2,113 matches
-
din postul de director. Jules Janssen a prezentat un proiect de restaurare a castelului din Meudon, a obținut fondurile necesare (mai mult de un milion de franci la vremea respectivă) și în 1876 a înființat în incinta castelului Observatorul de Astronomie Fizică. A fost construită o cupolă suficient de mare, care chiar și în momentul de față mai este dotată cu instrumente de observație. Observatorul din Meudon rămâne unul dintre laboratoarele de referința pentru studiul Soarelui. Amiralul Mouchez, între 1878 și
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
Paris, fără salarii, este de 20 de milioane de euro, iar masa salarială este estimată la 35 de milioane euro. Observatorul din Paris trebuie să îndeplinească 3 misiuni: Observatorul din Paris este cel mai mare centru francez de cercetare în astronomie. Cercetările efectuate în cadrul acestuia acoperă toate domeniile astronomiei și astrofizicii contemporane, studiind: Cercetătorii și inginerii Observatorului realizează instrumente de observație pentru telescoapele de la sol sau pentru sondele spațiale, organizează campanii de observare, se ocupă de prelucrarea și analiza datelor furnizate
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
de euro, iar masa salarială este estimată la 35 de milioane euro. Observatorul din Paris trebuie să îndeplinească 3 misiuni: Observatorul din Paris este cel mai mare centru francez de cercetare în astronomie. Cercetările efectuate în cadrul acestuia acoperă toate domeniile astronomiei și astrofizicii contemporane, studiind: Cercetătorii și inginerii Observatorului realizează instrumente de observație pentru telescoapele de la sol sau pentru sondele spațiale, organizează campanii de observare, se ocupă de prelucrarea și analiza datelor furnizate de observarea astronomică, elaborează baze de date sau
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
baze de date sau realizează simulări digitale care permit modelarea fenomenelor astrofizice și trecerea la interpretarea teoretică a acestora. Personalul de cercetare este grupat în cadrul a 7 laboratoare și un institut: Observatorul oferă un învățământ superior de înalt nivel în astronomie și astrofizică, de la masterat la doctorat, cu posibilitatea de a opta pentru o formare la distanță. Toate activitățile pe linie de învățământ ale Observatorului sunt organizate de către Unitatea de Formare-Învățământ (UFE - L’Unité Formation-Enseignement) a Observatorului din Paris. Observatorul din
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
și trapele de observație. Din vara anului 2012, Marea Lunetă din Meudon este protejată cu o prelată, iar obiectivele sale au fost demontate. Când restaurarea lunetei va fi completă, instrumentul care a dominat timp de peste un secol cercetarea în domeniul astronomiei va fi destinat activităților cu publicul și învățământului. Până la terminarea lucrărilor, Marea Lunetă și Marea Cupolă sunt inaccesibile. La activul instrumentului, putem menționa: primele observații spectroscopice, dezvăluiri despre planete și în special sfârșitul mitului Canalelor marțiene datorită lui Antoniadi, studii
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
cercetătorilor importante colecții documentare și patrimoniale (arhive și manuscrise, instrumente, picturi, sculpturi, fotografii, documente grafice etc.) care au fost conservate tocmai datorită existenței bibliotecii.Beneficiind de statutul de Centru de Primire și Difuzare a Informației Științifice și Tehnice (CADIST) în astronomie și astrofizică, ea dispune de cataloage carepot fi accesate online și deservește un public format mai ales din cercetători în locațiile din Paris și Meudon. Titlul de director general al Observatorului este acordat oficial pentru prima oară lui César-François Cassini
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
