4,701 matches
-
ați devenit interesat de România și Europa de Est? M-am născut în România, astfel că interesul meu pentru această țară a fost firesc, însă cu unele rezerve. Locuiam în Bucovina, la vreo doi kilometri de granița cu Polonia. Tatăl meu era armean de origine, născut și crescut în același sat ca mine, Carapciu pe Cermuș. Mama mea era poloneză, originară din Galiția de est, la vreo 250 de kilometri de granița de nord-vest a Bucovinei. Practic, mama vorbea poloneză, dar am fost
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
mozaicul și fresca strălucesc încă puternic, în timp ce miniatura, în plină decadență, nu mai produce decît opere secundare. Multe centre originale s-au dezvoltat la hotarele Imperiului Bizantin. Armenia poseda un alfabet propriu, creat în jurul anului 400 de Sfîntul Mesrop; miniatura armeană se alătură miniaturii bizantine și celei persane, fără să ajungă la rafinamentul niciuneia dintre acestea. Bizanțul îi convertise pe slavi la ortodoxism. Două centre de producție de carte s-au dezvoltat printre aceste popoare. În Rusia, cele mai vechi manuscrise
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
care se plimbă personaje pitorești, bunici și mătuși, mâncăruri, sunete și mirosuri. Fiecare dintre aceste cărți se concentrează pe câte o etnie și încearcă să-i surprindă originalitatea, chiar din interiorul marilor aglomerări urbane occidentale: grecii la Eugenides, turcii și armenii la Shafak, de curând indienii la Kiran Desai. Cu gândul fiind eu mereu la România - ca orice român preocupat de soarta țărișoarei și a literaturii ei -, nu pot să nu constat un lucru simplu și mai degrabă întristător: toate aceste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
inteligența asumată a unei fermități-delicate nu a scutit-o de acuza de „ofensă la adresa identității turce“. (Acuză la care s-a renunțat anul trecut, din lipsă de probe.) Zeliha răzbună în gând și în faptă Conflictele politice, etnice și genocidul armean din 1915 fac parte din intrigă, doar că dincolo de asta ni se dezvăluie o altă plajă de gânduri și senzații. Purtătoare (ultrafeminină) a tuturor contradicțiilor, Zeliha - personajul principal - răzbună în gând și în faptă cutumele care constrâng: ce poate fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
lingvistică a lumii și Clasificarea limbilor / 124 6.2. Marea familie indo-europeană / 135 Bibliografie specială / 149 6.2.1. Ramură limbilor indo-iraniene / 151 Bibliografie specială / 152 6.2.2. Ramură europeană / 153 6.2.2.1. Limbi indo-europene izolate: greacă, armeana, albaneză / 153 Bibliografie specială / 154 6.2.2.2. Familia romanica / 154 Bibliografie specială / 156 6.2.2.3. Familia celtica / 161 Bibliografie specială / 161 6.2.2.4. Familia germanica / 161 Bibliografie specială / 163 6.2.2.5. Familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
precum și încadrarea limbilor particulare într-un anumit tip"76. Limbile își pot schimba tipul structural, dar nu și clasa genealogica; de pildă franceză (limba romanica), bulgară (limba slavă) și engleză (limba germanica) au trecut de la tipul sintetic la cel analitic; armeana (limba indo-europeană izolată) a trecut de la tipul flexionar la cel aglutinant; iar toate aceste limbi au rămas în cadrul aceleiași clase genealogice. Autoarea încearcă realizarea unui istoric al conceptului de tip lingvistic și deosebește patru etape: 1. În cadrul metodei comparativ-istorice, în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și arameica, iar Noul Testament în greacă koine. Creștinismul este religia care folosește cele mai multe limbi liturgice: latină ecleziastica a romano-catolicilor a fost înlocuită tot mai mult cu limbi vernaculare, mai ales după 1965; greacă medievală (medie) e folosită de ortodocșii greci, armeana clasică e limba liturgica a bisericii apostolice armene; copta, continuatoarea