3,559 matches
-
limbajului"306. Habermas merge mai departe cu delimitarea zonei lumii simbolice de cea a lumii mitice, subliniind diferența dintre mit și limbaj. Deși acestea au la bază expresiile metaforice, se deosebesc în ceea ce privește generarea sensului exprimat prin imagini și felul cum articulează logic lumea. "Limbajul, care devine motorul gândirii, ascunde o putere logică și un caracter ideal care rămân străine mitului. Pe de altă parte, imaginea mitică este legată de o plenitudine obscură a ființei care este articulată cu ajutorul limbajului"307. Spre deosebire de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imagini și felul cum articulează logic lumea. "Limbajul, care devine motorul gândirii, ascunde o putere logică și un caracter ideal care rămân străine mitului. Pe de altă parte, imaginea mitică este legată de o plenitudine obscură a ființei care este articulată cu ajutorul limbajului"307. Spre deosebire de mit, simbolul este o formă stilizată a dramatismului experienței individului și în același timp elimină opoziția subiect-obiect, întrucât realul nu există decât prin intermediul acestei relații și subliniind astfel capacitatea simbolului de a genera sens. Diferența dintre
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
numeroase sărbători în cinstea zeițelor fecundității de la care așteptau rodirea solului 325. Și în civilizația sumeriană se întâlnește o mare zeiță a fecundității, patroana familiilor, turmelor și câmpurilor, fiind practic singura zeitate feminină importantă 326. Miturile fecundității sunt povești care articulează o temă fundamentală fără a impune o imagine comună mai multor popoare. Mai mult, interesant este faptul că istoria credințelor evidențiază că, la nivel simbolic, omul nu consideră că intervine în creație, întrucât, înainte de a fi descoperit cauzele fiziologice ale
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
anistoric, credințele se supun devenirii, fiind integrate în circuitul istoriei. Ele sunt răspunsul istoric al indivizilor la provocările civilizației și sunt legate de felul în care aceștia își reprezintă lumea. Structurile reprezentaționale, procesele imagologice depind de felul în care se articulează o societate. O analiză a acestora ar fi, cum spune Robin George Collingwood, o regândire a gândurilor actorilor sociali investigați aflați în circumstanțe istorice determinante care privesc evenimentele istorice prin prisma credințelor și presupozițiilor lor, ancorate în respectivele cadre spațio-temporale
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Image in the Low Countries, în Laura Cruz, Willem Frijhoff (eds.), Myth in History, History in Myth, Leiden, Brill, 2009, pp. 54-55). 380 Făcând apel la sintagma distinguere sed non separare, Gilles Ferréol susține că "dacă a distinge înseamnă a articula realul în vederea unei bune comprehensiuni a alterității, a separa implică adesea refuzul sau excluziunea a ceea ce nu agreăm." (Gilles Ferréol, Raportarea la altul și cetățenia, în Adrian Neculau, Gilles Ferréol (coord.), op. cit., p. 184). 381 "Dezbaterea privind identitățile și reprezentările
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
activitate care Îl determină pe elev la mobilizarea unui ansamblu de resurse: cunoștințe, experiențe, scheme, automatisme, capacități, savoir-faire de diferite tipuri etc. După cum menționează De Ketele , este vorba desigur de integrarea, și nu de juxtapunerea acestora. 3. O activitate care articulează cu o situație nouă. Reproducerea implică altceva decât mobilizarea unor resurse diverse. 4. O activitate care are un caracter semnificativ, În măsura În care face, Într-un mod sau altul, legătura Între studiile și situațiile complexe care le justifică pe acestea; mai ales
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
clopotnițe ascuțite aveau cuiburi de berze în vîrf. G. Flaubert, Doamna Bovary, p. 99 b) O funcție indicială Descrierea unui loc poate fi deturnată prin reprezentarea indirectă a unui alt lucru diferit. Această oblicitate este obținută prin intermediul a două figuri articulate între ele, care sînt metonimia și sinecdoca pe de o parte, metafora și comparația pe de altă parte. Fără a subestima importanța metaforei, voi insista asupra a doi tropi esențiali care concură la apariția, în mod spontan, a imaginației spațiale
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în Claude Simon, p. 79, din 1972: Există o anumită logică internă a textului, proprie lui, care decurge atît din muzicalitatea sa (ritm, asonanțe, cadența frazei), cît și din materialul său (vocabular, "figuri", tropi) [...] logică în funcție de care trebuie să se articuleze sau să se combine elementele unei ficțiuni [...] logică care este creatoare și, prin ea însăși, producătoare de ficțiune. Atunci cînd în Les Corps conducteurs am scris: "Deasupra inscripției, tot cu vopsea albă, a fost trasată o cruce peste brațele căreia
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