a fost numit astronom adjunct la Observatorul din Paris, însărcinare pe care a îndeplinit-o până în 1859. A fost membru al „Biroului longitudinilor” (în franceză: Bureau des longitudes). În 1857 i-a succedat lui Augustin Louis Cauchy la catedra de astronomie matematică de la Facultatea de Științe și a fost înlocuit în 1888 de Félix Tisserand. A colaborat cu Cauchy la numeroase lucrări, între care funcțiile analitice. Strălucitor în analiză, a introdus noi metode în munca sa asupra funcțiilor algebrice (de exemplu
Victor Puiseux () [Corola-website/Science/332997_a_334326]
-
și astronom italian. A studiat în cadrul a diverse ordine religioase, în special filozofia, apoi a activat ca: predicator, profesor de filozofie la Milano, profesor de morală și metafizică la Padova. A adus o serie de contribuții în matematică, fizică și astronomie. Astfel, în fizică, a studiat lumina, electricitatea și s-a ocupat de teorii ca vibrația eterului. A scris mai multe cărți privind Galileo Galilei, Isaac Newton, Jean le Rond d'Alembert, Bonaventura Cavalieri, contribuind la propagarea ideilor acestora. A călătorit
Paolo Frisi () [Corola-website/Science/333002_a_334331]
-
Paris. A obținut agregația de matematici în 1878 și a devenit astronom la Observatorul din Paris în 1885. A lucrat și conferențiar de matematici la Facultatea de Științe din Paris. A fost ales membru al Academiei Franceze de Științe (secția astronomie) în 1912. Lucrările lui Pierre Puiseux se referă la aberația luminii, asteroizi, dinamica Lunii și, în colaborare cu Maurice Lœwy, a lucrat la un proiect pe care nu a reușit să-l încheie, Carte du Ciel (în română: „Harta Cerului
Pierre Henri Puiseux () [Corola-website/Science/332993_a_334322]
-
33413000-8 Lentile 33413100-9 Lentile corectoare 33413110-2 Lentile de contact 33413111-9 Lentile intraoculare 33413112-6 Lentile de ochelari 33420000-0 Material de polarizare 33421000-7 Aparate cu fibre optice 33422000-4 Oglinzi 33423000-1 Filtre optice 33424000-8 Dispozitive de ajutor optic 33430000-3 Instrumente optice și de astronomie 33431000-0 Binocluri 33432000-7 Ochelari de vedere nocturnă 33433000-4 Lunete de vizare 33434000-1 Microscoape optice 33435000-8 Telescoape 33436000-5 Instrumente optice specializate 33436100-6 Lasere 33436110-9 Lasere industriale 33440000-6 Dispozitive cu cristale lichide 33441000-3 Periscoape 33450000-9 Echipament fotografic 33451000-6 Aparate de fotografiat 33451100-7
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
33413000-8 Lentile 33413100-9 Lentile corectoare 33413110-2 Lentile de contact 33413111-9 Lentile intraoculare 33413112-6 Lentile de ochelari 33420000-0 Material de polarizare 33421000-7 Aparate cu fibre optice 33422000-4 Oglinzi 33423000-1 Filtre optice 33424000-8 Dispozitive de ajutor optic 33430000-3 Instrumente optice și de astronomie 33431000-0 Binocluri 33432000-7 Ochelari de vedere nocturnă 33433000-4 Lunete de vizare 33434000-1 Microscoape optice 33435000-8 Telescoape 33436000-5 Instrumente optice specializate 33436100-6 Lasere 33436110-9 Lasere industriale 33440000-6 Dispozitive cu cristale lichide 33441000-3 Periscoape 33450000-9 Echipament fotografic 33451000-6 Aparate de fotografiat 33451100-7
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
5] 33413112-6 Lentile de ochelari 9001+9002 33420000-0 Material de polarizare 9001.1 33421000-7 Aparate cu fibre optice 9002 33422000-4 Oglinzi 9001.1 33423000-1 Filtre optice 9001 33424000-8 Dispozitive de ajutor optic 9005+9011+9013 33430000-3 Instrumente optice și de astronomie 9005.1 33431000-0 Binocluri 9005.8 33432000-7 Ochelari de vedere nocturnă 9005.8 33433000-4 Lunete de vizare 9011 33434000-1 Microscoape optice 9005.8 33435000-8 Telescoape 9013 33436000-5 Instrumente optice specializate 9013.2 33436100-6 Lasere 9013.2 33436110-9 Lasere industriale 9013
