1,975 matches
-
înaintează spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au sedimentat și au pătruns în conștiința publică. Aserțiunea maioresciană "nu interzice în nici un chip exercițiul critic dincolo de emanciparea culturii" . Dealtfel, criticul junimist a avut prilejul să mediteze și să revină asupra unora din ideile sale estetice expuse în O cercetare critică asupra poeziei române de la ". Vladimir Streinu observă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
volumului Critică și culturăă "are, stilistic vorbind, un fel prietenos de ași lua cititorii de mână și a-i conduce printre idei despre artă, printre opere și autori." X Lunga noastră incursiune în opera critică a lui Vladimir Streinu argumentează aserțiunea enunțată la începutul acestui capitol: literatura română clasică și modernă a fost traversată de un ochi estetic, apt să se ridice adesea la sinteze istorico-literare de referință. Fie că scrie despre Eminescu sau despre cel mai proaspăt Sorescu, despre Sadoveanu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
scriitor" ; Alexandru (Georgiadă Obedenaru și-a probat puținele posibilități lirice, vădind "subțirimi decadente" , în singurul sonet notabil, Flori de sânge; obscurul Gabriel Donna va fi - crede Streinu - selectat "tot mai insistent dintre modernii ultimului deceniu al secolului al XIX-lea." Aserțiunea streiniană nu s-a adeverit! Poetul cel mai de seamă al grupării, Ștefan Petică, discipol al lui Verlaine și Maeterlinck, cultivând "un fel de deschidere în vag, care îi ușurează expresia de materialitate prin referiri abstracte", "anticipează estetica orizonturilor lirice
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
la metodele "obiective", științifice, la informația riguroasă în arhive și la periodice uitate. "Bergsonistul" Vladimir Streinu cultivă în studiul dedicat lui Hogaș tocmai biografismul. Din adversar al istoriei literare devine un pasionat istoric literar. Și ca o confirmare strălucită a aserțiunii să reținem că partea cea mai durabilă a creației critice streiniene o constituie aceea consacrată scriitorilor clasici. În cea de-a treia perioadă ("-"Ă domină studiile de versificație (vezi în acest sens studiile: Versul liber, Antecedente și origini, Cronologia versului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
această perioadă de tranziție a societății românești. Un respondent a formulat-o astfel: Dificultățile constau în a-i face pe profesori să-i înțeleagă pe copii, și pe copii să-i înțeleagă pe profesori. Se poate discuta pe marginea validității aserțiunii, dar indiferent de opiniile pro sau contra, considerăm că ea reprezintă una din cheile înțelegerii stării de lucruri actuale din sistemul de învățămînt preuniversitar. Problema nu este dacă situația este bună sau nu, ci este vorba de recunoașterea faptului că
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
teoria și practica parteneriatelor și (2) nu se realizează obligația școlii și a profesorilor ei de a învăța părinții să colaboreze cu școala. Evident că cele două cauze se împletesc. Vocile respondenților înserate în casetele rețelei semantice ilustrează și întemeiază aserțiunile analitice. Dacă ne raportăm la conținutul activităților de parteneriat discutate, credem că activitățile de rutină desfășurate în școli, concepția, atitudinile și comportamentele profesorilor și părinților ne îndreptățesc să vorbim doar de existența unor relații între școală, familie și comunitate, nicidecum
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
strategiile și comportamentele consacrate în domeniu, care ar fi trebuit dobîndite printr-o activitate de instruire sistematică, fie individuală, fie colectivă. Nici profesorii nu dețin un bagaj de cunoștințe consistent privind teoria și practica relațiilor dintre școală, familie și comunitate. Aserțiunea este susținută în situația în care comparăm cele relatate cu conceptualizările izvorîte din studiile empirice ale procesului implicării părinților în educație, prezentate în capitolul dedicat suportului teoretic și empiric al parteneriatelor. Procesul analitic a arătat că aproape toate familiile sînt
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
constând în prezentarea selectivă a faptelor, într-o formă cenzurată, care, prin aceasta, să servească direct interesele acțiunii de manipulare; Repetiția cu caracter stereotip și efect persuasiv a unor teme slogan ale ideologiilor statului totalitar de tipul dictatura proletariatului etc.; Aserțiunea constând în prezentarea parțială numai a unui aspect convenabil al lucrurilor, într-o anumită imagine, în mod deliberat cu scop vădit propagandistic, Apelul la autoritate, cu rol de model exemplar de urmat: modele religioase, figuri politice, personaje istorice, eroi etc.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Relațiile stabilite între aceste componente sunt de tip cauzal, în măsura în care se acceptă ideea că ele se află într-un raport de determinare reciprocă de tip diacronic - în sensul că proprietățile unei secvențe sunt determinate de cele ale secvenței precedente. Această aserțiune va constitui unul din suporturile filosofice care va sta la baza concepției noastre privind formarea și perfecționarea deprinderilor motrice. Cauzalitatea și diacronismul secvențelor de învățare motrică și a celor de dezvoltare aptitudinal motrică, generează alegerea metodei optime de formare și