între actele de limbaj și planurile enunțării). b) LA NIVEL MACRO-TEXTUAL: b1 o conexiune globală a secvenței și/sau a textului (cea a "întinselor mase verbale" de care vorbește M. Bahtin, redefinite în secvențe: planuri de texte și suprastructuri ce articulează macropropozițiile); b2 o coeziune globală (cea a izotopiei [eventual a poli-izotopiei] și a macrostructurii semantice a secvenței sau a textului în ansamblul său2); b3 o coerență-pertinență globală (cea a orientării argumentative globale a secvenței sau a textului, pe parcursul macro-actului de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și o rezumă prin efectul produs asupra asistenței: "care stîrni strigăte de admirație". Primele două fraze pun tema-titlu în relație cu masa (la sfîrșitul mesei), cu mesenii și cu producătorul (patisierul din Yvetot). A treia frază, de asemenea amplă, este articulată în trei subansambluri marcate prin punctuație și prin trei puneri în situație (Pd. SIT. Loc) subliniate de conectorii enumerativi 4: P3 Pd (1) SIT. Loc + Conector + (...) + Punctuație la temelia lui (...) MAI ÎNTÎI P3' Conector + Pd (1') SIT. Loc + (...) + Punctuație APOI
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în interiorul fiecărei secvențe, apoi modificarea de la frază-secvență la frază-secvență: Nu am inclus în schemele 34 și 35 mărcile evaluative care introduc reformulări (Pd (1) ASM. Ref): ai fi spus și părea un adevărat. Ele subliniază structura foarte clasică a portretului articulat în paralel, în acest caz, în jurul conectorului argumentativ ȘI TOTUȘI, în timp ce locul macropropozițiilor descriptive (de la sfîrșit de frază) de ASM-reformulare conduce clar la stabilirea macrostructurilor semantice succesive. Asociate conectorului de respingere, mărcile evaluative dau instrucțiunea de derivare din prima frază
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu ar fi posibilă formarea stereotipurilor dinamice ale scrierii corecte. Știm că, îndeosebi în clasa I, copiii fac confuzii de litere și sunete (m cu n, b cu p, d cu t), omit, adaugă, substituie litere, sunete, silabe, cuvinte, nu articulează substantivele comune, ceea ce implică numeroase exerciții de pronunție, scriere, de corectare a exprimării și pronunției, deoarece ei învață acum pe suportul analizei și sintezei, pe baza reprezentărilor auditive, vizuale și motorii (proprii primului sistem de semnalizare). În clasele III-IV, când
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
elev, pentru motivația și implicația comunității elevilor; elevii învață și se comportă într-un relativ acord cu stilurile lor de viață și cunoaștere (cognitive, în special), cu utilizarea prin transfer a metodelor de predare și evaluare; procesele și rezultatele învățării articulează așteptările cu valorile contextului, competențele urmărite prin proiectele de dezvoltare oferă feedback, iar timpul este perceput ca fiind o variabilă gestionabilă eficient. Capitolul II Aspecte ale învățării școlare a fizicii II.1. Procesul de învățare școlară II.1.1. Teoria
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
autodemascarea lui Carol Sebastian. Când credeam că s-a terminat și îmi trăiam și eu amărăciunea pe dinlăuntru, m-au sunat de la ziar și mi-au cerut o reacție. La început am refuzat, pentru că nu mă simțeam în stare să articulez un text de o mie de semne despre asta. În urma insistențelor, m-am așezat la computer și am scris cam ce îi scrisesem lui Sorin. Deși foarte scurt, am crezut că am fost și foarte limpede. Ei, bine, nu! M-
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Cuvintele sunt redate folosind combinațiile acestea. Dactilemele sunt folosite în legătură cu limbajul vorbit pentru a ajuta la înlăturarea confuziilor ce pot interveni. Metoda orală Această metodă utilizează la maximum potențialul labiolecturii și resturile auditive ale copilului pentru a-l învăța să articuleze. Premisa din spatele acestei metode este că un copil care este surd sau are o pierdere profundă a azului va fi capabil de a comunica mai eficient cu persoanele auzitoare. Semnul-suport pentru cuvânt Această metodă utilizează vorbirea susținută de limbajul semnelor
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
flux informațional. Prin urmare, considerăm că în contextul transmiterii semnificațiilor prin intermediul mijloacelor nonverbale sintaxa trebuie să răspundă la întrebări de genul: "Cum se asociază semnele nonverbale între ele, formând structuri stabile?" Care sunt regulile unei astfel de asocieri?" "Cum poate articulă cadrul nonverbal aceste reguli de asociere a variatelor semne care îl constituie?" Să încercăm răspunsuri. Este cunoscut faptul că participanții la dialog își adaptează comportamentul nonverbal, în maniera reciprocă, în funcție de o serie de factori: natură relației pe care o au
