1,983 matches
-
cu o asemenea spaimă în privire că am renunțat să mai discut. Deslușise, la o jumătate de leghe de tabără, intrarea unei grote. Acolo avea să doarmă, și nu în altă parte. Să-mi petrec noaptea într-o peșteră din Atlas, să mă aflu în preajma hienelor, a leilor, a leoparzilor, poate chiar a dragonilor uriași despre care se spune că sunt foarte numeroși pe meleagurile acelea și atât de veninoși încât, în contact cu ei, trupul unei ființe omenești se fărâmițează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
așteptasem împrejurarea asta pentru a începe s-o iubesc. Însă ea nu fusese niciodată pentru mine altceva decât giuvaerul haremului meu, giuvaer scânteietor, capricios și care, de la o îmbrățișare la alta, se pricepea să rămână impalpabil. În furtuna din munții Atlas, avea totuși să se dezvăluie o femeie diferită. Singurul meu cămin era în ochii ei, în buzele ei, în mânile ei. Întotdeauna pudoarea m-a împiedicat să spun „te iubesc“, însă inimii mele nu i-a fost niciodată rușine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
le părăsesc. Tovarășii mei sunt surghiuniți, proscriși, răufăcători din toate regiunile. Dar oare nu din măruntaiele cașalotului iese ambra cenușie? Înșirase cuvintele astea de parcă ar fi recitat Fatiha. Apoi, pe alt ton: — Sora ta a fost minunată. O leoaică din Atlas. Se află în casa mea de la Jijil, la șaizeci de mile de aici, cu cei trei băieți ai noștri; cel mai mic se numește Hassan. N-am încercat să-mi ascund emoția. — Nici o clipă nu m-am îndoit de tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
octombrie 1524 17 octombrie 1525) Friguroasă mesageră a morții și a înfrângerii, zăpada a căzut peste drumul meu, în anul acela, pentru a treia oară. La fel ca la Granada într-o iarnă a copilăriei mele, la fel ca în Atlas în toamna norocului meu, ea s-a întors cu viscol, suflu devastator, șoaptă nefastă a Destinului. Mă întorceam acasă de la Pavia, în compania lui Guicciardini, după ce dusesem la bun sfârșit cea mai extraordinară dintre solii, ca și cea mai tainică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a merge mai departe, era timpul să dăm socoteală de misiunea noastră papei. * * * Zoream spre Roma când viscolul de care am vorbit ne-a luat prin surprindere, la câteva mile la sud de Bologna. De la primele rafale, drama din munții Atlas mi-a năvălit în amintire. Mă credeam reîntors la clipele acelea de groază, când mă simțisem împresurat de moarte ca de o haită de lupi flămânzi, nemaifiind legat de viață decât prin mâna Hibei de care mă încleștasem. Murmuram necontenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
britanice, al lui Richard South, care tocmai apăruse În perioada aceea) pe care-l botezase le chemin des papillons bruns. În anul următor, am descoperit că mulți din fluturii noștri nu existau În Anglia sau Europa Centrală și cu ajutorul unor atlase mai amănunțite am reușit să-i identific. O boală gravă (pneumonie cu febră până la 41o), survenită la Începutul anului 1907, a Înăbușit În mod misterios monstruosul meu talent pentru cifre care făcuse din mine un copil minune timp de câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
rânduri, cu pas târșit. Mă doare piciorul drept. Mi se umflă, se dezumflă, într-o joacă de semne. Probabil îmi vestește necazuri. Îmi plac acești tineri cuminți, tăcuți. Trec pe lângă o fată și privesc peste umărul ei. Un fel de atlas, cu poze strident colorate. Un fel de ape roșii, verzi, galbene, vișinii care se suprapun, întretăiate de linii ciudate, umflate, borțoase, cu spirale și puncte în burta lor. Nu reușesc să descifrez titlul lung, pe două rânduri. Deslușesc un „histology
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nu mă scriu pe mine sau pe altcineva. Trăiesc doar. Privesc. Cercetez. Citesc. Sau, mai ales, aștept. Ca în această dimineață când ies din Biblioteca Facultății de Medicină. Trec pe lângă fetișoara care îi trimitea bilețele băiatului. Are în față un atlas anatomic, deschis la o pagină cu un cap secționat, din profil. Cu un creion galben, fata urmărește niște linii de pe chipul acela desenat. Murmură încet, ca o rugăciune, cuvinte numai de ea știute. Închid ușa și plec, rămânând. 26tc "26
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
