4,953 matches
-
să promoveze nouă probe de control: - dribling în linie dreaptă - 30 m; - dribling printre jaloane - 30 m; - deplasare în triunghi; - tracțiuni în brațe; - sprint pe 50 m; - săritură în lungime de pe loc; - testul Cooper, băieți 12 min., fete 9 min.; - aruncarea mingii de handbal la distanță; - 5x30 m, cu pauză de 30 sec. între repetări; 60 Constantin Șufaru Sportivii trebuie să realizeze în funcție de talie următoarele bareme: Sub 181 cm +10% 440 puncte 181 - 188 cm 10% 420 puncte 188 - 195 cm
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
ani 10 ani 11 ani 1. Săritura în lungime de pe loc 1,79 m 1,87 m 1,67 m 1,75 m 2. 30 m plat cu start din picioare 5,2” 5,1” 5,3” 5,2” 3. Aruncarea mingii de handbal cu elan de 3 pași 20 m 22 m 15 m 17 m 4. Dribling în linie dreaptă pe 30 m 6,3” 6,2” 6,8” 6,8” 5. Deplasare în triunghi două trasee 17,8
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
08 1,10 1,08 - 1,10 1,06 - 1,07 1,06 - 1,07 Handbal III 67 Probe de control - începători alergare 50 m plat; săritură în lungime de pe loc; rezistență - 600 - 800 m fete; 600 - 1000 m băieți; aruncarea mingii de oină; menținut în atârnat - tracțiuni; îndemânare - naveta; După aceste probe, copiii vor trebui să obțină 70 de puncte, dar cu accent pe probele lungime de pe loc, aruncarea mingii de oină și naveta, probe la care vor trebui să
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
de pe loc; rezistență - 600 - 800 m fete; 600 - 1000 m băieți; aruncarea mingii de oină; menținut în atârnat - tracțiuni; îndemânare - naveta; După aceste probe, copiii vor trebui să obțină 70 de puncte, dar cu accent pe probele lungime de pe loc, aruncarea mingii de oină și naveta, probe la care vor trebui să obțină 44 de puncte. Probe de control specifice - începători Aruncarea mingii de handbal 5x30 m 2 deplasări în triunghi Proba Vârsta F B F B F B 9 ani
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
După aceste probe, copiii vor trebui să obțină 70 de puncte, dar cu accent pe probele lungime de pe loc, aruncarea mingii de oină și naveta, probe la care vor trebui să obțină 44 de puncte. Probe de control specifice - începători Aruncarea mingii de handbal 5x30 m 2 deplasări în triunghi Proba Vârsta F B F B F B 9 ani 13,0 16,0 5”6 5”4 19”5 17”0 10 ani 14,5 17,5 5”6 5
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
cț ia intermediară X X X X locul I pe localitate - Campionatul Național al Liceelor; X X 2 Ob ie ct iv e d e pe rfo rm an ță locul I-II - faza județeană - Campionatul Național al Liceelor X aruncări la poartă din acțiuni de joc; 20-4 reușite 20%; 20-10 reușite 25%; aruncări la poartă din faze fixe de joc; 15-3 reușite 20%; 12-4 reușite 20%; mingi câștigate prin intercepție total joc; 20 reușite 40%; 40 reușite 40%; mingi pierdute
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
al Liceelor; X X 2 Ob ie ct iv e d e pe rfo rm an ță locul I-II - faza județeană - Campionatul Național al Liceelor X aruncări la poartă din acțiuni de joc; 20-4 reușite 20%; 20-10 reușite 25%; aruncări la poartă din faze fixe de joc; 15-3 reușite 20%; 12-4 reușite 20%; mingi câștigate prin intercepție total joc; 20 reușite 40%; 40 reușite 40%; mingi pierdute total joc; 40 reușite 60%; 30 reușite 35%; total atacuri; 30 reușite 15
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
întrebarea dacă, în acest context, "războiul drept" (în context biblic "războiul sfînt") este posibil și dacă într-un astfel de război practicarea violului poate fi privită ca acceptabilă. Iată ce scrie autoarea despre Cartea Numerelor: Înrobirea dușmanului (20:11) și aruncarea femeilor în căsătorii forțate sînt condițiile unui regim de oprimare greu de imaginat ca ținînd de ceva just. (Niditch 1993) Problema în această frază este că, în încercarea de a se evita anacronismul, se folosește o descriere (anacronistică) a violului
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ceva just. (Niditch 1993) Problema în această frază este că, în încercarea de a se evita anacronismul, se folosește o descriere (anacronistică) a violului. S-a intenționat evitarea acestui termen din cauza anacronismului lui, folosindu-se sintagmele "regim de oprimare" și "aruncarea femeilor în căsătorii forțate". Autoarea nu vrea să sublinieze ideea de viol pentru că, în culturile respective, acest lucru nu era perceput ca viol. Chiar dacă războiul nu poate fi privit ca "drept", luarea în posesie a femeilor este acceptabilă din punct
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ca viol. Chiar dacă războiul nu poate fi privit ca "drept", luarea în posesie a femeilor este acceptabilă din punct de vedere cultural, și prin urmare nu poate fi numită viol. Argumentul rezistă, cu excepția unui singur aspect. Niditch înlocuiește "viol" cu "aruncarea femeilor în căsătorii forțate". În alt context, acest lucru este descris ca "furtul soțiilor". În multe culturi acest fenomen este acceptabil și obișnuit, și este cunoscut în studile antropologice și istorice. Sînt de acord cu Niditch că "viol" este un
