8,644 matches
-
atât evoluția sistemelor cooperatiste din agricultură, cât și reglementările legislative ce au fost elaborate în diferite perioade istorice. Acest mod complex și original de cercetare a oferit autorului mijloacele și informațiile necesare pentru a efectua o analiză cuprinzătoare a structurilor asociative existente în prezent în agricultura României., și de a formula unele evaluări bine fundamentate, privind sistemele manageriale ce se pot folosi pentru a obține randamente mari în producție și o rentabilitate ridicată în procesarea și comercializarea produselor prin asociațiile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
orizontală cu alte exploatații în vederea desfășurării mai eficiente a activităților de aprovizionare cu factori de producție și de valorificare a producției agricole. Dintre modalitățile de integrare utilizate o pondere destul de importantă au deținut-o și o dețin cele de tip asociativ cooperatiste sau necooperatiste. Asociațiile agricole au evoluat în decursul istoriei de la formele "primitive" cu caracter nonformal încheiate prin înțelegeri verbale, la formele evoluate, cu personalitate juridică înființate în baza unui contract scris și gestionate după principii bine stabilite (prin legi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
dezbaterile care s-au dus în jurul ideii de asociere și cooperare, au intervenit și reprezentanți ai altor doctrine politice. Încă de la începuturile mișcării cooperatiste partidele politice au încercat să-și impună punctul lor de vedere în ceea ce privește orientarea și dezvoltarea formelor asociative. Deși cooperativele, prin principiul neutralității politice și religioase, se autodefinesc ca organisme independente, ele nu au reușit să pună în practică, decât în mică măsură, acest lucru. Drept urmare, evoluția și dezvoltarea mișcării cooperatiste a fost afectată de influențele politice, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cele ale partidelor cu caracter radical (comunist și fascist), care susțineau instaurarea unei noi ordini sociale prin forță. Cu toate că organizațiile economice cooperatiste au fost gândite ca instrumente în slujba proletariatului, ele s-au extins și în localitățile rurale ca forme asociative de organizare a micilor proprietari de terenuri agricole în vederea depășirii unor dificultăți de natură economică cu care se confruntau. Deosebirea care apare între cooperativele muncitorești și cooperativele țărănesti este aceea că în timp ce primele aveau drept membri persoane lipsite de capital
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
micilor proprietari de terenuri agricole în vederea depășirii unor dificultăți de natură economică cu care se confruntau. Deosebirea care apare între cooperativele muncitorești și cooperativele țărănesti este aceea că în timp ce primele aveau drept membri persoane lipsite de capital, celelalte erau organizații asociative ale unor proprietari care aveau drept obiectiv atingerea unor interese economice ale membrilor și urmăreau sprijinirea lor pentru desfășurarea unor activități mai eficiente în gospodăriile individuale. Deși cooperativele moderne se înființează și funcționează în baza unor principii deja conturate, ele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
politicii agrare, care a prelungit starea de criză a agriculturii; pregătirea slabă, tehnică și economică a proprietarilor, care s-au decis să desfășoare o activitate pe cont propriu; și inexistența mentalității de întreprinzător. Pentru a surprinde caracteristicile principale ale agriculturii asociative și a evidenția câteva soluții alternative pentru a veni în sprijinul exploatațiilor agricole în desfășurarea unei activități mai eficiente, am structurat lucrarea pe cinci capitole cu următorul conținut: primele două le-am consacrat clarificării unor concepte legate de fenomenul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
sprijinul exploatațiilor agricole în desfășurarea unei activități mai eficiente, am structurat lucrarea pe cinci capitole cu următorul conținut: primele două le-am consacrat clarificării unor concepte legate de fenomenul de asociere și cooperare și prezentării experienței diferitelor țări cu tradiție asociativă și cooperatistă ( caracteristicile acestora și măsurile adoptate pentru stimularea lor); în capitolele 3 și 4 am efectuat o analiză a evoluției și caracteristicilor economice, organizatorice și juridice ale formelor asociative din țara noastră în diferite perioade istorice și în prezent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asociere și cooperare și prezentării experienței diferitelor țări cu tradiție asociativă și cooperatistă ( caracteristicile acestora și măsurile adoptate pentru stimularea lor); în capitolele 3 și 4 am efectuat o analiză a evoluției și caracteristicilor economice, organizatorice și juridice ale formelor asociative din țara noastră în diferite perioade istorice și în prezent; în ultimul capitol am efectuat un studiu de caz privind efectele economice și sociale ale formelor asociative existente în agricultura județului Iași și am încercat să desprind cîteva soluții pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
