9,111 matches
-
astfel de măsuri pentru toți agenții economici". Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Potrivit art. 144 lit. c) din Constituție și art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze excepția de
DECIZIE nr. 62 din 20 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 57/1992 privind încadrarea în munca a persoanelor handicapate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124650_a_125979]
-
nr. 57/1992 , tot pe linia realizării protecției speciale a persoanelor cu handicap, instituie facilități fiscale stimulatorii pentru că agenții economici să încadreze în munca un număr cât mai mare de salariați din această categorie de persoane defavorizate. Textul de lege atacat vizează următoarele trei categorii de persoane juridice: a) unități protejate, special organizate, cu cel puțin 70% din numărul de salariați constituit din persoane handicapate; b) unități protejate, organizate pentru nevăzători, cu cel puțin 50% din salariați persoane cu handicap; c
DECIZIE nr. 62 din 20 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 57/1992 privind încadrarea în munca a persoanelor handicapate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124650_a_125979]
-
Dosarul nr. 2.019/1998, Judecătoria Mediaș a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 174 lit. a) din Codul de procedură penală, ridicată de apărătorul inculpatului Sandu Mircea, în lipsa acestuia. În motivarea excepției se susține că textul atacat încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (2), care prevăd că nici o lege nu poate îngrădi accesul liber la justiție, și ale art. 24, care prevăd că dreptul la apărare este garantat. De asemenea, se susține că, în lipsa inculpatului, apărătorul
DECIZIE nr. 34 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124698_a_126027]
-
art. 21 alin. (2) privind accesul liber la justiție. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Potrivit art. 144 lit. c) din Constituție și art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională este competența să se pronunțe asupra excepției cu care a fost
DECIZIE nr. 34 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124698_a_126027]
-
reprezentat, ci trebuie să participe personal la judecata nu poate fi considerată că o încălcare a dispozițiilor art. 21 alin. (2) privind liberul acces la justiție și ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, din Constituție. Dimpotrivă, textul legal atacat constituie o garanție a acestor drepturi fundamentale, întrucat inculpatul nu este împiedicat să fie asistat de un apărător, dar prezența sa personală este socotita necesară și utilă pentru lămurirea tuturor aspectelor în raport cu care instanța se poate pronunța. În acest sens
DECIZIE nr. 34 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124698_a_126027]
-
care, astfel, este legal investita să soluționeze în fond excepția de neconstituționalitate, dacă, desigur, nu există alte motive de inadmisibilitate. Cu ocazia soluționării în fond a excepției, Curtea va putea, după caz, fie să admită excepția, constatând neconstituționalitatea dispoziției legale atacate, fie să o respingă, întrucât este neîntemeiată. Spre a pronunța în prezența cauza soluția de respingere pentru inadmisibilitate, majoritatea judecătorilor Curții Constituționale a avut în vedere, în principal, interpretarea literala a dispozițiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47
DECIZIE nr. 34 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124698_a_126027]
-
considera că excepția este neîntemeiată. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului și dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate în conformitate cu prevederile art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata. Excepția de
DECIZIE nr. 48 din 23 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 105/1997 pentru soluţionarea obiectiunilor, contestaţiilor şi a plangerilor asupra sumelor constatate şi aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124729_a_126058]
-
alin. (2) lit. a) și ale art. 135 din Constituție, care garantează autonomia juridică a agenților economici, libertatea comerțului pe baza egalității de șanse a acestora". În opinia instanței de judecată excepția ridicată nu este întemeiata, întrucat textul de lege atacat, obligând agentul economic să repatrieze valută obținută în urmă actului de comerț exterior, nu încalcă dreptul de proprietate asupra valutei respective și nici principiul libertății comerțului, urmărind doar că sumele de bani în valută obținute de agenții economici să fie
DECIZIE nr. 94 din 17 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată şi modificată prin Legea nr. 12/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124796_a_126125]
-
acestui text constituțional. Din analiza art. 135 din Constituție Curtea reține că în toate alineatele acestui articol este reglementată, în general, proprietatea: ocrotirea acesteia, caracterul public sau privat, faptul că aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale, natura acesteia etc. Dispoziția legală atacată nu are deci nici o legătură cu aceste prevederi constituționale, întrucat obligația repatrierii valutei nu produce nici o modificare a dreptului de proprietate ori a posibilității exercitării acestuia în privința tuturor atributelor sale. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și
DECIZIE nr. 94 din 17 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată şi modificată prin Legea nr. 12/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124796_a_126125]
-
acestei taxe pentru judecarea în primă instanță a cererilor în pretenție". Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să
DECIZIE nr. 30 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124066_a_125395]
-
prevederile art. 48 din Constituție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului și dispozițiile legale atacate, raportate la Constituție, precum și prevederile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională este legal sesizată cu exceptia de neconstituționalitate și este competența să o soluționeze, în conformitate cu prevederile art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 23 din Legea nr.