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sau un cocean, un cartof sau o sfeclă, aflate pe drum, fără să le ridice. După ce își potolea foamea („cu ce da Dumnezeu”), ceea ce mai rămânea din bucate și chiar firimiturile erau strânse cu grijă și date animalelor și păsărilor. Aruncarea, irosirea unei bucățele de mămăligă sau pâine era socotit un păcat. Pâinea, „pâinea cea de toate zilele”, era mămăliga, care avea pentru familia de țăran nu numai culoarea dar și valoarea metalului galben. Mare cât o roată de cotigă, mămăliga
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
inofensive, a ajuns într-o stare de existență liberă, spontană - o ființă atât de aproape de perfecțiune încât corpul său nu e decât un înveliș sau un receptacul de spirit pur. Atunci când va veni, moartea nu va fi pentru el decât aruncarea unei haine purtate. El a câștigat viața eternă și este pregătit să sară înapoi în oceanul nesfârșit de ființă pură. Taoiștii și budiștii sunt de acord, în general, în legătură cu faptul că moartea are loc în patru etape specifice pentru toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
activității fizice este dezvoltarea capacităților fizice individuale necesare. Unii - „acumulează” forță, alții Își dezvoltă mobilitatea, rezistența și așa mai departe. În concluzie oamenii Își dezvoltă În totalitate toate capacitățile fizice și deprinderile motrice de zi cu zi (mersul, alergarea, săriturile, aruncările), Învățând În plus - canotajul, ciclismul, mersul pe role, stăpânirea rachetei de tenis și altele. Mijloacele recreării fizice sunt orice exerciții fizice, jocuri, distracții, la fel sportul recreativ, care satisfac necesitățile de mai sus. Practicarea lor se organizează În instituțiile de
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
mâinile călcâiele după ridicare, (a se Îndoi Într-atât Încât să se poată legăna Înainte-Înapoi -„coșulețul”) - se determină distanța de la a 7-a vertebră a coloanei vertebrale până la bazin (zona lombară). 4. Teste pentru determinarea capacităților de coordonare (Îndemânare): a - aruncarea unui obiect la țintă; b - „testul lui Hamin” - 10 sărituri pe loc cu o anumită Înălțime și cu o frecvență de 80 de bătăi sub metronom În interiorul unui cerc care are diametrul cu doi centimetri mai mare decât lungimea piciorului
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
viteză mare de mișcare. În acest caz, cu cât este mai mare amplitudinea mișcării, cu atât mai mult acțiunea are un caracter de forță (ridicarea halterei la piept), cu cât este mai mică greutatea, cu atât acțiunea devine mai rapidă (aruncarea unui obiect). La capacitățile de forță-viteză se Întâlnesc termenii de forță rapidă și forță „explozivă. Forța rapidă se caracterizează prin tensiunea musculară nelimitată, manifestată În exercițiile efectuate cu o viteză crescută dar În care nu atinge valoarea maximă. Forța „explozivă
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
musculară nelimitată, manifestată În exercițiile efectuate cu o viteză crescută dar În care nu atinge valoarea maximă. Forța „explozivă” reflectă capacitatea de a demonstra valori ridicate ale forței În cel mai scurt timp (startul În alergarea de viteză, În sărituri, aruncări etc.). Forța explozivă se caracterizează prin două componente: puterea de accelerare și puterea de start. Puterea de start caracterizează capacitatea musculară pentru o dezvoltare rapidă a efortului la momentul inițial de tensiune. Puterea de accelerare presupune capacitatea musculară de creștere
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
sunt puse la dispoziția omului. La fel, Venacius de Moerbeke e de părere că semnele naturii trebuie luate în serios. De exemplu, victima unui furt putea să vadă hoțul în vis dacă dormea cu floarea-soarelui la căpătâi. De asemenea, practica aruncării unei presupuse vrăjitoare în apă ar fi putut edifica asupra vinovăției ei, dacă aceasta plutea. Nu ne-am propus totuși aici inventarierea tuturor acestor credințe și practici cunoscute sub numele de ordalii. Ceea ce merită să fie reținut este că în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
structură, condiții, mod de reglementare și evaluare, tip de efort (ex. gimnastică, atletism, jocuri sportive etc.). Ramura sportivă, ca noțiune, înglobează un sistem de exerciții fizice efectuate după reguli precise, în concurs, și în condiții specifice (ex. gimnastică artistică, alergări, aruncări, volei, baschet etc.). Proba sportivă reprezintă un exercițiu complex, cu structură proprie, efectuat în condiții competiționale specifice, permițând specializarea sportivilor (paralele, sol, alergare de viteză, săritura în lungime, slalom, coborâre etc.). Proba sportivă face parte obligatoriu dintr-o ramură sportivă