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
artistic, ale cărui vehicule de reprezentare sunt pur vizuale și auditive, în încercarea de a descrie o ființă care eludează orice coordonată a formei. Horla este o reificare a spaimelor autorului său, aș putea spune, dacă aș avea în vedere aserțiunea lui Elaine L. Graham, referitoare la proza consacrată Necunoscutului: "[t]ensiunea dintre frământarea noastră culturală în direcția schimbării și teama simultană de aceasta se exprimă, adesea, sub forma unor narațiuni-avertisment, ce reflectă coșmarurile pe care Necunoscutul le poate genera" (2002
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se confruntă, ulterior, cu ceea ce îi apare drept un exemplu tipic de non sequitur: Știi c-am visat pe sfântul Nicolae azi-noapte?" îmi zice râzând. "Ești bun la Dumnezeu, măria-ta, și d-aia a venit sfântul să te vază"". Aserțiunea următoare condensează cristale de cinism: ""Așa cred și eu îmi zise, uitându-se în ochii mei dar nu știi că mi-a zis să te azvârl d-aicea jos". Când am auzit așa, am înghețat; mi s-a tăiat picioarele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
brațele nevăzute". Celestul exultă la împlinirea unui destin îndelung pregătit: "toți ochii de diamant ai cerului clipiră atunci de fericire". Faptul cel mai neobișnuit este că notațiile auctoriale din finalul propriu-zis al nuvelei, scrise în cheie metaforic-analitică, par să anticipeze aserțiunile, selectate dintr-un interviu, ale celebrului actor de origine maghiară, dar născut în România Bela Lugosi, potrivit cărora "Femeile iubesc teroarea. [...] Subconștientul lor tânjește după îmbrățișarea morții. Moartea, ultimul iubit triumfător" (Sullivan, 1986: 274). Sexualitatea obsesivă (în Frigul, melanjată, previzibil
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
omului Bolintineanu în contextul social-politic în care s-a format și a creat, cf. Vârgolici, 1971. 51 Este greu de înțeles de ce Istoria literaturii române editată de Academia Română subliniază însușirea lui Gane "de a rememora melancolic copilăria" (1970-1973: III, 52), aserțiune exemplificată prin Aliuță sau Cânele Balan, prima o poveste violentă, iar a doua una terifiantă (sau, cel puțin, resimțită ca atare de erou). 52 Nu voi face abuz, în această lucrare, de jargonul impus de naratologia structuralistă, întrucât sunt conștient
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
este numit strigon" (2002: 72), evocând, desigur, vrăjitoarea, dar și strigoiul. 94 De altfel, această modalitate de realizare narativă tinde să plaseze romanul lui Eliade mai aproape de proza secolului al XIX-lea decât de cea a secolului al XX-lea. Aserțiunea mea trebuie corelată cu o observație pertinentă formulată de Bernadette Lynn Bosky: În povestirile din secolul al XIX-lea, această atracție (exercitată de vampir asupra victimei, n.m.) era mai mult o problemă de persuadare hipnotică decât de frumusețe fizică" (1999
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lectură, cu observații pertinente, adesea cu puncte de vedere personale, cu intuirea exactă a sensurilor cărților comentate. Disponibilitatea îl orientează mai ales spre lucrările de memorialistică, critică și istorie literară, autorul manifestând un adevărat cult pentru G. Călinescu, ale cărui aserțiuni estetice îi susțin aproape toate comentariile. SCRIERI: Dialoguri literare, I, Iași, 1976, II, București, 1980; Tinerețea lui Gutenberg, București, 1982; Dialog în actualitate, Iași, 1985; Mărturii în timp, București, 1997; Paradisul perisabil, Iași, 2002; Paralele inegale, Iași, 2003. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
religioasă și chiar politică, dăruire creștină, răceala bibliotecii sau cinism necruțător, patriotism ardent sau cioranizare vituperantă? De ce moralitatea îi ocolește pe români? Cum de s-au adunat atâtea complexe, uri, meschinării în sufletul neamului ăstuia nefericit? Este limpede în toate aserțiunile și interogațiile lui B. spumegația cioraniană, exasperată de România din prea înfocată pasiune pentru ea, după cum e limpede oscilația autorului, așa-zicând, între Cruce și Sabie: „Mi-a dispărut orice pasiune pentru România. Mă gândesc la ea cu acea duioșie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