DECIZIE nr. 20 din 9 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 53/1992 privind protecţia persoanelor handicapate şi ale art. 31 alin. (3) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124063_a_125392]
-
problemă de politică penală. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să
DECIZIE nr. 22 din 11 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 alin. 1 lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124064_a_125393]
-
încheiate și toate obligațiile față de buget, indiferent de organul de control care le-a stabilit". CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, opinia Ministerului Finanțelor, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să
DECIZIE nr. 28 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 lit. d) şi ale art. 77 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124065_a_125394]
-
alte sume pot face obiecțiuni în termen de 15 zile de la data comunicării actului administrativ. ... (2) Obiecțiunile se depun la serviciul de specialitate din cadrul consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului București sau consiliilor județene, după caz, care a încheiat actul atacat. ... (3) Soluționarea obiecțiunilor se va face de către șeful serviciului de specialitate respectiv, prin răspuns motivat, care se va comunica persoanei în cauză în cel mult 30 de zile de la primirea acestora. ... Articolul 4 Persoană fizică sau juridică nemulțumită de modul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 58 din 29 aprilie 1999 privind soluţionarea obiectiunilor şi contestaţiilor formulate împotriva actelor de control şi de impunere având ca obiect constatarea şi stabilirea impozitelor şi taxelor locale, a majorărilor de întârziere, a penalitatilor, precum şi a altor sume şi măsuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124110_a_125439]
-
se restituie la cerere, integral sau parțial, în raport cu admiterea integrală sau parțială a acestora. ... Articolul 8 Ca urmare a soluționării obiecțiunilor și contestațiilor, nu se pot stabili impozite și taxe mai mari decât cele constatate și aplicate prin actul administrativ atacat. Articolul 9 (1) Împotriva dispoziției primarului persoană fizică sau juridică nemulțumită se poate adresa, în condițiile legii, tribunalului cu acțiune pentru anularea actului respectiv. ... (2) Termenul de introducere a acțiunii este de 15 zile de la data comunicării dispoziției emise de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 58 din 29 aprilie 1999 privind soluţionarea obiectiunilor şi contestaţiilor formulate împotriva actelor de control şi de impunere având ca obiect constatarea şi stabilirea impozitelor şi taxelor locale, a majorărilor de întârziere, a penalitatilor, precum şi a altor sume şi măsuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124110_a_125439]
-
infracțiuni, au rămas nemodificate. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului și dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și ale Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională este legal sesizată cu exceptia de neconstituționalitate și este competența să o soluționeze, în conformitate cu prevederile art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 23 din Legea
DECIZIE nr. 38 din 11 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 12/1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124114_a_125443]
-
alin. 1 lit. g) din Legea nr. 12/1974 contravin prevederilor art. 49 din Constituție, Curtea Constituțională a reținut că " Scopul acestei limitări este protecția fondului piscicol, deci a unui interes general. Cum această limitare este stabilită prin lege, textul atacat nu contravine art. 41 alin. (1) din Constituție și deci excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată". În speță, excepția de neconstituționalitate are ca obiect dispozițiile art. 28 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 12/1974 , cu argumentarea că sunt contrare
DECIZIE nr. 38 din 11 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 12/1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124114_a_125443]
-
lit. a) din legea suscitata, astfel că instanța constituțională urmează să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost invocată de Răi Ilie Mircea. În motivarea excepției se susține că taxele de timbru percepute în temeiul dispozițiilor legale atacate "descurajează activitatea creativă din România, au o frecvență scăzută și veniturile la buget din această categorie sunt nesemnificative". Prin notele scrise, depuse la dosarul instanței, se consideră, de asemenea, că aplicarea dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 146/1997 încalcă
DECIZIE nr. 37 din 9 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 lit. a) şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124139_a_125468]
-
