40,921 matches
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > BUCURESTIUL LA ANIVERSARE: 550 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARA Autor: Madalina Corina Diaconu Publicat în: Ediția nr. 61 din 02 martie 2011 Toate Articolele Autorului S-au împlinit 550 de ani de atestare documentară a Bucureștiului! Domnitorul Vlad Țepes a fost primul care a menționat Bucureștiul într-un
550 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARA de MADALINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348644_a_349973]
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > BUCURESTIUL LA ANIVERSARE: 550 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARA Autor: Madalina Corina Diaconu Publicat în: Ediția nr. 61 din 02 martie 2011 Toate Articolele Autorului S-au împlinit 550 de ani de atestare documentară a Bucureștiului! Domnitorul Vlad Țepes a fost primul care a menționat Bucureștiul într-un document semnat la data de 20 septembrie 1459, dedicat unor mici feudali. Timp de o săptămînă, zi de zi, seară de seară, bucureștenii au petrecut
550 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARA de MADALINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348644_a_349973]
-
București a prezentat o expoziție de pictură, decorațiuni interioare și artă fotografică, Muzeul Țăranului Român a adăpostit Gala Filmului - Bucureștiul Interzis, Muzeul Municipiului București a organizat în colaborare cu Ministerul Administrației și Internelor, simpozionul cu tema “550 de ani de la atestarea documentară a orașului București”, iar la data de 18 septembrie a lansat colița filatelica aniversarș „București 550”. Expoziția “Ctitorii ale domnitorilor români în Cetatea de Scaun a Bucureștilor” a fost amenajata în Pasajul Universitații, Biblioteca Metropolitană a găzduit simpozionul internațional
550 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARA de MADALINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348644_a_349973]
-
O săptămîna care s-a vrut într-adevăr aniversară și prin care organizatorii și participanții s-au întrecut pe ei inșiși. La mulți ani București! by Madalina Corina Diaconu Washington D.C. Referință Bibliografică: Bucurestiul la Aniversare: 550 de ani de atestare documentara / Madalina Corina Diaconu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 61, Anul I, 02 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Madalina Corina Diaconu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
550 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARA de MADALINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348644_a_349973]
-
Cozia, după ce lăcașul a primit podoaba zugrăvelii. Ca mănăstire, Cozia s-a organizat sub directa supraveghere a Sfântului Nicodim cel Sfințit de la Tismana. El numește și pe cel dintâi Stareț la Mânăstirea Cozia, cunoscut din documente: ieromonahul Gavriil [5]. Prima atestare documentară a orașului Râmnic, reședința județului Vâlcea, apare într-un hrisov al cancelariei Voievodului Mircea cel Mare, la 20 mai 1388. Documentul este un act de danie prin care domnitorul dăruiește ctitoriei sale de la Cozia, printre alte privilegii, și „o
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
căreia se afla și o biserică. A. Sacerdoțeanu consideră că domeniul ar fi aparținut unui mare boier, în a cărui genealogie avea cel puțin două-trei generații, și, neavând moștenitori direcți, domnul trece această proprietate în domeniul Coziei [10]. Actul primei atestări documentare a județului este scris de mâna marelui logofăt Filos, un învățat și cunoscător al limbilor greacă și slavonă. În anul 1392, renunțând la dregătorie și la toate cele pământesti, s-a făcut călugăr la Mânăstirea Cozia, sub numele de
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
ochii cu îmbrăcămintea ei pictată grigorescian, soarele privind-o parcă prin lentile opace, mă îndreptam spre vechea așezare moldavă, Dorohoi. Ca și mine , vrednici invitați erau așteptați spre a-l sărbători. Atunci, el avea să împlinească 600 de ani de atestare documentară, fiind atât de bătrân, de-i citeai istoria prin pietrele clădirilor tocmai din timpul lui Alexandru cel Bun, dar și din timpul lui Ștefan cel Mare prin ctitoria sa zidită la 1495 - biserica Sf. Nicolae, cât și casele domnești
ARTA FOTOGRAFICĂ A LUI MARIUS PETRESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344559_a_345888]
-
Publicate la Festivalul Național de Poezie”Ion Budai Deleanu “, ediția a III-a, 2013, pentru volumul “Călcâiul vulnerabil al mării. “ • Medalia de Aur a Consiliului Local al Primăriei municipiului Vulcan cu ocazia ceremoniei de celebrare a 550 de ani de atestare documentară a așezării Vulcanului, pentru merite deosebite în promovarea literaturii române în Valea Jiului. • Premiul I la Poezie acordat de Guvernul României la Concursul literar LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA, organizat cu ocazia marcării ZILEI LIMBII ROMÂNE, București, 31 august 2013
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
