3,972 matches
-
de a percepe ceea ce simte celălalt, presupune să fim în stare să punem interesele și emoțiile celuilalt înaintea celor proprii, să ne gândim la ce-ar putea simți celălalt. Iubirea include bucuria, dar o depășește. Ea se exprimă printr-un atașament și angajament pe termen lung, prin sacrificiu de sine și prin dăruire. În dragoste, când dăruim ne provocăm o satisfacție/o mulțumire mai mare decât aceea pe care o avem atunci când primim (Goleman, 2005). Chiar dacă o recunoaștem prin atașament, iubirea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un atașament și angajament pe termen lung, prin sacrificiu de sine și prin dăruire. În dragoste, când dăruim ne provocăm o satisfacție/o mulțumire mai mare decât aceea pe care o avem atunci când primim (Goleman, 2005). Chiar dacă o recunoaștem prin atașament, iubirea nu încurajează dependența și nu se întemeiază pe dependență. Sunt situații când unii oameni devin dependenți de persoana iubită. Dominată de dependență afectivă, întrucât "cel mai mărunt semn de dezacord între propriile nevoi și răspunsul celuilalt naște temerea de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în funcție de individ și care pot reflecta și celelalte însușiri ale sale, cum ar fi înțelepciunea și intuiția" (Goleman, editor, 2008, p.38). Putem vorbi astfel de: a. Stadiul preliminar: în acest stadiu, compasiunea se amestecă de obicei cu dorința și atașamentul. De exemplu, este vorba de compasiunea manifestată între părinte și copil. Putem avea sentimente de apropiere, de căldură, de bunătate, afecțiune și recunoștință așa cum avem față de propria mamă, dar și un simț al responsabilității. În primul rând însă este vorba
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
căldură, de bunătate, afecțiune și recunoștință așa cum avem față de propria mamă, dar și un simț al responsabilității. În primul rând însă este vorba de grija pentru cel care ne este apropiat. Compasiunea de acest tip este foarte mult influențată de atașament. b. La nivelul următor, întâlnim un tip de compasiune mai profundă și mai cuprinzătoare, care se bazează în principal pe faptul că cealaltă ființă, pentru care simțim compasiunea, este la fel ca noi. Această persoană urmărește fericirea ca și noi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
iubirea frățească, iubirea de sine (1995), iar R. J. Sternberg despre: simpatie (caracterizată prin intimitate), dragoste oarbă (caracterizată prin pasiune), dragoste pustie (caracterizată prin decizie/angajament), dragostea romantică (caracterizată prin intimitate și pasiune), dragostea camaraderească (caracterizată prin intimitate și decizie/atașament), dragostea iluzorie (caracterizată prin pasiune și decizie/atașament) și dragostea desăvârșită (caracterizată prin intimitate, pasiune și decizie/atașament) (2010, p. 35). 73 T. Bennett Goleman (2002) arată faptul că sentimentul compasiunii se îndreaptă nu numai către ceilalți, ci și către
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
J. Sternberg despre: simpatie (caracterizată prin intimitate), dragoste oarbă (caracterizată prin pasiune), dragoste pustie (caracterizată prin decizie/angajament), dragostea romantică (caracterizată prin intimitate și pasiune), dragostea camaraderească (caracterizată prin intimitate și decizie/atașament), dragostea iluzorie (caracterizată prin pasiune și decizie/atașament) și dragostea desăvârșită (caracterizată prin intimitate, pasiune și decizie/atașament) (2010, p. 35). 73 T. Bennett Goleman (2002) arată faptul că sentimentul compasiunii se îndreaptă nu numai către ceilalți, ci și către noi înșine. Ea ne liniștește emoțiile care ne
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prin pasiune), dragoste pustie (caracterizată prin decizie/angajament), dragostea romantică (caracterizată prin intimitate și pasiune), dragostea camaraderească (caracterizată prin intimitate și decizie/atașament), dragostea iluzorie (caracterizată prin pasiune și decizie/atașament) și dragostea desăvârșită (caracterizată prin intimitate, pasiune și decizie/atașament) (2010, p. 35). 73 T. Bennett Goleman (2002) arată faptul că sentimentul compasiunii se îndreaptă nu numai către ceilalți, ci și către noi înșine. Ea ne liniștește emoțiile care ne tulbură și izvorăște ca o expresie spontană a receptivității noastre
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vom descoperi la anumite persoane cu tulburări de personalitate, la debili mintali mai gravi (idioți, imbecili) și la demenți. La aceștia de obicei lipsesc emoțiile estetice, sentimentele superioare etice, sunt egoiști, introvertiți, explozivi sau sugestibili. Alteori se pot observa simpatii, atașamente bizare față de anumite persoane, animale sau față de obiecte. La debilii mintali congenitali nedezvoltarea sentimentelor superioare este de obicei condiționată de lipsa de înțelegere a noțiunilor abstracte (Gabbard, 1994)69. În schimb, la demenți asistăm la o degradare treptată și paralelă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
