3,288 matches
-
un pachet de țigări din buzunarul jachetei negre sport și mi l-a Întins. Am luat o țigară și am scăpat-o imediat pe jos, ca să am ocazia de a-l analiza când se apleacă să o ridice. Țigara a aterizat la câțiva centimetri de pantofii lui lustruiți, cu vârf pătrat, care purtau inconfundabila marcă Gucci, și când s-a ridicat am observat că jeanșii Diesel, prespălați exact unde trebuia, erau lungi, largi În partea de jos, așa fel Încât atingeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
că ăsta era rezultatul notelor bune și al numeroaselor temenele. În loc de asta, am comandat cafeaua Mirandei de la una din noile mașini și am adăugat câteva chestii pentru mine. Un Cappuccino Amaretto mare, un Mocha Frappuccino și un Caramel Macchiato au aterizat și ele În plasa mea, laolaltă cu jumătate de duzină de croissante și brioșe. Totalul s-a ridicat la douăzeci și opt de dolari și optzeci și trei de cenți și am avut grijă să pun chitanța În buzunărașul special desemnat - deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
hol. Orice gând la amețeală, sau foame, sau extenuare a dispărut În clipa În care am i-am văzut fața crispată și Încruntată și am zburat de pe scaunul meu să Îi pun tava pe birou Înainte de a mă zări. Am aterizat la loc pe scaunul meu cu capul Învârtindu-mi-se, cu gura uscată și total dezorientată exact În clipa În care primul pantofior Jimmy Choo trecea pragul. Nu mi-a aruncat nici măcar o privire și, din fericire, nici n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
este absolut flexibilă În ceea ce privește programul de lucru, e foarte probabil să nu o intereseze un post de bonă. Trebuie să‑mi fi citit gândurile, pentru că telefonul a sunat imediat. Am făcut câteva calcule și am realizat că Miranda probabil tocmai aterizase pe aeroportul De Gaulle și o scurtă privire pe itinerarul elaborat cu atâta efort, la secundă, de Emily a scos la iveală faptul că ea trebuie să se afle În clipa asta În mașină, În drum spre Ritz. — Biroul Mirandei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de acord aproape În nici o privință. — Partea cea mai grozavă? Apoi a tăcut ca să prelungească momentul de distracție pe care Îl trăiam Împreună. — Ea nu și‑a dat seama, evident, dar, deși cursa cu Delta a decolat mai devreme, a aterizat la opt minute după cea inițială, cu Continental! — Nu se poate, am râs mai‑mai să mă‑nec, Încântată de acest nou fragment delicios de informație. Spune‑mi că glumești. Când a Închis În cele din urmă telefonul, am constatat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
speranța că o să Încep călătoria pe o notă cât mai plăcută cu putință. — Mulțumesc pentru povestea asta nesfârșită, Ahn‑dre‑ah. Și aș putea să te Întreb pe unde ai fost În ultimele treizeci și cinci de minute? — Păi, Miranda, avionul a aterizat cu o Întârziere de câteva minute, și pe urmă a trebuit să... — Pentru că, În conformitate cu itinerarul pe care l‑ai scris chiar tu pentru mine, eu citesc aici că avionul tău a aterizat la zece și treizeci și cinci azi dimineață. — Da, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ultimele treizeci și cinci de minute? — Păi, Miranda, avionul a aterizat cu o Întârziere de câteva minute, și pe urmă a trebuit să... — Pentru că, În conformitate cu itinerarul pe care l‑ai scris chiar tu pentru mine, eu citesc aici că avionul tău a aterizat la zece și treizeci și cinci azi dimineață. — Da, atunci ar fi trebuit să ajungă, dar vezi tu... — Nu accept să‑mi spui tu ce trebuie să văd, Ahn‑dre‑ah. Un asemenea comportament este În mod clar inacceptabil pe durata săptămânii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
umilință. De umilința că mi se vorbea În asemenea fel, dar, mai mult decât orice altceva, de rușinea că acceptam toate astea. Tocmai Îmi cerusem iertare - foarte sincer - pentru faptul că nu reușisem să fac ca avionul meu internațional să aterizeze la timp și pentru că nu fusesem destul de isteață ca să găsesc o metodă de a evita cu totul vama franceză. Mi‑am sprijinit fața, Într‑un fel cam necioplit, de geam și m‑am uitat afară În timp ce limuzina Își croia drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