constat că mai sunt monografii ale satului Gornea tipărit în 2003, autor fiind învățătorul Ion DRAGOMIR. Comuna Sichevița are datorită profesorului Gheorghe POPOVICI, preoților Dorin și Daniel NISTORAN, profesorii Ana SOREANU și Ionică POPOVICI o monografie numită; 650 ani de la atestarea documentară 1363 - 2013. Așteptăm de mai multă vreme Monografia orașului Moldova Nouă la care am auzit că se lucrează de ceva ani! Prezentare realizată de poetul Mihai LEONTE Membru al Ligii Scriitorilor Filiala Banat Timișoara Referință Bibliografică: Alexandru MOISI autorul
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
astăzi, personal le-am oferit cu mult timp în urmă, când în volumul „Dorohoi Capitala „Țării de Sus” în presa vremii, 1874-2006”, de Ion N. Oprea, Editura Edict-Production, Iași, 2006, 344 p., elaborată la împlinirea a 600 de ani de atestare documentară a târgului Dorohoi ( 1407-2007) - menționam în opera citată următoarele: p.228-230: „...Situată la 7 kilometri de Siret și la 35 de kilometri de Dorohoi, pe drumul național 17A, comuna Mihăileni este o localitate relativ nouă, ea a fost întemeiată
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
FLOREA „Munții noștri aur poartă Noi cerșim din poartă-n poartă!” (spusă cu durere de moți, scrisă de Octavian Goga) Roșia Montană este acolo de când vulcanii aducători de metale prețioase la suprafață s-au liniștit și au adormit de tot. Atestarea ei documentara scrisă pe celebrele tăblițe de ceară este dată de 6 februarie 131 AD dată la care se numea Alburnus Maior după latinii imperiului român, cuceritorii Daciei la acea vreme. De-a lungul istorie s-a vorbit și scris
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
evenimentului. Acesta trebuia să găsească posibilitatea de a adăuga la pierderi sau la „protocol” cele cheltuite cu banchetul. S-a profitat de acest eveniment pentru a se da o mică petrecere țărănească, aniversându-se și împlinirea a 110 ani de la atestarea oficială a înființării comunei, perioadă în care s-au stabilit primii plugari veniți din Crimeea, conform documentelor existente, pe o vatră deja locuită de o populație româno-tătară, după cum se transmisese prin viu grai de către localnicii bătrâni. Primarul, fiind mai vârstnic
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
aniversar, aș dori să vorbesc, pentru început, doar despre un om deosebit de drag mie, domnul inginer Vasile Joanta, unul dintre „produsele” Școlii din Boholț, cea pe care o sărbătorim cu acest prilej, când se împlinesc 250 de ani de la prima atestare scrisă a existenței unei școli în această localitate, atestare consemnată în „Conscripția episcopului Atanasie Rednic” din anul 1765. Primul învățător, și aici vreau să subliniez cum Destinul sau, prefer eu să spun, Dumnezeu ne arată semnele sale, așadar, primul învățător
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
un om deosebit de drag mie, domnul inginer Vasile Joanta, unul dintre „produsele” Școlii din Boholț, cea pe care o sărbătorim cu acest prilej, când se împlinesc 250 de ani de la prima atestare scrisă a existenței unei școli în această localitate, atestare consemnată în „Conscripția episcopului Atanasie Rednic” din anul 1765. Primul învățător, și aici vreau să subliniez cum Destinul sau, prefer eu să spun, Dumnezeu ne arată semnele sale, așadar, primul învățător consemnat a fost un Vasile al Preotesii. Omul, scump
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
să spun, Dumnezeu ne arată semnele sale, așadar, primul învățător consemnat a fost un Vasile al Preotesii. Omul, scump, de neprețuit și drag mie, unul dintre autorii Renașterii acestei localități care va împlini peste doi ani 700 de ani de la atestare, este mândru că i se mai spune în localitatea natală și astăzi Vasile al Priotesi, ceea ce îl face, uneori, să semneze astfel diverse texte, precum prefața la un volum monografic intitulat „Boholț, sat ardelean al tradiției, statorniciei și speranței”, volumul
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
noua istorie și la țanc specialiștii doritori de senzațional îți vor demonstra fie că respectivul personaj nu-i strămoș de-al nostru, fie că el n-a existat niciodată în realitate, că adică a intrat în istorie fără certificat de atestare și înmatriculare... Dar tot rău-i spre bine. Nu reușim să ne scriem istoria, poate reușim să scriem o mitologie care să-i mulțumească pe toții românii, iar pe străini să-i lase cu gura căscată. Și totuși, în acest
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
peste ele a trecut tăvălugul popoarelor migratoare. Neobosiți, exegeții: filologi, istorici, geografi, dar și arheologii au scos și vor scoate, într-un timp al istoriei care va veni, așa cum multe s-au descoperit sub pământul care ne ascunde nebănuitul trecut, atestări noi din care ne vom rândui descendența. Revenind la perioada sfârșitului de secol al XIX-lea și până în prima jumătate a secolului al XX-lea, într-un interval de aproape două sute de ani, culegătorii de folclor au mai înregistrat și
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