comunicat punctul său de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților, punctul de vedere comunicat de Guvern, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise, depuse de autorul excepției, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 și următoarele din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția de
DECIZIE nr. 37 din 9 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 lit. a) şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124139_a_125468]
-
Ferate București să fie obligată, în temeiul Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, să perfecteze cu reclamantul, în calitatea sa de autor principal, un contract de cesiune exclusivă, în vederea negocierii remunerației cuvenite. Potrivit textelor legale atacate, cererile formulate în justiție pentru recunoașterea dreptului de autor și de inventator sunt scutite de taxe judiciare de timbru numai dacă pot fi asimilate acțiunilor și cererilor ce decurg din raporturi de muncă. De aceea, critică referitoare la încadrarea cererii
DECIZIE nr. 37 din 9 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 lit. a) şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124139_a_125468]
-
stabilesc numai prin lege", astfel că numai legiuitorul, având atribuții exclusive în acest domeniu, poate stabili scutirea de taxă de timbru a unor cereri formulate în justiție. Cu privire la susținerea conform căreia taxele de timbru percepute în temeiul textelor de lege atacate "descurajează activitatea creativă din România, au o frecvență scăzută și veniturile la buget din această categorie sunt nesemnificative", se constată că statul, în temeiul art. 134 alin. (2) lit. b) și c) din Constituție, are obligația de a proteja interesele
DECIZIE nr. 37 din 9 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 lit. a) şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124139_a_125468]
-
Public evocă jurisprudența Curții, cu trimitere la deciziile nr. 1/1994, nr. 70/1993, nr. 74/1994, nr. 85/1994, nr. 73/1996, nr. 92/1996, nr. 13/1999 și pune concluzii de respingere a excepției. Consideră că dispozițiile legale atacate sunt constituționale și în concordanță cu practică constituțională a altor țări, precum și a Curții Europene a Drepturilor Omului. În continuare apreciază că, în ceea ce privește garanțiile procesuale, trebuie să se țină seama de condițiile prevăzute la art. 385^6 - 385^9 din
DECIZIE nr. 33 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), ale art. 361 lit. c) şi ale art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală, modificat şi completat prin Legea nr. 45/1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124138_a_125467]
-
că, în ceea ce privește garanțiile procesuale, trebuie să se țină seama de condițiile prevăzute la art. 385^6 - 385^9 din Codul de procedură penală. Dreptul la un proces echitabil nu implică imperios existența mai multor grade de jurisdicție, astfel că textele atacate sunt în concordanță cu art. 6 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, se apreciază că numai legiuitorul poate stabili competența și procedura de judecată, astfel încât nu se poate reține nici înfrângerea normelor
DECIZIE nr. 33 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), ale art. 361 lit. c) şi ale art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală, modificat şi completat prin Legea nr. 45/1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124138_a_125467]
-
1993 , excepție ridicată de Darvaru Ion și Stan Cornel Emilian cu ocazia judecării recursurilor declarate împotriva Sentinței penale nr. 2/F din 30 iunie 1997, pronunțată de Curtea de Apel Pitești. În motivarea excepției se susține, în esență, ca textele atacate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție, ale art. 125 privind instanțele judecătorești și ale art. 128, care arată că "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public
DECIZIE nr. 33 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), ale art. 361 lit. c) şi ale art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală, modificat şi completat prin Legea nr. 45/1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124138_a_125467]
-
autorii excepției au dat o interpretare eronată principiului egalității consacrat în art. 16 din Constituție, interpretare care este în vădita contradicție cu modul în care a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența să. 2. Referitor la susținerea potrivit căreia dispozițiile legale atacate ar contraveni prevederilor art. 21, 125 și 128 din Constituție se invocă jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat, în mod constant, că accesul liber la justiție nu presupune că în toate cazurile trebuie să fie asigurat accesul la toate structurile
DECIZIE nr. 33 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), ale art. 361 lit. c) şi ale art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală, modificat şi completat prin Legea nr. 45/1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124138_a_125467]