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
Lvov, Asachi și-a pus bazele culturii sale enciclopedice, s-au înfiripat concepțiile sale iluministe sub influența unora dintre profesorii universității și a cunoscut literatura poloneză și literatura clasică română, care se vor simți în creațiile sale literare. Apoi studiază astronomia și cadastrul la Viena (1805-1808), arheologia și epigrafia la Romă (1808-1812), unde citește literatura italiană și scrie sonete. Publică primul său sonet în limba italiană în "Giornale di Campodoglio" în 1811. Primul poem în limba română, "Cătră Italia" a fost
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
a diplomei de inginer și arhitect, Gheorghe Asachi se întoarce în țară, la Iași (1805), unde pune în practică cunoștințele sale de arhitectură la construirea unor case particulare, în același an pleacă la Viena, unde studiază, timp de 3 ani, astronomia, matematicile superioare și pictură. În august 1808, Gheorghe Asachi pleacă să-și completeze studiile la Romă. Aici a scris primele încercări poetice și a fost ales membru extraordinar al Societății literare din Romă. În august 1812, Gheorghe Asachi se întoarce
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
satul natal), gimnaziale (la Tecuci), liceale (la Brăila), unde își afirmă înclinația pentru literatură și o orientare politică social-democrată. Intelectual autodidact, poliglot, cu preocupări multidisciplinare umaniste în literatură (franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă, de unde a efectuat traduceri), filozofie, sociologie, antropologie, astronomie, istoria artei, finalizate cu comentarii literare, articole, studii, note, recenzii pertinente și incisive. A efectuat documentare specializată, achiziționând cărți și publicații de la diverse edituri de marcă din România, Italia, Franța, Anglia și Germania. Și-a asigurat singur existența, practicând cu
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Astrofizica este partea astronomiei și, respectiv, a fizicii care se ocupă cu aplicarea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de către "astronomie". Poate fi împărțită în astrofizica teoretică și experimentală. Astrofizica este o ramură a astronomie care se ocupă cu fizica universului, în special cu natura
Astrofizică () [Corola-website/Science/296578_a_297907]
-
Astrofizica este partea astronomiei și, respectiv, a fizicii care se ocupă cu aplicarea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de către "astronomie". Poate fi împărțită în astrofizica teoretică și experimentală. Astrofizica este o ramură a astronomie care se ocupă cu fizica universului, în special cu natura corpurilor cerești, în loc să studieze poziția sau mișcarea lor în spațiu. Printre obiectele studiate se găsesc Soarele
Astrofizică () [Corola-website/Science/296578_a_297907]
-
Astrofizica este partea astronomiei și, respectiv, a fizicii care se ocupă cu aplicarea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de către "astronomie". Poate fi împărțită în astrofizica teoretică și experimentală. Astrofizica este o ramură a astronomie care se ocupă cu fizica universului, în special cu natura corpurilor cerești, în loc să studieze poziția sau mișcarea lor în spațiu. Printre obiectele studiate se găsesc Soarele, alte stele, galaxii, planete extrasolare, mediul interstelar și radiațiile cosmice de fond. Emisiile acestora
Astrofizică () [Corola-website/Science/296578_a_297907]
-
pentru public, includ încercările lor de a determina; proprietățile materiei negre, a energiei negre, și a găurilor negre; dacă e posibil sau nu sa călătorești în timp, dacă se pot forma găuri de vierme; originea și soarta finală a universului. Astronomia Observațională este o ramura a științei astronomice care se ocupă cu datele de înregistrare, în contrast cu astrofizica teoretică, care este în principal preocupată cu aflarea implicațiilor măsurabile de modele fizice. Este practica de a observa obiecte cerești cu ajutorul telescoapelor și alte