limbii egiptene antice, e folosită, desi din ce in ce mai putin, de creștinii ortodocși de riț copt din Egipt, iar gheza de creștinii ortodocși din Etiopia; slavona bisericească e utilizată de ortodocșii slavi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este religia care folosește cele mai multe limbi liturgice: latină ecleziastica a romano-catolicilor a fost înlocuită tot mai mult cu limbi vernaculare, mai ales după 1965; greacă medievală (medie) e folosită de ortodocșii greci, armeana clasică e limba liturgica a bisericii apostolice armene; copta, continuatoarea limbii egiptene antice, e folosită, desi din ce in ce mai putin, de creștinii ortodocși de riț copt din Egipt, iar gheza de creștinii ortodocși din Etiopia; slavona bisericească e utilizată de ortodocșii slavi (ruși, bulgari, sîrbi), dar a fost folosită și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
combină vocabularul spaniol cu gramatică quichua; camtho este un amestec de zulu - bantu și este folosită doar de tineri în Africa de Sud; limba români s-a mixat cu numeroase alte limbi, în special din spațiul european: angloromani (români + engleză), lomavren (români + armeana), caló (români iberica) etc. Și malteza a fost integrată în clasa limbilor mixte, dar cei mai mulți specialiști consideră că ea este, de fapt, o limbă semitica. 5.2. Criterii geografice Operăm cu criterii geografice atunci cînd se aduce în discuție diversitatea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lui Grimm), care se referă, în esență, la unele schimbări fonetice suferite de consoanele oclusive în trecerea lor de la indo-europeană la germanica comună (de fapt la gotica, cea mai veche limba germanica pentru care există documente scrise), dar și la armeana. El a observat, de pildă, ca în limbile germanice avem consoana p acolo unde în alte limbi indo-europene, printre care greacă și latină, avem un b. Această lege s-ar putea rezumă astfel: oclusivele surde devin fricative surde: p, ț
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbii române și a cîtorva dialecte italiene centrale -, limbile celtice moderne, limbile baltice, hindi-urdu etc.) o restrîng la opoziția masculin-feminin; majoritatea limbilor indo-europene păstrează distincția de gen gramatical, deși unele dintre ele o restrîng (engleză), iar altele o elimina complet (armeana, bengali); limbile indo-europene sînt limbi acuzative, spre deosebire de cele ergative (sau neacuzative), cum ar fi cele ibero-caucaziene, australiene aborigene etc.; dacă în sanscrita întîlneam opt cazuri (nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, vocativ, ablativ, locativ și instrumental), acest număr s-a redus permanent
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
opt nouă zece spaniolă uno dos tres cuatro cinco seiș siete ocho nueve diez Greacă greacă ένα ena δύο dio τρία tria τέσσερα tessera πέντε pente έξι exi επτά/εφτά epta/efta οκτώ/οχτώ okto/ohto εννέα ennea δέκα deka Armeana armeana meg yergou yerek tchors hink vetss yoteh outeh inneh dasseh Limbi ilire albaneză një dy tre katër pesë gjashtë shtatë tetë nëntë dhjetë Limbi baltice letona viens div trys cetiri penki šeši septini aštiuoni devini desmit lituaniana vienas du
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nouă zece spaniolă uno dos tres cuatro cinco seiș siete ocho nueve diez Greacă greacă ένα ena δύο dio τρία tria τέσσερα tessera πέντε pente έξι exi επτά/εφτά epta/efta οκτώ/οχτώ okto/ohto εννέα ennea δέκα deka Armeana armeana meg yergou yerek tchors hink vetss yoteh outeh inneh dasseh Limbi ilire albaneză një dy tre katër pesë gjashtë shtatë tetë nëntë dhjetë Limbi baltice letona viens div trys cetiri penki šeši septini aštiuoni devini desmit lituaniana vienas du trys
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