inimii etc. 2. Anestezia psihică dureroasă: este o variantă aparte a hipertimiei caracterizată prin faptul că bolnavii cred că nu-și mai iubesc copiii, părinții sau rudele apropiate, că nu mai sunt în stare de a avea sentimente firești de atașament. Această trăire este trăită cu un sentiment puternic de durere morală, de suferință care duce la acte autolitice, mai ales în situația în care apare delirul de vinovăție și de autoacuzare. Apare în melancolie și rareori în schizofrenie. Hipotimia este
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vom putea opune în fiecare caz individual doar probabilitatea ca anumite acțiuni necunoscute dar benefice realizate de către unii indivizi să fie împiedicate. În consecință, dacă astfel de decizii sunt făcute de la caz la caz și nu sunt guvernate de un atașament față de libertate ca principiu general, libertatea va fi silită să piardă în fiecare caz. Bastiat a avut într-adevăr dreptate să trateze libertatea de alegere ca fiind un principiu moral care nu trebuie niciodată sacrificat unor considerente de expeditivitate; deoarece
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vor fi profunde și îndelungate, dacă nu vor fi afectate de eșecuri sau succese. Indiferent dacă există sau nu o slujbă la "exterior", casa este un loc de muncă zilnică. Activitatea executată în casă, de la gătit la spălat rufe, exprimă atașamentul pentru lumea noastră apropiată, pentru mediul nostru înconjurător natural. Îndeplinirea treburilor zilnice cu grijă și atenție are valoare pentru suflet, influențează ca-racterul și calitatea generală a vieții, pentru spațiul în care ne petrecem mare parte din zi. Femeile au muncit
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
cu sindrom pre-menstrual, tulburările sunt mai importante și sunt grupate sub denumirea de sindrom disforic (solitudine, tristețe, plâns, melancolie, anxietate, nervozitate, tendințe suicidare). Există un limbaj emoțional, limbaj care exprimând acordul sau dezacordul, stârnește emoții, de obicei ura sau aprobarea, atașamentul pro-fund. Un vorbitor care declanșează emoții puternice poate face dificilă înțelegerea sau examinarea critică a termenilor utilizați. Limbajul emoțional poate facilita eroarea numită petitio prin-cipii (asumarea problemei care este în discuție). Unele persoane lasă impresia că emoțiile lor nu sunt
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
adăogind o barbă de un negru ebenin... George, luând lecțiuni de flaut de la părintele Mariei timp de vro trei ani, avu ocaziunea a vedea în fiecare zi pe Maria în ora fixată pentru lecțiunile sale. De aici se născu un atașament reciproc, încît în cele din urmă ceru mâna Mariei de la părintele său, care nu i-o refuză; Rămâind ca hymenul să-i unească după întoarcerea lui George din străinătate, unde se ducea să se perfecționeze în muzică (căci la noi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de dreptate și de adevăr, stări ce au animat în vremea respectivă pe săteanul din obște, spiritul lui de cinste și nepărtinire, de într-ajutorare și cooperare în folosul obștii și al fiecăruia în parte, stimulând și întreținând dragostea și atașamentul pentru pământul strămoșesc. Toate aceste trăsături distinctive, susținute prin practici și obișnuințe moștenite și transmise din tată în fiu, reprezintă calități și virtuți de incontestabilă noblețe și ele vor sta la baza intransigenței răzeșilor noștri față de orice aspect cu tentă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
români, însă ei și-au păstrat și lucrat pământul primit, reușind să-și amelioreze și chiar să-și îmbunătățească situația economică. De aici și concluzia de rigoare, lipsa dragostei pentru lucrul pământului, pământ față de care nu nutreau nici un fel de atașament, nici un interes pentru creșterea și îngrijirea animalelor, de aici și consecința firească, sărăcia cronică din generație în generație. Că aiurea, unii dintre țiganii dezrobiți se vor fi lepădat de vechile lor metehne și „se dau lucrului pământului contopindu-se cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
p. 245): "Chiar dacă influența fiecărui factor de risc poate fi examinată individual, nu trebuie să pierdem din vedere că acești factori interacționează, vulnerabilitatea genetică fiind accentuată de prezența conflictelor în familie, de riscurile perinatale, sărăcia familiei și a comunității, un atașament nesigur, abilități parentale inadecvate etc.". Sunt examinate cinci categorii de factori de risc, pe care le vom relua apoi într-un tabel recapitulativ (tabelul 14). Factorii de risc individuali Categoriile de factori individuali testate cel mai frecvent sunt: problemele legate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
copii pentru a-i liniști! De exemplu, s-a demonstrat (Parent, Ménard și Pascal, 2000) că o intervenție simplă precum a le cere mamelor să-și țină nou-născutul pe burtă câteva ore pe zi este mai eficace asupra relației de atașament și a prevenirii tulburărilor de comportament decât intervențiile mai complexe, mai susținute și mai scumpe practicate peste un an sau doi. Acest lucru pledează, o dată în plus, pentru o prevenire precoce. Vom nota un acord foarte general fie că e
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