efectuat o analiză a evoluției și caracteristicilor economice, organizatorice și juridice ale formelor asociative din țara noastră în diferite perioade istorice și în prezent; în ultimul capitol am efectuat un studiu de caz privind efectele economice și sociale ale formelor asociative existente în agricultura județului Iași și am încercat să desprind cîteva soluții pentru sprijinirea micilor producători în desfășurarea unei activități mai eficiente. În elaborarea acestei lucrări am beneficiat de sprijinul domnului prof. univ. dr. Costache Secrieru. Colaborarea cu domnia sa a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
babilonieni existau forme de organizare a activităților agricole asemănătoare obștiilor de arendare, iar la popoarele germanice viața rurală s-a desfășurat încă de la începuturi pe baze cooperatiste. Alte mărturii istorice care atestă originile străvechi ale organizării activităților rurale pe baze asociative sunt lăptăriile din apropierea muntelui Ararat din Armenia. Femeile din comunitățile rurale din acea zonă prelucrau laptele în produse lactate într-o cooperativă în vederea economisirii combustibililor. Produsele obținute în urma prelucrării în comun a laptelui nu se împărțeau, ci erau trecute pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
din comunitățile rurale din acea zonă prelucrau laptele în produse lactate într-o cooperativă în vederea economisirii combustibililor. Produsele obținute în urma prelucrării în comun a laptelui nu se împărțeau, ci erau trecute pe rând în proprietatea unei familii membre. Alte forme asociative de organizare a activităților umane pot fi considerate: breslele meșteșugărești din orașe; gospodăriile mănăstirești, care din punct de vedere al organizării economice erau un fel de cooperative integrale, în care producția și consumul se făceau în comun; agapele primilor creștini
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
personală a familiei era lucrat în comun, islazurile erau folosite și ele în comun, iar exploatarea pădurilor se făcea tot în comun. Formele de activități de grup menționate mai înainte pot fi considerate drept "cooperație neformală"1. 1. 1. Agricultura asociativă concepte și definiții Mișcarea cooperatistă în accepțiunea sa modernă poate fi considerată un produs al organizării capitaliste a societății, "care oferea toate elementele unei dezvoltări nestânjenite: regimul economic și juridic modern, libertatea muncii și asociației"2. Tipurile formale de societăți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
număr nelimitat de producători sau consumatori care își propun realizarea unor anumite scopuri comune, cu ajutorul unei întreprinderi economice comune stabilindu-se un schimb reciproc de servicii între aceasta și cei întovărășiți"10 1. 2 Necesitatea organizării activităților agricole pe baze asociative Mișcarea cooperatistă în agricultură este rezultatul unor continue și profunde căutări în vederea creșterii performanțelor economice și sociale ale micii proprietăți individuale. Sistemul cooperatist este implicat în încercarea de modernizare a bazei tehnico materiale a agriculturii, modernizare fără de care adevăratele virtuți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cu care se confruntau, generate, în principal, de dimensiunile reduse ale exploatațiilor agricole. Ideea practicării unor activități agricole prin asocierea mai multor agricultori datează din timpuri străvechi, însă abia atunci când societatea capitalistă a atins un anumit nivel de dezvoltare formele asociative au fost reglementate printr-o legislație specifică, dobândind un caracter formal. Organizațiile economice cooperatiste din agricultură au vizat sprijinirea exploatațiilor agricole ale membrilor asociați pentru desfășurarea unei activități de producție mai eficiente, prin organizarea în comun a activităților de aprovizionare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
modul de constituire al organizațiilor cooperatiste și rolul acestora, obținerea și repartizarea profitului, atitudinea pe care să o adopte statul față de cooperație. În figura următoare sunt sintetizate concepțiile: liberală, țărănistă și socialistă; în legătură cu aspectele amintite mai inainte. CAPITOLUL II FORME ASOCIATIVE ÎN AGRICULTURA MONDIALĂ Principiul asocierii între țărani era considerat de către teoreticianul Colson drept singura cale pentru a înlătura munca salariată și de a crea un model de viață comunitar, model care poate fi realizat prin concentrarea voluntară a mijloacelor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
