca pe timpul vechilor
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
exemplu, atât prin publicistica sa, cât și prin alegerea în Parlamentul țării, întâi ca deputat de Bolgrad, în 1867, apoi ca deputat de Craiova, în 1884, când mandatul său a fost invalidat, pe motiv de incompatibilitate, fiind, ca director al Arhivelor, funcționar al statului. Ca să încheiem cu un cuvânt al său: Când zice cineva că țara este în pericol, trebue să meargă în ajutorul țărei, iar nu să se pună la o parte." Iar P. B. Hasdeu a fost mereu în
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
că una dintre cele mai eficiente modalități de a provoca interogații filosofice și vibrații estetice este bruscarea ontologică, dizlocarea obiectului din funcția, din natura și chiar din existența sa. Operînd exclusiv cu semne și cu structuri preexistente, deja sistematizate în arhiva noastră mentală și semnificate în orizontul cunoașterii, artistul explorează, în principal, patru căi de acreditare a formei și tot atîtea strategii de manipulare a privitorului; prima cale este aceea a imitației directe (cazul paginii scrise, al cărții, al bibliotecii, al
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
scriitori ar fi lăsat o asemenea poveste formidabilă strict pentru coperta a patra a volumului și n-ar fi inserat-o discret în paginile acestuia ? Câți și-ar fi reprimat tentația de a lărgi, spontan, printr-un amplu text melodramatic, arhiva aflată în curs de constituire? Ei bine, Vlad Zografi e unul dintre acești, din ce în ce mai puțini, sublimi orgolioși. Unul, adică, care-și respectă propriul scris înainte de a-și adula propia expunere. Din cele cinci piese care compun cartea, merită să ne
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
din istoria recentă a țării - dar degeaba. Crima și minciuna nu pot fi acoperite, oricâți generali Voinea vor fi lăsați să răsfoiască anemic foile tot mai îngălbenite de vreme ale dosarelor și oricâte piedici se pun în calea documentelor de arhivă. Simțind, totuși, lațul apropiindu-se dramatic de fragilul său gât, Ion Iliescu depășește limita atacurilor raționale. Adoptând un limbaj care-l caracterizează mai bine decât orice faptă (Vladimir Tismăneanu, om de-o desvârșită eleganță comportamentală, savant recunoscut pe plan internațional
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
învățat să supraveghem șantiere, să organizăm licitații, să fim designeri, să concepem proiecte, să căutăm documente, să facem cercetări. Fiecare dintre cele 50 de săli ale muzeului din Sighet este rezultatul unor anchete orale, a unor cercetări în cărți și arhive. De exemplu, lucrând la sala dedicată represiunii în literatură am folosit inclusiv rezultatele cercetărilor tale din "Istoria literaturii din 1940 până azi". Pentru sala care este închinată poeziei în închisori (sală de care sunt foarte mândră) am citit tot ce
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
o pistă dinainte stabilită, te împinge pe cărări lăturalnice ce se dovedesc, însă, la fel de ispititoare și te îndeamnă să te oprești, ba chiar să zăbovești. E ceea ce mi s-a întâmplat nu de puține ori în excursiile prin biblioteci și arhive, românești și străine. Dar mai bine să nu întârzii cu astfel de scuze și să relatez ce surprize am avut măcar în câteva asemenea ocazii. Imnuri, rugăciuni și marșuri Un caz de indiscutabil interes, m-a convins, că și în
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
revin la "Imn": l-am citit atent, am înfășurat grijuliu sulul, l-am vârât frumos în cilindrul de carton și mi-am spus: ei, lucruri de-astea s-au mai întâmplat și altora. Dar într-o altă zi, frunzărind imensa arhivă Victor Moldovan, fost Secretar general mai întâi al Frontului Renașterii Naționale și apoi al Partidului Națiunii, cele două formațiuni politice, cu aceeași uniformă desenată, se pare, chiar de monarh, am descoperit că Radu Gyr a fost mai prolific decât crezusem