puțin documentat. Factorii de risc asociați cu școala Cele trei sinteze de referință ni se par, în această privință, slab documentate. Factorii școlari avuți în vedere sunt: eșecul școlar, absenteismul și abandonul școlar, problemele disciplinare frecvente, schimbările frecvente de școală, atașamentul slab față de școală și angajarea slabă în activitățile școlare. Acești factori par buni predictori, mai ales în ce privește eșecul școlar, dar sunt legați mai mult de subiectul însuși decât de structura școlară. Ce se poate spune despre stilurile pedagogice, despre condițiile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Opinii favorabile violenței + + nr nr Deficit sociocognitiv Inteligență scăzută + + + + + Sex (băieți) + + + + + + Abuz precoce de droguri și alcool + + + + nr Factori de risc familiali Criminalitate parentală +/− + + + + Maltratare/abuz sexual + + + + + + Relații slabe părinți-copii + + + + + + Lipsa implicării parentale + + + + + + Practici punitive excesive sau fluctuante + + + + + + Permisivitate excesivă + + + Atașament familial slab, conflicte +/− + + + Atitudini parentale favorabile abuzului de substanțe − nr ++ Separare părinți-copii +/− nr nr Boli mintale ale părinților − nr nr Factori de risc asociați cu școala Eșec școlar + + + + + + Atașament slab față de școală +/− + + nr Absenteism/abandon școlar + + + nr Schimbarea frecventă a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
părinți-copii + + + + + + Lipsa implicării parentale + + + + + + Practici punitive excesive sau fluctuante + + + + + + Permisivitate excesivă + + + Atașament familial slab, conflicte +/− + + + Atitudini parentale favorabile abuzului de substanțe − nr ++ Separare părinți-copii +/− nr nr Boli mintale ale părinților − nr nr Factori de risc asociați cu școala Eșec școlar + + + + + + Atașament slab față de școală +/− + + nr Absenteism/abandon școlar + + + nr Schimbarea frecventă a școlii +/− + + nr Probleme disciplinare frecvente + + + + + + Angajare slabă în activitățile școlare + + + + nr Hawkins (2000) Fortin (2003) Vitaro-Gagnon (2003) Factori de risc legați de ceilalți copii Frați delincvenți + + nr nr Anturaj
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aceeași comunitate, iar comunitățile au structuri puternice de regularizare". Este una dintre explicațiile principale date de învățători și de directori climatului școlar bun. Într-adevăr, sentimentul de apartenență la o comunitate este foarte puternic, printr-un sentiment foarte marcat de atașament al tuturor elevilor față de cartier, sat sau comunitate. Acest sentiment este legat, printre altele, de pregnanța cultului musulman în Republica Djibouti. Școala publică djiboutiană, mai ales în mediul rural, este construită nu împotriva instituțiilor religioase, cum e construită, în parte
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-o în Djibouti. O cercetare în Africa Am avut deja ocazia să prezentăm, mai sus, rezultate ale cercetării realizate în Republica Djibouti, pe un eșantion reprezentativ din populația școlară din școlile primare ale acestei țări. Aceste rezultate arătau un puternic atașament al elevilor față de școala și învățătorii lor și o rată mai degrabă scăzută a violenței între elevi. Cum această parte a anachetei ne va dezvălui o practică încă frecventă a pedepsei corporale, ar putea apărea o ipoteză cu totul incorectă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
membrii lor trebuie să le dețină asupra drepturilor și resurselor necesare dezvoltării proprii. Este, bineînțeles, vorba și despre inițiative bottom-up, care trebuie să plece de la colectivitățile teritoriale, aducând în cadrul dezbaterii propuneri proprii. Nu în ultimul rând, discutăm și despre dezvoltarea atașamentului membrilor comunității față de valorile pe care le consideră cele mai reprezentative, dar și de implicarea constantă și voluntară în asigurarea prosperității colectivităților ce-i definesc. Parcurgând paginile acestei cărți, vom putea ,,simți românește" pe pielea ,,franceză" a administrației locale. Nu
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de obicei acestea nu au dat niciun rezultat. De ce și-au păstrat francezii aceste entități? Unul dintre motive este că francezii, tradițional vorbind, au fost foarte atașați de municipalitățile lor, care sunt privite ca expresie a democrației locale. Tot acest atașament față de localitate explică și de ce marea majoritate a politicienilor francezi își caută un mandat local pe lângă pozițiile politice naționale. Este sistemul de cumul de mandate (cumul des mandats) pe care, după cum vom vedea într-un capitol următor, guvernul francez nu
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pe care de Gaulle l-a menționat cu 13 ani înainte în cuvântarea susținută în 1968 la Lyon. Socialiștii au rămas iacobini în sensul că își doreau să mențină unitatea națională ("nous proclamons notre attachement irréductible à la patrie" "proclamăm atașamentul nostru ireductibil față de patrie"), însă au considerat că o astfel de unitate putea fi obținută acum, nu prin negarea existenței diversității, după cum procedase iacobinismul tradițional, ci prin respectul democratic pentru această diversitate. Aceasta a însemnat recunoașterea drepturilor minorităților lingvistice și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]