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
forță-viteză etc. Manno (1996, p. 11) împarte sporturile în: * sporturi de prestație (în care se urmărește de exemplu distanța maximă de acoperit sau timpul minim de realizat) - în această categorie se încadrează sporturile de forță și forță-viteză (haltere, sărituri și aruncări în atletism etc.), ca și cele de rezistență (fond și semifond, schi-fond, canotaj etc.) * sporturi de situație, bazate pe caracterul imprevizibil al situației datorat prezenței adversarului (sporturile de luptă și jocurile sportive) * sporturi tehnico-combinative, bazate pe execuții cât mai elegante
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
o corelație între vitezele de execuție la mișcări diferite din punct de vedere al coordonării. Corelația directă apare numai în mișcările asemănătoare sub raportul coordonării (de exemplu, îmbunătățirea rezultatului la săritura de pe loc va influența favorabil indicii alergării de viteză, aruncarea greutății etc., aceasta datorită faptului că viteza de împingere în picioare are o contribuție însemnată la realizarea acțiunilor amintite). Într-o mișcare oarecare, viteza de execuție maximă pe care o poate realiza omul, nu este legată numai de nivelul acestei
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
la eforturi repetate cu întreruperi Această formă a rezistenței se caracterizează prin eforturi de intensitate maximală și submaximală, intercalate cu unele întreruperi, care de fapt favorizează desfășurarea eforturilor următoare. Aceste întreruperi pot fi constante, ca de exemplu la haltere, sărituri, aruncări, sau variabile, care apar ca o necesitate tactică pentru analiza acțiunilor următoare și reorganizarea acestora (ex. în jocurile sportive). * Rezistența în regimul celorlalte calități motrice în regim de forță capacitatea individului de a manifesta valori mari de forță în eforturi
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
se pierde în totalitate. Tipuri de deprinderi motrice Deși există în literatura de specialitate mai multe clasificări ale deprinderilor motrice, considerăm drept principale următoarele: * după finalitate (Cârstea, 1993, p. 55): deprinderi motrice de bază și aplicativ utilitare (mers, alergare, săritură, aruncări și prinderi, cățărare, târâre, transport de obiecte etc.), deprinderi motrice specifice unor ramuri de sport (ex. pasarea mingii, aruncarea la poartă etc.). În legătură cu această clasificare, există, pe bună dreptate, opinii conform cărora deprinderile motrice de bază ar avea tot caracter
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
motrice, considerăm drept principale următoarele: * după finalitate (Cârstea, 1993, p. 55): deprinderi motrice de bază și aplicativ utilitare (mers, alergare, săritură, aruncări și prinderi, cățărare, târâre, transport de obiecte etc.), deprinderi motrice specifice unor ramuri de sport (ex. pasarea mingii, aruncarea la poartă etc.). În legătură cu această clasificare, există, pe bună dreptate, opinii conform cărora deprinderile motrice de bază ar avea tot caracter aplicativ. De aceea, considerăm mai potrivită clasificarea în deprinderi aplicative primare (mers, alergare și săritură) și secundare (târâre, cățărare
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
la poartă etc.). În legătură cu această clasificare, există, pe bună dreptate, opinii conform cărora deprinderile motrice de bază ar avea tot caracter aplicativ. De aceea, considerăm mai potrivită clasificarea în deprinderi aplicative primare (mers, alergare și săritură) și secundare (târâre, cățărare, aruncare și prindere etc.), respectiv deprinderi specifice diferitelor ramuri de sport. * după aria de automatizare (Cârstea, 1993, p. 55): deprinderi motrice elementare (total automatizate), deprinderi motrice complexe (parțial automatizate). * după nivelul participării sistemului nervos la formarea și valorificarea lor (Epuran citat
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
necesități (după Albu, 1971, p. 72-73): a - Necesități biologice, de adaptare a speciei la condițiile de viață. Acestea au dus la dezvoltarea mijloacelor de apărare și de obținerea hranei. Aceste mijloace au fost concretizate prin forme de mișcare ca: alergare, aruncare, săritură, cățărare. b - Necesități sociale țin de faptul că omul a trăit, din cele mai vechi timpuri, în comunitate. Condițiile de existență au impus să se pregătească pentru a face față tuturor dificultăților de apărare împotriva animalelor sau chiar a
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]