și concepția președintelui, 1/1985, Ceaușescu și bătrânii, 4/1985, Ceaușescu și femeia, 1/1986 etc.) și prin dezbaterile rubricii „Tabulae” (România la 20 de ani de la preluarea puterii de către N. Ceaușescu, Anul îndoliat etc.), C. vizează politicul și în aserțiuni nuanțate asupra implicațiilor grave, istorice și naționale ale momentului respectiv (editorialele lui G.C. Vocke: Revolta animată. Mimetismul politicii în regimul comunist, Exilul și problema națională, 1/1986 și 2/1986, rubrica „Cetatea totală”), ajungând până la considerații filosofice precum cele ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
recurenți, precum cel de narator, sau de personaj: trimiterile transversale ar fi fost atunci superflue. În plus, ori de cîte ori descrierea (sau cunoașterea) unui termen sau altuia din dicționar pare a îmbogăți înțelegerea unui anumit cuvînt-titlu, am adăugat o aserțiune de genul "Vezi și cutare", chiar la sfîrșitul articolului. Am oferit și referințe bibliografice la sfîrșitul multor articole, pentru a permite cititorului să cerceteze temele de unul singur și să identifice cel puțin o parte din sursele pe care se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de unul singur și să identifice cel puțin o parte din sursele pe care se bazează formulările mele. Din nou, puținele excepții de la această practică de ex. juxtapunerea, modelul constituțional, mediatorul sînt cazurile în care contextul, trimiterile transversale și/sau aserțiunile transversale fac superflue indicațiile bibliografice. Cînd un cuvînt-titlu are două sau mai multe definiții (de ex., competență, contact, intrigă) și, dacă ele sînt pertinente, formularea articolelor în cauză trimite la titlurile cu adevărat relevante pentru fiecare definiție. Referințele sînt adunate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Robbe-Grillet abundă în acronii. ¶Bal 1985; Genette 1980. Vezi și STRUCTURĂ ACRONICĂ, ORDINE. act [act]. 1. Împreună cu ÎNTÎMPLAREA, unul din cele două tipuri de EVENIMENTE narate; o schimbare de stare produsă de un AGENT și manifestată în discurs de o ASERȚIUNE PROCESUALĂ în modul lui a face; o ACȚIUNE. "Maria a rezolvat problema" reprezintă un act, în timp ce "a plouat ieri" nu reprezintă un act. 2. Un constituent sintagmatic al unei acțiuni, o acțiune fiind formată din mai multe acte. ¶Chatman 1978
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
face; o ACȚIUNE. "Maria a rezolvat problema" reprezintă un act, în timp ce "a plouat ieri" nu reprezintă un act. 2. Un constituent sintagmatic al unei acțiuni, o acțiune fiind formată din mai multe acte. ¶Chatman 1978; Greimas, Courtés 1982. Vezi și ASERȚIUNE NARATIVĂ. act de vorbire [speech act]. Un enunț considerat a fi un act direcționat spre un scop anume. Realizarea unui act de vorbire implică performarea unui ACT LOCUTORIU (actul de a spune, de a produce un enunț gramatical), a unui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
act de vorbire implică performarea unui ACT LOCUTORIU (actul de a spune, de a produce un enunț gramatical), a unui ACT ILOCUTORIU (îndeplinit în actul de a spune ceva pentru a atinge un scop oarecare: a face o promisiune, o aserțiune, o cerere, a da un avertisment, a emite un ordin etc.) și (ca om posibilitate) a unui ACT PERLOCUTORIU (executat prin actul de a spune ceva, și descriptibil în funcție de efectul pe care actul ilocutoriu, în acel caz anume, îl are
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pe destinatar de buna credință a vorbitorului. În cazul așa-numitelor acte de vorbire indirecte, un act ilocutoriu este executat indirect, prin performarea unui alt act ilocutoriu. Astfel, dacă o luăm ad litteram, "Aș vrea să deschizi fereastra" este o aserțiune despre sentimentele DESTINATORULUI; totuși, în contexte particulare, ea poate executa și într-adevăr ea execută actul ilocutoriu de a face o cerere. Teoria actelor de vorbire se dezvoltă din distincția operată de J. L. Austin între CONSTATATIVE (enunțuri ca "Napoleon
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unui ACT DE VORBIRE. În cazul așa-numitelor acte de vorbire indirecte, un act ilocutoriu este executat indirect prin performarea unui alt act ilocutoriu: astfel, dacă e să luăm ad litteram, "Aș vrea ca tu să deschizi fereastra" face o aserțiune despre sentimentele destinatorului; în anumite contexte, totuși, poate executa (și chiar execută) actul ilocutoriu de a formula o cerere. Performarea unui act ilocutoriu depinde de realizarea așa-numitelor condiții de oportunitate sau adecvare. De exemplu, condițiile pentru actul ilocutoriu, cînd
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
vorbire, s-ar putea spune că o NARAȚIUNE presupune actul ilocutoriu de amenințare, o alta pe acela de deplîngere, și o alta pe acela de sugestie. Mai general, s-ar putea spune că orice narațiune povestibilă deține statutul ilocutoriu de aserțiune exclamatorie. ¶Austin 1962 [2003]; Chatman 1978; van Dijk 1977; Lyons 1977 [1995]; Pratt 1977; Searle 1969, 1975, 1976. Vezi și PERFORMATIV, NARABILITATE. act locutoriu [locutionary act]. Actul de a spune, de a produce un enunț lingvistic. Cînd spun "Pămîntul este
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]