indo-european inițial, migrînd spre est alături de populații germanice, italo-celtice, baltice etc. S-au învecinat apoi cu strămoșii anatolienilor și grecilor. Notate cu o scriere proprie de origine indiană (brahmi). Limba fără oclusive sonore și aspirate; asemănări cu hitita, traco-frigiana și armeana. - traco-iliro-frigiene: ilira, traca, dacă, frigiana. Unii lingviști asociază albaneză grupului traco-ilir și armeana grupului traco-frigian. Traco-dacă (după unii și ilira) este considerată un substrat al limbii române (între 80 și 200 de cuvinte, unele comune cu albaneză: abur, amurg, baci
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
învecinat apoi cu strămoșii anatolienilor și grecilor. Notate cu o scriere proprie de origine indiană (brahmi). Limba fără oclusive sonore și aspirate; asemănări cu hitita, traco-frigiana și armeana. - traco-iliro-frigiene: ilira, traca, dacă, frigiana. Unii lingviști asociază albaneză grupului traco-ilir și armeana grupului traco-frigian. Traco-dacă (după unii și ilira) este considerată un substrat al limbii române (între 80 și 200 de cuvinte, unele comune cu albaneză: abur, amurg, baci, balaur, baliga, baltă, barza, băiat, bordei, brad, brînză, brîu, brusture, a (se) bucură
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Klincksieck, Paris. Rahman, Tariq, From Hindi to Urdu. A Social and Political History, Oxford University Press, Karachi, 2011. Windfuhr, Gernot (editor), The Iranian Languages, Routledge, Londra, 2013. 6.2.2. Ramură europeană 6.2.2.1. Limbi indo-europene izolate: greacă, armeana, albaneză Limba greacă are o evoluție "pe verticală": protogreaca, greacă miceniana, greacă veche (elina), greacă comună (koiné), greacă medie (bizantina), greacă modernă (neogreaca). Macedoneană antică (l.m., considerată dialect grec sau limba înrudită cu greacă veche sau limba paleo-balcanică), sec. VII
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sec. VI - 1453. Limba a culturii bizantine și a credinței creștine ortodoxe. Greacă modernă/neogreaca (15 mîl.): Grecia, Cipru. Două variante: dhimotiki (vorbită, populară), folosită în comunicarea uzuală și katharevusa ("purificata"), apropiată de greacă veche, folosită în ocazii oficiale. Limba armeana Este o limbă indo-europeană izolată. Prima limba a 3 mîl. de vorbitori în Armenia și Nagorno-Karabah, dar un total de 6 mîl. cu cei din alte țări. Este scrisă cu alfabet propriu. Limba satem. Două varietăți principale. Atestata în sec
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nord. Cel mai vechi text din 1642. Din 1900 folosește alfabetul latin. Trăsături lexicale și morfo-sintactice comune cu română. Bibliografie specială: Allen, W. Sidney, Vox Graeca. The Pronunciation of Classical Greek, Cambridge University Press, Cambridge, 19873. Băltăceanu, Maria-Francisca, Relații între armeana și daco-moesiană. I. Locul limbii armene între limbile indo-europene. Istoricul problemei, în rev. "Studii și cercetări lingvistice", XXX, nr. 4, 1979, pp. 353-365. Brixhe, Claude, Phonétique et phonologie du grec ancien. I. Quelques grandes questions, Peeters, Leuven, 1996. Browning, Robert
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1642. Din 1900 folosește alfabetul latin. Trăsături lexicale și morfo-sintactice comune cu română. Bibliografie specială: Allen, W. Sidney, Vox Graeca. The Pronunciation of Classical Greek, Cambridge University Press, Cambridge, 19873. Băltăceanu, Maria-Francisca, Relații între armeana și daco-moesiană. I. Locul limbii armene între limbile indo-europene. Istoricul problemei, în rev. "Studii și cercetări lingvistice", XXX, nr. 4, 1979, pp. 353-365. Brixhe, Claude, Phonétique et phonologie du grec ancien. I. Quelques grandes questions, Peeters, Leuven, 1996. Browning, Robert, Medieval and Modern Greek, Cambridge University