la orientarea agricultorilor spre practicarea unei agriculturi de grup sunt multiple și sunt aceleași care au contribuit la apariția și extinderea mișcării cooperatiste. Unele dintre aceste cauze au existat și s-au manifestat încă din cele mai vechi timpuri: tradițiile asociative ale lumii rurale, necesitatea unei mai bune utilizări a forței de muncă din mediul rural în anumite perioade ale anului, folosirea mâinii de lucru a familiei, necesitatea prevenirii unor lipsuri sau maladii etc.. Altele decurg dintr-o serie de probleme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a efectua transformări mai profunde și ameliorări ale structurilor agricole care să conducă la orientarea spre piață a fermelor. În aceste condiții, în sectoarele agricole din țările occidentale s-au manifestat diferite forme de grupare a micilor fermieri în unități asociative de tip cooperatist sau necooperatist. Acestea s-au constituit, fie în scopul aprovizionării fermelor agricole cu input-uri și furnizării de servicii necesare agriculturii, fie gestionării în comun a terenurilor agricole, fie în scopul realizării unei valorificări mai bune a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a terenurilor agricole, fie în scopul realizării unei valorificări mai bune a produselor rezultate (unități de prelucrare a produselor agricole, asociații de comercializare a acestora). Din experiența țărilor cu agricultură avansată rezultă că o dezvoltare mai mare au cunoscut formele asociative organizate pentru aprovizionarea cu mijloace de producție și cu servicii necesare producției agricole și cele organizate pentru depozitarea, prelucrarea și vânzarea produselor agricole. O dezvoltare mai slabă au cunoscut-o asociațiile pentru exploatarea în comun a terenurilor. În ceea ce privește asociațiile agricole
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
concentrarea și pregătirea pentru vânzare a ofertei, adoptarea (i urmărirea respectării normelor de calitate stabilite). de a contribui la atingerea obiectivelor prevăzute în Tratatul de la Roma La înființarea unei APA pot participa atât produc(tori individuali cât și alte organisme asociative ale produc(torilor (cooperative). În reg. CEE 1360/78 este prevăzută posibilitatea reunirii APA (n Uniuni. Pentru a fi recunoscute (i pentru a-si men(ine autoriza(ia de func(ionare APA (i uniunile lor, trebuie s( asigure desf((urarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
sensul c( dac( se produce mai pu(in nu se utilizeaz( în mod adecvat capacitatea comercial( (i dac( se produce mai mult apare un produs nevandabil. În ambele cazuri apar pierderi economice suportate de proprietarul (ntreprinderii. (n (ntreprinderile de tip asociativ, cum sunt APA, aceste situații creeaz( probleme (n funcție de regulile care trebuiesc impuse produc(torilor pentru a limita producțiile la nevoile structurii asociative. Stabilirea acestor reguli intr( (n ansamblul de norme care justifică aspectul constr(ngerii asociative (i care, (n
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
un produs nevandabil. În ambele cazuri apar pierderi economice suportate de proprietarul (ntreprinderii. (n (ntreprinderile de tip asociativ, cum sunt APA, aceste situații creeaz( probleme (n funcție de regulile care trebuiesc impuse produc(torilor pentru a limita producțiile la nevoile structurii asociative. Stabilirea acestor reguli intr( (n ansamblul de norme care justifică aspectul constr(ngerii asociative (i care, (n general, nu este altceva dec(t specificarea modalit(tilor prin care se realizeaz(, pe de o parte integrarea orizontal( (ntre produc(torii agricoli
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ntreprinderile de tip asociativ, cum sunt APA, aceste situații creeaz( probleme (n funcție de regulile care trebuiesc impuse produc(torilor pentru a limita producțiile la nevoile structurii asociative. Stabilirea acestor reguli intr( (n ansamblul de norme care justifică aspectul constr(ngerii asociative (i care, (n general, nu este altceva dec(t specificarea modalit(tilor prin care se realizeaz(, pe de o parte integrarea orizontal( (ntre produc(torii agricoli, iar pe de altă parte este determinat( cea vertical( de v(nzare a produselor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
un num(r suficient de persoane pentru constituirea unei cooperative ori nu se dore(te aderarea la o cooperativ( deoarece este prea complex( sau constrângătoare, sau pur (i simplu (n cazurile (n care cooperativa sau o alt( form( de grupare asociativ( nu dau rezultate satisf(c(toare. Pentru utilizarea ma(inilor agricole consor(iile permit utilizarea separat( sau asociat( a acestora, asocia(ii fiind obliga(i s( foloseasc( numai ma(inile consorțiului (i pl(tesc (n func(ie de gradul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
iului cu ter(ii. Acest ultim aspect caracterizeaz( consor(iile pentru coordonarea produc(iei (i schimburilor, organizate pentru a favoriza procesele de conservare, transformare (i comercializare a produselor zootehnice sau vegetale ale membrilor consor(iului. 2. 1. 4. Alte forme asociative de organizare a activit((ilor agricole (n ((rile europene Spre deosebire de Italia, agricultura de grup francez( a fost favorizat( de o serie de interventii legislative stimulatoare (i oportune. Astfel, (ncep(nd din 1960 c(nd a fost elaborat( o lege de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Italia, agricultura de grup francez( a fost favorizat( de o serie de interventii legislative stimulatoare (i oportune. Astfel, (ncep(nd din 1960 c(nd a fost elaborat( o lege de orientare se pot distinge c(teva tipuri de grup(ri asociative care pun (n comun diferite mijloacele de produc(ie. Dintre acesteacare amintim: centre de cercetare tehnico-agricol( organizate ca (i cooperative de idei (i de informare; grupurile de produc(tori agricoli pentru comercializarea alimentelor; cooperative de utilizare (n comun a ma
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]