O îndemînare grațioasă pe care-ți făcea plăcere s-o observi. Îți încînta ochiul, încercînd în același timp o senzație odihnitoare. Prin mintea maiorului se perindară priveliști vechi în care foșneau mătăsuri, dantele scumpe înnobilau mâini de fildeș, conduri de atlas desenau gavote pe marmura lespezilor... ― Două bucăți? ― Nu, mulțumesc, una. Nu-mi place prea dulce. Melania Lupu se așeză în fața maiorului. ― Cum vi se pare? ― Excelentă! ― Domnul Matei m-a învățat să fac cafeaua cu zahărul separat. Mie mi se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pietre luminoase, Grădini de aur, flori de - ntunecime; 20Iar drumul văii pline de miroase Afar-de el nu-l știe-n lume nime - Acolo ș-a închis frumoasa fată Ca nici-o rază-a lumei să n-o bată. 25Sale - mbrăcate în atlas, ca neaua, Cusut în foi și roze vișinii - 47 {EminescuOpVI 48} În mozaicuri strălucea podeaua, Din muri înnalți priveau icoane vii; Fereasta-i oarbă, deși stă perdeaua, 30De-aceea-n sale ard lumini, făclii Și aerul, pătruns de mari oglinzi, E răcoros
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
trei sau la cinci? Acum, că Lucy deschisese iar ochii și se uita atent pe geamul din spate, mă simțeam atât de vinovat pentru ceea ce îi făceam, încât voiam să întârzii acest moment cât mai mult cu putință. Am deschis atlasul rutier Rand McNally și am studiat harta statului Vermont. — Ia-o pe la ieșirea 3, i-am spus lui Tom. Căutăm Route 30, care merge pe ocolite, în diagonală spre nord-vest. După vreo șaizeci de kilometri, o să începem să ne hurducăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mai afirm și că habar n-am încotro mă îndrept. S-ar putea să fie prea de tot ! S-ar putea, dar cred că puțină perplexitate metodică nu are ce să strice în atît de multă suficiență vizionară... Lecțiile unui atlas Cu 10 milioane de rurali și 3 milioane de activi în agricultură, România are un caracter rural, țărănesc și sătesc, în ciuda violentului episod socialist, care a dorit sfîrșitul țăranilor prin colectivizarea terenurilor și prin sistematizarea localităților rurale. (...) în 2006, ruralitatea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
care a dorit sfîrșitul țăranilor prin colectivizarea terenurilor și prin sistematizarea localităților rurale. (...) în 2006, ruralitatea agricolă este semnul cel mai distinctiv al României în cadrul Europei. Cu această afirmație începe capitolul dedicat „lumii rurale și agricole” din noua ediție a Atlasului României coordonat de Violette Rey la Editura RAO. Și urmează o cartografiere riguroasă și ingenioasă a acestei stări de fapt. Ce s-a întîmplat cu satul și agricultura după 1990 ? Iată cîteva repere pentru cei interesați : „Singularitatea României agricole post-socialiste
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
schimbări socio-economice din țară”. Și să se descurce de capul lor. Or, exact aceasta este problema : neavînd încotro, se vor descurca după cum îi va tăia capul... Violette Rey mi-a povestit că unul dintre miniștrii prezenți la lansarea oficială a atlasului i-a declarat, intrigat, că a aflat dintr-o singură hartă mai mult decît află de la subalternii săi cărora le tot cere rapoarte în acest sens. Ciudat, toate aceste hărți se bazează pe date existente în acel minister și alte
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
rapoarte în acest sens. Ciudat, toate aceste hărți se bazează pe date existente în acel minister și alte instituții românești similare. Nu datele le lipseau deci domnului ministru și angajaților săi, ci viziunea. Poate și interesul... Lecția îngrijorătoare a acestui atlas constă în faptul că prezintă clar, limpede și cu poze colorate - astfel încît să priceapă chiar și oamenii politici - că nu am avut și nu avem încă o politică agricolă coerentă și consecventă. Și că lipsa cronică a unui model
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de mituri. Făcându-i după chipul și asemănarea lor, oamenii au turnat în zei și câte un strop de viciu. Zeii au fost alungați din Olimp de capre și șopârle. Mitologia - o spumuire a istoriei. Pământul e greu, dar zâmbește Atlas, zâmbește! Tinerii sunt recalcitranți, nu cred decât în miturile create de ei. Viața în Olimpul zeilor era tot ca la ușa cortului. Artiștii se simt bine în gogoașa unui mit. Păcatele i-au umanizat pe zei. Se tot vorbește despre
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cele ale victimei sale. În acele puncte blazate din ochii săi, în spatele cărora stăteau ascunse forțele ce o decăzuseră atât, încă se mai întrezărea puterea cu care, până nu demult, se căznise singură să le țină piept, precum un minuscul Atlas 1 sub mirabila povară a boltei cerului întreg! În astfel de momente, care, spre nefericirea lui Victor și a nimănui, se îndesau de la o zi la alta, o nemărginită mâhnire îi cuprindea sufletul din toate părțile, istovindu-l, iar atmosfera