naștere, împlinea vârsta de 50 de ani, a cerut Tribunalului Botoșani să-i rectifice identitatea, alăturându-i numele de Mihai, „fiul real al tatălui său”, renunțănd la Ilie. Având martori legali, avocatul Dumitru Mănăstireanu, cu discreție, prin depoziție orală și atestare scrisă, a susținut autenticitatea celor revendicate. Copilul s-a născut la Ipotești și a fost botezat de Henrieta. Mihai Eminescu s-a interesat de el când era elev la Pomârla, vizitându-l. Iată câteva rânduri din depoziția petentului: „ tatăl reclamantului
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351262_a_352591]
-
România pe o perioadă mai mare de timp. Prin articolele anexate la noua lege se înțelege cetățenii români cu domiciliul în România, care au locuit efectiv și continuu pe teritoriul României în ultimele douăsprezece (12!!!) luni anterioare depunerii cererii de atestare ca familie adoptativă. Pentru orice alte informații sunt deschis la precizări în detaliu. Vă mulțumesc! Vă doresc mult succes în tot ceea ce intreprindeți pentru România Europeană și cetățenii ei. Referință Bibliografică: De vorbă cu Eugen Lucan - Membru al Comitetului Economic
MEMBRU AL COMITETULUI ECONOMIC SOCIAL EUROPEAN DE LA BRUXELLES de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346565_a_347894]
-
fi o mărturie vie a acestui mit românesc. Zi a îndrăgostiților, început de primăvară, început de viață, acesta este Dragobetele! S-au ocupat mulți cercetători de proveniența acestei sărbători. Nicolae Constantinescu - etnolog al Universității din București - afirmă că nu există atestări documentare ale acestei sărbători decât în secolul al XIX-lea; lingvistul Lazăr Șăineanu propune analogia cu „dragu-bete”, sufixul „bete” fiind folosit în zonele din Oltenia, semnificând „adunare, mulțime”; etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie din Moldova prezintă etimologia acestei
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
rotunjite la urmă în plus, arată elocvent în procentaje că: românii erau mai mult de jumătate din populație cedată, pe când ungurii abia că ajungeau o cincime din populația transilvăneană! Dacă se adaugă, cum corect se obișnuiește, și datele istorice ale atestării vechimii populaților în acel teritoriu, este clar că a fost un dictat prin forță, profund nedrept. Iar dacă cunoaștem în amănunt evenimentele din jurul și timpul dictatului, soarta românilor ardeleni sub acest dictat, este indubitabil că: Hitler și Mussolini au fost
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
simboluri asemănătoare cu obiceiurile și tradițiile românești. Tradiția și obiceiurile unui popor îi conferă acestuia perenitatea, trăinicia, migala, tenacitatea și certitudinea împlinirii destinului său. Ele mai reprezintă și firul roșu ce leagăprezentul de trecut, asigurând continuitatea peste generații dar și atestarea clară a existenței lui pe pământ. Niponii desemnează festivitatea sau sărbătoarea prin cuvântul japonez „matsuri”. Ca urmare, aceste „matsuri”, slăvesc viața și deschid noi perspective tinerelor generații de receptare a misterului, oferind șansă vieții de a se manifesta liber și
JAPONIA, MISTER ŞI FASCINAŢIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345558_a_346887]
-
minaretul și spațiile de locuit pentru bărbați și pentru femei; nu aparține niciunei mișcări religioase. Zona Hala Sultan Tekke era în vechime cimitirul locuitorilor orașului antic care se afla la câteva sute de metri vest de complex, așezare a cărei atestare documentară datează din Epoca bronzului. Se spune că Umm Haram ar fi murit în timpul unui asediu arab asupra vechiului oraș Larnaca, ca apoi să fie înmormântată la Hala Sultan Tekke; însă o altă variantă spune că mormântul acesteia s-ar
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
bibliografică pentru volumul al II-lea al Enciclopediei vâlcene, aflat în plin proces de redactare, în care se prezintă municipiile și orașele județului nostru Emil Istocescu Într-un „Cuvânt înainte”, autorul pornesște tot de la un pretext istoric, referindu-se la atestarea documentară a localității Drăgășani, din anul 1535, cunoscută sub denumirea „Rusidava” Se face apoi a sumară trecere în revistă a evoluției istorice a târgului Drăgășani, amintindu-se evenimente mai însemnate, precum revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1921, cea din 1848
MONOGRAFIA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355945_a_357274]
-
pentru cultivarea plantelor, extinderea pașunilor și a fânețelor, dar mai cu seamă a viței de vie. Pentru a se analiza evoluția populației autorul a simțit nevoia să facă și un excurs istoric, pornind de la datele oferite de docunte: existența Rusidavei, atestarea documentară a târgului Drăgășani, mișcarea revoluționară a lui Tudor Vladimirescu de la 1821, evenimentele anului 1848, împroprietărirea lui Cuza, momentul cuceririi independenței de la 1877-78; evenimentele din 1907 care au afectat și zona Drăgăsani și comunele limitrofe (Verguleasa, Dobroteasa), ;cele două conflagrații
MONOGRAFIA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355945_a_357274]