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
asupra unor frați de sânge, care stau sub focul dușman, făcându-și datoria către țară! Ofensa pornită din redacția ziarului nu pot să o atribui în casul acesta decât censurii. (ss) Al. Averescu în același timp Lavoisier și Newton Câteodată, arhivele mai pot, însă, și descreți fruntea, stârni un zâmbet sau chiar un râs, înăbușit de teama de a nu tulbura tihna celor din jur. Astfel de privilegii mi-au fost acordate, ba chiar de mai multe ori, de Henric Sanielevici
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
sau ba, lucrurile sunt mai amestecate. Bunăoară, chiar la optzeci de ani, voi fi prezentat: "iar între noi se află fiul lui Șerban Cioculescu". într-un număr recent al celei mai bune reviste literare din țară a apărut fotografia de arhivă cu Barbu Brezianu și tata, cu mențiunea Barbu Brezianu și Barbu Cioculescu... Paradoxal, și mama mă chema câteodată la masă: Șerbane", dar niciodată pe tata cu numele de Barbu. Nici ea, nici nimeni. Asta-ți spune ceva? în fapt, între
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
de istorie orală (autorii au explicat, la lansare, cu câtă pasiune unii locuitori vârstnici ai orașului le-au oferit sprijinul, evocând momente istorice trăite de ei înșiși). Aurelia și Ștefan Lăpușan și-au petrecut ani la rând în biblioteci și arhive pentru a reconstitui trecutul Mangaliei, cel mai vechi oraș din România (înființat probabil la începutul secolului IV î.e.n., cu numele Callatis, de coloniști greci veniți din Heraclea Pontica, o colonie a Megarei). Citatele reproduse de ei din presa de altădată
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
cel mai vechi oraș din România (înființat probabil la începutul secolului IV î.e.n., cu numele Callatis, de coloniști greci veniți din Heraclea Pontica, o colonie a Megarei). Citatele reproduse de ei din presa de altădată și din documentele găsite în arhive, comentariile succinte, remarcabile prin rigoare, dar și prin nerv publicistic, sunt completate de o ilustrație bogată și sugestivă: fotografii (unele foarte vechi, de negăsit în altă parte), desene, cărți poștale, facsimile etc. Lucrarea poate fi considerată, în egală măsură, un
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
și echipa sa au susținut cu convingere realizarea și publicarea monografiei. Ar fi bine dacă exemplul Aureliei și al lui Ștefan Lăpușan i-ar contamina și pe alți intelectuali, din alte zone ale țării. Ei există pretutindeni, așa cum există și arhive, și colecții de ziare, și fotografii vechi. Mai trebuie entuziasm.
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
inclusiv în ediția academică de Opere scoasă în 2003, sub răsunătorul titlu De ce m-am retras la Brăila; în realitate, titlul sub care a apărut, dat de Istrati însuși, fusese doar Brăila...! Prea banal, prea modest, probabil, pentru plastografi. În arhiva rămasă de la S. Schafferman există de altfel și o fotocopie a manuscrisului. Pe baza acestui mic fals a fost construit apoi confortabilul mit al Ťpărăsiriiť Occidentului hapsîn și al întoarcerii Ťfiului risipitorť la caldul sîn al patriei mumă, deși cine
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
L'existence juive dans l'oeuvre de Panait Istrati (Librairie A.G. Nizet, Paris, 1984). De la S. Schafferman au rămas de asemenea cîteva zeci de pagini dintr-un proiectat volum de amintiri despre Istrati. După moartea lui (18 martie 1991), întreaga arhivă a fost predată de fiul său, Bazil Schafferman, Universității Ebraice din Ierusalim. Aici se află, dac-ti-lo-grafiate și pe alocuri corectate de mînă, și cele aproape 70 de pagini din cartea începută de S. Schafferman. Pe care le-am putut citi
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