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de secol dominată de regimul comunist în România și în întregul Est al Europei. Dar, atât în producția de bunuri materiale, cât și în producția de discursuri, această componentă secretă a proceselor sociale și istorice rezistența și reprimarea rezistenței se articulează în diferite moduri cu o realitate mult mai complexă. Textul de față nu are nicidecum pretenția deșartă de a răspunde unui proiect atât de ambițios, dar, dacă încearcă să dea seama de România prezentului, trebuie să puncteze măcar câteva fapte
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
tumoare palpită viața atâta câtă e a acestei literaturi. Cred că de aici ar trebui să plecăm mai departe. Să ne deschidem spre o plastică a creației, spre o înțelegere a dezvoltării monstruoase a formelor literare. Dacă ar fi să articulez întrebarea la care ne invită cazul exemplar lovinescian m-aș referi la "melodrama" celorlalți prozatori interbelici: care a fost forma lor afectivă? care a fost agentul lor de deformare? Putem percepe ratarea unei forme în inima unui succes de piață
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
iar când am ajuns la "literatură", începusem parcă și eu să mă conving că nu-l voi încheia niciodată. În această nefericită stare de spirit, m-am hotărât să dau la tipar doar prima parte, care îmi părea destul de bine articulată pentru a putea fi citită și ca un text de sine stătător. Și apoi, mi-am zis, e firesc ca potențialii cititori să fie mai interesați de geneza "ideilor" lui Lovinescu decât de căznitele adulmecări ale "formei" din literatura lui
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de melodramă. Câteva cuvinte, acum, și despre "paradoxala etică a sexualității" la care trebuia convertit Andrei. Ligia Tudurachi sesiza, cu sagacitate, că în romanul lovinescian "tensiunea freudiană între libido și conștiință nu funcționează", ceea ce face ca Id-ul "să se articuleze fără dificultăți în ordinea ideală a super-ego-ului". Or, dacă Peter Brooks nu greșește, aceasta e chiar definiția melodramei, înțeleasă ca luptă de afirmare a Sinelui ("the assertion of selfhood"). În sprijinul afirmației sale, teoreticianul american ținea să facă distincția între
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
rămâne carnea vie, vezi, după ce o cureți trebuie să zemuiască un fel de apă, așa... Din când în când trupul domnului se încorda și se trăgea în față ca și cum ar fi vrut să se sustragă durerii, dar buzele lui nu articulau nici un sunet. Doctorul oftă: — Grele vremuri trăim, sfinția ta, grele... Ieromonahul se apropie de urechea grecului și i șopti ceva. — Bine, bine, ai dreptate, mă ocup eu de tânăr. Ai dreptate, măria sa se ține să nu țipe ca să nu-l
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Nici nu pot funcționa exclusiv că retransmițători ai imperativelor manageriale. În schimb, își pot utiliza propriile capacități culturale de relaționare, cu scopul de a descoperi diversele strategii individuale sau colective și mizele acestora. El poate constitui interfață necesară pentru a articulă obiectivele organizaționale cu acelea individuale sau de grup, pornind de la ideea raționalității comportamentelor organizaționale, oricât de inexplicabile ar fi acestea inițial. Prin prisma celor arătate până acum, vom trece la o abordare critică a teoriei RP, în urma căreia vom putea
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
acea "bunăvoință" fără de care ea nu poate funcționa convenabil.") 53 Ibid., p. 419. 54 Ibid., p. 420. 55 Crozier și Friedberg, op.cit., p. 163. ("... la fel cum funcționarea "internă" a unei organizații trebuie să fie concepută că produsul unui ansamblu articulat de jocuri ale căror reguli îi constrâng pe actorii participanți și prin intermediul cărora se operează integrarea parțială a strategiilor divergențe, la fel raporturile cu mediul pot fi considerate că produse ale altor jocuri care depășesc frontierele formale ale organizației și
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
universalul constituindu-se atunci în obiect abstract în sensul propriu al cuvîntului; fie această reevocare este un fir continuu, o înlănțuire ce reconduce înapoi, o țesătură văzută în strălucirea sau iradierea sa; în acest ultim caz, obiectul este asociat și articulat la ceva care ar putea fi atribuit subiectului, astfel încît ambii termeni s-ar regăsi cuprinși aici. Pe scurt, vom vorbi așadar de o reprezentare ca "obiect" și de o alta ca relație sau conexiune" (Colli, 1969, p. 60) Trebuie
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de imagine, cognitive, afective, mentale și comportamentale se inspiră din RS-genuri-muzicale. Acestea sînt deci "machete" sau matrițe, ce pot fi folosite în diferite moduri, în funcție de contextele de creație sau de audiție, în funcție de nucleele de sens care le specifică sau se articulează la structurile lor. Pot fi parțial rearanjate, prin introducerea de elemente contrare logicii, atît în planul formei muzicale, cît și la nivelul semnificațiilor ideologice sau politice, mai mult sau mai puțin subliniate în fiecare entitate concretă de creație. Fabricarea muzicii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]