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
trei zile s-o ajungi. Eu mă refac după trei zile de drum, dar nimeni nu redă viața unei gazele moarte inutil. Gacel a fost martor când „francezii“ au exterminat antilopele din nord, muflonii din cea mai mare parte a Atlasului, frumoasele addax din hamada, de cealaltă parte a întinsei sekia care cu mii de ani în urmă fusese un râu cu multă apă, și de aceea alesese acel colț cu câmpii pietroase, nisipuri nesfârșite și munți sfidători, la paisprezece zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
îi atacau urlând pe militarii francezi și se duseseră, de asemenea, zilele de jafuri, lupte și moarte când alergau ca vântul pe întinderile de pământ, mândri de porecla lor de „bandiți ai deșertului“ și „stăpâni“ ai nisipurilor Saharei din sudul Atlasului până la malurile Ciadului. Uitate fuseseră și războaiele fratricide și incursiunile despre care bătrânii păstrau amintiri atât de plăcute și îndepărtate, și aceia erau anii amurgului rasei imohag, fiindcă unii dintre cei mai viteji războinici ai săi conduceau camioane pentru câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
și eu, vreau și eu — Să trăiască Wanda! — Menestrehîc cicinee femeia astahîc urîtă? Nu-s eu, nu, nu, hîc, nu eu țde ce sînt toate numai bastonașe și cercuri baccili și coci piciorușe și găurele ca apofiza incertă a lui Atlas pătrunzînd impetuos În orificiul occipital ațîțată Împerechere pat nupțial al globului nostru gînditor rînjetul lui Algazi țap bătrîn se apropie de bibliotecă Își ia cartea preferată Spinoza se duce În colțul lui trage obloanele ce-i un om o substanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și-a unei mese simple, de lemn, plină de lumânări, lipită de peretele din față; nu era lumină electrică acolo și nimic care să explice zgomotele pe care le auzisem. Spațiul părea construit din cărți uriașe, enciclopedii vechi, dicționare sau atlase, iar cotoarele lor de piele jupuită, ca niște cărămizi groase, aruncau umbre tremurate în lumina lumânărilor. Un afiș vechi cu un călugăr în stil shaolin, cu un gong uriaș, fusese bătut într-un cui pe unul dintre pereții de cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
s-a desprins din rândul simplilor participanți la trafic și a Început să urce Încet treptele spre templul său din mijlocul intersecției. Pășea grav, simțind că purta pe umeri nu doar responsabilitatea acelei Încrucișări de drumuri, ci cumva, asemenea miticului Atlas, povara Întregii planete. Chipul Îi găzduia un rictus preocupat, de parcă mișcarea de rotație a Pământului i-ar fi pricinuit o amețeală cronică, iar cea de revoluție un cârcel În zona cervicală, și cum respectiva grimasă a fost luată de mulțime
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nu le primești. Apar și doamna Mitulescu și Lena. Chiriașul face conștiincios față conversației, așa că poate fugi cândva, amurgul îl găsește somnolând în chilia de la mansardă. Prea târziu să mai ajungă la muzeu, deși insectele, peștii... atâtea subiecte atrăgătoare. În lipsa atlasului zoologic, răsfoiește însemnările sale de cititor rătăcit. Bibliotecara Cornelia Matei n-a mai revenit ! Tocmai pentru după- amiaza sălcie de duminică îi lăsase numărul de telefon. L-ar fi salvat, orice chemare l-ar salva, l-ar ridica din forfota
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
bucățică de vată, cu maro munții și dealurile estompate în cărămiziu, cu albastru apele, galben câmpiile și studia cu ce se ocupau oamenii din țara respectivă, bogățiile naturale, lacurile, mările sau oceanele mărginașe, lucruri care îl pasionau. Urmărea lecția după Atlas care avea un format uriaș comparativ cu celelalte cărți; în zilele când avea geografia trebuia să vină cu el, pe lângă servietă și îl ținea pe bancă la toate orele din ziua respectivă. Avându-l în față permanent se juca cu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Iordania trupe de parașutiști britanici pentru a ține sub protecție zona. Harold Macmillan (1894-1984), ulterior conte de Stockton. Parlamentar conservator pentru Bromley și premier între 1958-1963). Margaret Roberts s-a căsătorit cu Dennis Thatcher, pe atunci director general al companiei Atlas Preservative, în decembrie 1951. Fiu lor, Mark, și fiica lor, Carol, s-au născut doi ani mai tîrziu. (Compania Atlas a fost vîndută companiei Castrol Oil cu 560.000 de lire sterline în 1965.) Pe 3 februarie, Macmillan a anunțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]