secolului trecut, fie, altele, de la Istrati însuși ori confirmate de acesta la întîlnirile dintre ei. După plecarea din România, S.Schafferman a avut o strînsă corespondență cu I. Lazaroneanu (avocat cu preocupări literare), scrisorile acestuia se găsesc de asemenea în arhiva rămasă, iar Ťtema Istratiť revine în aproape fiecare epistolă, uneori cu amănunte foarte utile pentru cunoașterea și înțelegerea biografiei scriitorului. Vor mai fi existînd pe undeva, în România însă, și scrisorile trimise de S. Schafferman lui I. Lazaroneanu?! Găsirea lor
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
fost aproape imposibil. Așa că Fix pe fiecare, Del pe toate deodată. Nu mai apuc, în cele din urmă, să citesc nici un mail, nici un mesaj. Și oricum, în ultimul timp, nu-mi mai permit nimic: nici antivirus, nici y!m10. Doar arhiva blogului a rămas neafectată. Scot capul pe geam și iau un aer mișto, altfel decât cel din monitor. Rețeaua supraîncărcată-mi poartă suflul. Nu ajunge înapoi pentru că rămâne pe undeva, printr-un alt monitor. Alice îmi vorbește despre artPorn și-
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
se poate întreba, pe bună dreptate, de ce am mai editat această carte dacă suportul său este zgârcenia și lipsa meticulozității cercetătorului? Întrebarea este justificată. Răspunsul este cât se poate de omenesc. Nu-mi pot permite câțiva ani de căutări prin arhivă și nici elaborarea câtorva tomuri cu documente. Am adoptat decizia unui om care se grăbește să salveze câte ceva dintr-o bibliotecă ce riscă să ia foc. Nu sunt mulțumit nici eu că m-am axat mai cu osebire pe corespondența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
educație și de a jigni destinatarul depeșei. Dacă un demnitar este de rang înalt, atunci trebuie să adopte o semnătură din care să rezulte clar numele și prenumele său. Motivul este că această semnătură ușurează mult munca cercetătorilor care răsfoiesc arhive. O semnătură indescifrabilă obligatoriu trebuie să fie pusă sub numele și prenumele dactilografiate ale expeditorului. O obligație a expeditorului este marcarea datei când s-a semnat depeșa trimisă. Evident că multe autorități au lacune în ce privește regulile care trebuie respectate în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
la îngrijirea răniților Despre pagubele suferite de această instituție, directorul de atunci Augustin Crainic raporta la 12 august 1918: “Cu ocazia invaziei armatelor imperiale germane și austroungare ... localul gimnaziului ca și casele particulare au fost părăsite și ca urmare devastate: Arhiva școlii, biblioteca societății de lectură V. Alecsandri, mobilierul, băncile, pupitrele au fost scoase din clase mai înainte, fiindcă localul gimnaziului a servit ca spital, vesela, scaunele, biroul, aparatele de gimnastică, aparatele de stiinte fizicochimice, tablourile de științe naturale, muzeul mineral
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Județului Jiul de Sus. Data nașterii lui Al.Stefulescu a reprezentat o incertitudine pentru cei care au încercat să realizeze o biografie a institutorului datorită lipsei actului de naștere și a condicii de botez, din studiera documentelor deținute de Filiala Arhivelor Statului din Gorj, rezultă că s-a născut la 24 martie 1856, la Târgu Jiu, într-o familie de preot fiind cel mai mic dintre copiii familiei (în număr de 6). Acesta a urmat cursurile Școlii primare de băieți nr.
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
este tipul informației relevante care se imprimă în genotip și modul în care se întâmplă acest lucru. În cazul obștilor, după desființarea lor ca urmare a colectivizării, aranjamentul a fost redus la forma genotipală, constând în informație factuală existentă în arhive, în cercetările școlii monografice și în memoria participanților și, respectiv, în informație evaluativă, adică internalizat în modelele mentale și sub formă de ideologie, manifest sub forma capitalului social și a normelor de reciprocitate. Informația factuală include orice se poate cunoaște
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]