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Sală la împlinirea a 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007, pp. 17-24. Avram, Andrei, Probleme de fonologie a limbii române, Editura Academiei Române, București, 2009. Avram, Andrei, Studii de fonologie romanica, Editura Academiei Române, București, 2000. Bănățeanu, Vlad, "Probleme ale etnogenezei armene", în rev. Studii și cercetări lingvistice, anul XV, nr. 1, 1964, pp. 375-397. Benincà, Paola; Ledgeway, Adam; Vincent, Nigel (editori), Diachrony and Dialects. Grammatical Change în the Dialects of Italy, Oxford University Press, Oxford, 2014 Blanchet, Philippe, Le provençal. Essai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sud. Slavă comună a fost vorbită cam între sec. V i.C. și sec. V d.C.; era o limbă satem (are s și z în locul oclusivelor palatale indo-europene). Grupul dialectal indo-european satem era format, pe lîngă slavă comună, din indo-iraniană, armeana și baltica. Grupul slav a păstrat numeroase trăsături arhaice din indo-europeană comună, datorită contactelor reduse cu limbi de altă origine. Migrația triburilor slave a dus la diversificarea dialectala a slavei comune în trei ramuri: de est, de vest și de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
comun sau printr-un vechi contact lingvistic; articolul hotărît enclitic, ca în română familia indo-europeană, limba izolată; considerată și singura limba vie dintr-un ansamblu de limbi traco-ilirice; aparține grupului satem de limbi indo-europene, alături de limbile slave, baltice, indo-iraniene și armeana; SVO; subst. - adj. (de regulă) diverse (elbasan, buthakukye, argyrokastron, greacă, chirilica); latină modificată după anul 1900 12. altai O Rep. Altai (Rusia, Siberia de vest) / N Mongolia, China familia altaica, ramura turcica siberiana, grupul meridional; armonie vocalica; SOV; adj. - subst.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
un subgrup compus din patru limbi: araucana, mapuche, moluche și pehuenche. familia amerindiana, ramura araucana, grupul mapudungun; limba polisintetica cu elemente incorporante "scriere" prou, asemănătoare cu quipu din quechua (sistem de frînghii înnodate, de culori diferite); latină (alfabeto unificado) 19. armeana (hayeren) O Armenia, Nagorno-Karabah (provincie din Azerbaidjan, cu populație majoritar armeana; s-a autoproclamat republică independența, dar nu este recunoscută de comunitatea internațională) / N Rusia, SUA, Franța, Georgia, Iran, Israel, Ucraina, Argentina, Liban, Siria, Turcia, Canada, Australia, Cipru, Polonia, România
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia amerindiana, ramura araucana, grupul mapudungun; limba polisintetica cu elemente incorporante "scriere" prou, asemănătoare cu quipu din quechua (sistem de frînghii înnodate, de culori diferite); latină (alfabeto unificado) 19. armeana (hayeren) O Armenia, Nagorno-Karabah (provincie din Azerbaidjan, cu populație majoritar armeana; s-a autoproclamat republică independența, dar nu este recunoscută de comunitatea internațională) / N Rusia, SUA, Franța, Georgia, Iran, Israel, Ucraina, Argentina, Liban, Siria, Turcia, Canada, Australia, Cipru, Polonia, România; ipotetica ramură greco-armeană în cadrul proto-indo-europenei, comparabilă cu cea italo-celtică familia indo-europeană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
italo-celtică familia indo-europeană, limba izolată; flexionara; ordine liberă; ergativă; SOV; adj. - subst.; limba satem. Îndepărtare de tipologia indo-europeană: din limba sintetică flexionara în faza veche a devenit analitică și aglutinanta, apropiindu-se de limbile turcice siriacă, greacă, persana (în trecut); armeana, scriere proprie cu 36 de semne, scrisă de la dreapta la stînga 20. asiriana LM Asiria antică; ramură sau dialect al limbii akkadiene; neoasiriana este limba Imperiului Asirian care domină Orientul-Apropiat din 911 pînă în 612 i.C. familia afro-asiatică, ramura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]