zâmbet larg. Și m‑am gândit și că era momentul să nu mai vorbesc În șoaptă, să spun tuturor micul nostru secret. — Îmi pare foarte rău, Miranda, am anunțat‑o eu cu o voce normală care, pentru prima dată de când aterizasem la Paris, nu tremura incontrolabil, dar nu cred că voi putea să fiu prezentă la petrecerea de mâine seară. Înțelegi, nu‑i așa? Sunt convinsă că va fi o petrecere minunată, așa că te rog să te bucuri de ea. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
se ridică În picioare mai rapid. — Eu sînt mai aproape, spuse ea. O să le iau eu. — Ești sigură? — Bineînțeles. Nu-mi ia mai mult de-o clipă. Își simțea respirația la fel de Întretăiată. Se cățără cu dificultate trecînd peste pervaz și aterizînd cu o bufnitură lîngă toaletă. Mai era timp să mai spună ceva. Își dorea mai mult ca oricînd. Iar țigara Îi va calma nervii. Își Îndreptă fusta. Viv strigă prin fereastră: — SÎnt În poșeta mea! Helen dădu din cap. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
nu suporta să se Întoarcă, nici măcar pînă la sertarul din debara. Trase cîteva lăzi, le puse una peste alta și se cățără pe ele, ca un hoț, pînă ajunse În vîrful zidului, apoi se lăsă să cadă În partea cealaltă, aterizînd ca un bolovan, rănindu-și piciorul și sărind În jur. Dar brusc, sentimentul de a avea o ușă Încuiată În spatele lui era minunat. Spuse cu vocea lui Alec: Nu-i cale de Întoarcere acum, D.P.! Își croi drum pe străduța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
săltară Înăuntru. Kay o legă cu o curea ca să se asigure. Odată dusese un asemenea transport de la o morgă din Billlingsgate, unde erau depozitate membrele neidentificate. Nu legase lada și, cînd deschisese ușa ambulanței, capul unui bărbat se rostogolise și aterizase la picioarele ei. Ce treabă cretină, zise Cole, cînd se urcară În dubiță. Se Întoarseră la stație la patru și un sfert. Schimbul lor nu mai era: Mickey, Binkie, Hughes, cu toții plecaseră. Cei din schimbul celălalt, fără să știe unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
făcute praf, covoarele distruse, oglinzile, cioburi. Probabil că din cauza conductelor, apa curge și transformă funinginea În mîzgă. Luna trecută am intrat În diverse case și am găsit lucrurile Înghețate: canapele, fețe de masă, chestii dintr-astea. Sau lucrurile iau foc. Aterizează o bombă incendiară pe un acoperiș - poate arde totul destul de precis, de la un etaj la altul; stai În subsol și te uiți la cer... Distrugerile de genul ăsta sînt mult mai mizerabile decît Într-o casă care a fost sfărîmată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
se deschise și domnișoara Gibson Își aruncă o privire Înăuntru. Se uită prin Încăpere și, văzînd că toate fetele dactilografiau, dispăru din nou. Imediat după ce ușa se Închise, Viv simți cum ceva mic și ușor Îi lovește umărul și apoi aterizează pe podea. Betty aruncase o agrafă pentru hîrtii de la biroul ei aflat la trei metri distanță. — Duci o viață vrăjită, Pearce, zise ea cu afectare, cînd Viv se uită peste umăr. Viv scoase limba la ea și se Întoarse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Întreba de frați, iubiți sau soți, din precauție. Termină tabelul și se apucă de altul. Fata de la biroul din fața ei - pe care o chema Millicent - se lăsă pe speteaza scaunului și-și scutură capul. Un fir de păr zbură și ateriză pe hîrtia din mașina de scris a lui Viv: era lung și castaniu, destul de uscat, pentru că fusese făcut permanent de mai multe ori, dar, unde stătuse prins de scalpul lui Millicent, avea o bob de grăsime ca măciulia unui ac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
o ușă. Zgomotul de plecare În goană deveni unul de bătut din palme. Uitîndu-se peste umărul Juliei, Helen văzu o pasăre zburînd, apoi dispărînd ca prin miracol. Acoperișul În pantă avea o gaură, pe unde pătrunsese o bombă incendiară. Bomba aterizase pe o saltea din puf, și făcuse un crater acolo: arăta ca un picior ulcerat. Încă se mai simțea mirosul amar de pene arse, jilave. Camera probabil aparținuse unei servitoare sau unei menajere. Pe noptieră era o fotografie Înrămată a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
de respirație obișnuit - mai puțin neplăcut decît o mască de gaze - așa că nu o deranjă. Apoi avu senzația de lunecare și se prinse de marginea canapelei pentru a nu se rostogoli... Atunci i se păru că se prăbușește undeva, dar ateriză inexplicabil În picioare, pentru că, dintr-odată se trezi În Întuneric Înconjurată de oameni care o Înghionteau din toate direcțiile. Nu știa dacă se afla pe stradă sau Într-un loc public, sau unde era cu totul. Suna o sirenă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