Astrofizică () [Corola-website/Science/296578_a_297907]
-
datele de înregistrare, în contrast cu astrofizica teoretică, care este în principal preocupată cu aflarea implicațiilor măsurabile de modele fizice. Este practica de a observa obiecte cerești cu ajutorul telescoapelor și alte aparate astronomice. Majoritatea observațiilor astrofizice se fac prin spectrul electromagnetic. Radio Astronomia studiază radiația cu o lungime de undă mai mare de câțiva milimetri. Exemple de zone de studiu sunt undele radio, de obicei emise de obiectele reci, cum ar fi nori de gaz și praf interstelar; radiația de fond de microunde
Astrofizică () [Corola-website/Science/296578_a_297907]
-
cu ochiul liber, dar este mai scurtă decât undele radio. Observațiile infraroșii sunt de obicei realizate cu telescoape similare cu telescoapele optice familiare. Obiectele mai reci decât stele (cum ar fi planete) sunt în mod normal studiate la frecvențe infraroșii. Astronomia optică este cel mai vechi tip de astronomie. Telescoapele asociate cu un dispozitiv cu cuplaj de sarcină sau spectroscopice sunt cele mai frecvente instrumentele utilizate. Atmosfera Pământului interferează oarecum cu observațiile optice, așa că telescoapele optice adaptive și spațiale sunt utilizate
Astrofizică () [Corola-website/Science/296578_a_297907]
-
undele radio. Observațiile infraroșii sunt de obicei realizate cu telescoape similare cu telescoapele optice familiare. Obiectele mai reci decât stele (cum ar fi planete) sunt în mod normal studiate la frecvențe infraroșii. Astronomia optică este cel mai vechi tip de astronomie. Telescoapele asociate cu un dispozitiv cu cuplaj de sarcină sau spectroscopice sunt cele mai frecvente instrumentele utilizate. Atmosfera Pământului interferează oarecum cu observațiile optice, așa că telescoapele optice adaptive și spațiale sunt utilizate pentru a obține imaginii calitative. În acest interval
Astrofizică () [Corola-website/Science/296578_a_297907]
-
spațiale sunt utilizate pentru a obține imaginii calitative. În acest interval de lungimi de undă, stelele sunt foarte vizibile, și multe spectre chimice pot fi observate pentru a studia compoziția chimică de stele, galaxii și nebuloase. Ultravioletele, razele X și astronomia gamma studiază procese foarte energetice, cum ar fi pulsari binare, găuri negre, magnetari, și multe altele. Aceste tipuri de radiații nu pătrund bine atmosfera Pământului. Există două metode de a observa această parte a spectrului electromagnetic: telescoape spațiale și telescoape
Astrofizică () [Corola-website/Science/296578_a_297907]
-
Astrometria este o ramură sau o sub-disciplină a astronomiei definită ca fiind o știința interdisciplinară care se ocupă de studierea mișcărilor, pozițiilor și distanțelor dintre diferite obiecte astronomice. Informațiile obținute din măsurătorile astrometrice furnizează indicii privitoare la cinematică și la originea fizică a Sistemului Solar și a galaxiei noastre
Astrometrie () [Corola-website/Science/296584_a_297913]
-
din USNO-B1.0 cu o precizie de 0,2 arcsec. În afară de funcția fundamentală a oferi astronomilor un cadru de referință pentru a raporta observațiile lor, astrometria este, de asemenea, fundamentală pentru domenii cum ar fi mecanica cerească, dinamica stelară și astronomia galactică. În astronomia observațională, tehnicile astrometrice ajută la identificarea obiectelor stelare prin mișcările lor unice. Este esențial pentru păstrarea timpului; în UTC este, în principiu, timpul atomic sincronizat cu rotația Pământului prin intermediul unor observații exacte. Astrometria este un pas important
Astrometrie () [Corola-website/Science/296584_a_297913]