de grădină, și bomba făcuse ravagii acolo. Un platan de nouă metri fusese făcut așchii; casele nu mai aveau ferestre și ușiile din față și nici țiglă, dar, altminteri erau intacte. Dar femeia și bărbatul fuseseră aruncați În aer. Bărbatul aterizase pe piatra unei zone Înguste din fața ferestrei de la subsol a uneia dintre case, iar femeia căzuse peste grilajul de la trotuar, fiind prinsă mai Întîi cu pieptul În tijele boante de fier. Era Încă prăbușită acolo. Gardianul găsise o bucată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
SÎntem aici. Fii atentă la budă, uite. Arătă spre un obiect din drum, șters, sclipitor, cu o formă ciudată. Îi trebui o clipă să-și dea seama că era o toaletă. A sărit În aer din lăcașul ei și a aterizat intactă, zise omul și-și Îndreptă spinarea. Totuși, scaunul s-a dus. Întinse mîna s-o ajute pe Kay să treacă peste ultima parte a dezastrului; cînd se apropie de el, observă ceva la picioarele lui. La Început crezu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
voi, trebuie să trăiesc. Sunt mamă. Pilotul ne spune că va trebui să ne Îndreptăm spre aeroportul Stansted. Nu prea mai avem combustibil. Nu trebuie să ne Îngrijorăm, Însă. Nu, nu trebuie deloc. Azi e ziua lui Ben. Trebuie să aterizăm cu bine ca să pot lua tortul Teletubbies de la cofetărie și ca să-mi pot Îmbrăca băiețelul pentru prima lui petrecere În pantaloni reiați grena și cămașă bej moale, Înainte ca Paula să-l Îmbrace În kakiul nespălat al uniformelor soldaților din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
realimentat cu combustibil stă pe asfalt. Pilot din Pont zice că nu e vina lui că trebuie să ne Întoarcem la Heathrow. O, minunat. În timp ce avionul câștigă altitudine, două sticle miniaturiale de whisky goale alunecă de pe măsuța mea și aproape aterizează În poala femeii de vizavi. Mă blagoslovește cu un zâmbet languros, Își aranjează eșarfa verde-mentă, Își deschide poșeta Gucci. De unde scoate o sticluță de aromaterapie și-și dă cu levănțică la punctele unde se simte pulsul și se stropește și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
un lucru rău să minți la o prezentare finală? Numai dacă nu știi să minți frumos. Momo izbucnește Într-un hohot de râs prea puternic pentru trupșorul ei fragil; o aruncă În spate, pe pat, și-i cade un pantof, aterizând pe podea. (Să nu uit să fac ceva În legătură cu pantofii ei: pantofi joși, albastru Închis, care nu-i avantajează deloc laba piciorului, ea având niște piciorușe de balerină.) Cum stă Întinsă acolo pe cuvertura portocalie cu model cu spirale, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
aranjament de jazz pentru pian al unei bucăți pe care aproape că o recunosc - Someone To Watch Over Me? E ca și cum pianistul a spart melodia În o mie de bucăți pe care le tot aruncă În aer, urmărindu-le cum aterizează. Laitmotivurile seamănă cu sunetul făcut de cineva care amestecă un pachet de cărți. Winston fredonează, ținându-se de tema melodiei și lăsând să-i scape din când În când câte un chiuit prin care salută pianistul pentru un sunet mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
sunt de-ajuns, se supun de bunăvoie bisturiului. „Femeile astea bogate și casnice fac jogging ca să supraviețuiască“, spune Debra și are dreptate. Femeile astea nu sunt Îndrăgostite, sunt Îngrozite: Îngrozite că dragostea soțului le va scăpa printre degete și va ateriza pe vreo copie a lor mai tânără. Ca și mine, se ocupă de administrarea activelor, dar activele mele sunt cea mai mare parte a resurselor lumii, pe când ele au un singur activ, ele Însele - un produs minunat, dar aflat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
la computerul lui, iar eu m-am întors în dormitor și m-am prăbușit în pat. Eram dezamăgită. Zăceam acolo și mă uitam pe fereastră. Dintr-odată, priveliștea mi s-a părut al naibii de sumbră. Era deprimantă. Aveam senzația că am aterizat brusc într-un film de Paul Thomas Anderson. Ν După două seri, când am sunat-o pe Daphne, eram până peste poate de stânjenită. Cum să-i spun că Zach de-abia mi-a vorbit de când am ajuns? Înțelegeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]