74,189 matches
-
de pictură a UAP a emis adresa nr. 1920 din 08-11-1999, prin care este somat să-și achite restanțele de chirie la atelier. În partea ei finală, adresa sună astfel: Întrucît ați depășit termenul mai sus menționat (3 luni), vă atragem atenția că, dacă în termen de 30 de zile nu achitați la zi datoriile pe care le aveți, se va proceda la ridicarea dreptului de folosință a atelierului și repartizarea lui unui coleg ce va putea prelua integral și datoriile
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
în ceruri o demnitate celesta. În viață oculta a lumii și în rațiune (mens), regina a lumii (regina mundi), există lucruri înzestrate cu proprietăți vitale și intelectuale, bucurîndu-se de excelență. În plus, aceasta confirmă principiul magiei, care îngăduie oamenilor să atragă spre ei prezentele celeste, prin lucrurile inferioare, folosite în momente prielnice și corespunzînd lucrurilor superioare (per inferiora...superioribus consentanea posse ad homines temporibus opportunis caelestia quodammodo trahi) (v. De vită coelitus compranda, XV)". În consecință, geniul este un individ cu
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
inferioare, folosite în momente prielnice și corespunzînd lucrurilor superioare (per inferiora...superioribus consentanea posse ad homines temporibus opportunis caelestia quodammodo trahi) (v. De vită coelitus compranda, XV)". În consecință, geniul este un individ cu dublă cetățenie, una celesta, alta terestră, atras spre lumea esențelor, dar statornicindu-si dureroasă desfășurare a personalității în durată umană și în materia pămînteasca. Cristian Livescu: Întîiul Eminescu, Ed. Crigarux, Piatra-Neamt, 1998, 230 pag., preț neprecizat.
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
literară americană, fie și pe motiv că ultimii ani nu au fost prea bogați în materie de figuri noi și interesante. Dacă nu povestirile în sine, măcar faptul că ele au fost alese de Updike e menit cu siguranta să atragă atenția unui număr cît mai mare de cititori. Din cei 250 de candidați, numai 55 au fost aleșii, între aceștia numărîndu-se toate numele mari ale literaturii americane, de la Faulkner și Hemingway, via Saroyan și Malamud, pînă la mai puțin cunoscuții
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
pe punctul de a ne desprinde, prin forță simplei aspirații de a cuprinde lumea și văzduhul, aspirația care ne-a și adus acolo. Cu toate acestea, prea puține aflăm despre Sils-Maria din eseurile lui Iso Camartin, așa cum acoperișul nu ne atrage niciodată privirile, pentru că ele șanț deja plecate an depărtări, rătăcesc an jur, hipnotizate de distanță, incapabile să mai repereze punctul din care au pornit. La fel, Sils-Maria devine, ăn scrierile cuprinse an acest volum, spațiu simbolic de inițiere an călătorie
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
totodată de absurdul unei asemenea definiții, Camartin recunoaște, mărturisindu-si propria experiență, că există o evanescenta a graniței care desfide tocmai funcția ei. Cum știm, de pildă, că am trecut dintr-o țară an altă? Vameșul este cel ce ne atrage atenția, dar an absența lui nu ne-am putea da, probabil, niciodată seama. Granița este, o dovedește chiar impasul definirii ei, o efigie a separării și contiguității deopotrivă: ea marchează un sfârșit a ceva, dar acest ceva capătă consistentă tocmai
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
fost cuprins de intensă curiozitate de a descoperi lumea cealaltă, pe care și-o va reprezenta toată viața an culorile senine și intense ale acelei umbrele de soare. Alteritatea, astfel percepută, e mai fericită și mai vie decât sinele, ea atrage irezistibil, farmecă și seduce. Anecdota această istorisita de autor mi se pare simptomatica pentru felul an care e alcătuit un subtext comun al tuturor eseurilor incluse an volum. Camartin provine dintr-o cultură mică și marginala, cea romanșa, asadar dintr-
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
Rodica Zafiu Dintre cuvintele familiar-argotice databile, care apar la un moment dat și cunosc o rapidă răspîndire, inovația Mertan nu e desigur prea semnificativă din punct de vedere semantic, dar poate atrage atenția asupra unor procedee derivative și asupra unor valori stilistice specifice registrelor orale. Cuvîntul e un fel de hipocoristic de la denumirea comercială a firmei și a produselor Mercedes; un nume afectiv, format cu un sufix augmentativ, și folosit pentru o
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
literări pe care-i avem azi șanț puțini și majoritatea trecuți - unii de mult - de 50 de ani. an revistele literare s-a deplâns an mai multe rânduri (și s-a arătat și de ce) absolvenții de filologie nu mai șanț atrași de această specializare ce presupune pasiune, meticulozitate și, eventual, altă sursă de a-ți câștiga existența. Căci, ăn toate domeniile, cercetarea la noi e o cenusereasă persecutata de o mentalitate maștera. Locul ei pare fixat acolo, ăn bucătărie, lângă mormanul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
autoportrete pentru posteritate secretă uneori un acid ciudat care le transformă an caricaturi, sau, mai rău, detaliile nerelevante și plicticoase se organizează an portrete grotești. Cîteva coincidențe De câtva timp, apar an CURENTUL interviuri realizate de Octavian Paler. Ne-a atras atenția an mod special interviul sau cu fostul președinte al României, Ion Iliescu. Pe langă valoarea caracterizanta, pe lângă greutatea ăntrebărilor, ăn dublu sens, incomode și obligând la răspunsuri substanțiale, interviul e normal. Am subliniat acest cuvânt deoarece normalitatea e tot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
cad an groapă unul după altul, urmându-l pe primul). Tineri (valoroși, dar, multi, orbiți, fără speranțe și lipsiți de ăncrederea ăntr-un viitor pe care l-ar putea, totuși, clădi ei, aici) "pleacă" și prea puțini se străduiesc să-i atragă aici, ajutându-i nefățarnic. De ce nu, megaviloinicilor miliardari? (dar nu mă refer, desigur, la fiii, nepoții, apropiații). Un "medaliat aur", "olimpic", de vreo 16 ani, declara, ca un robot bine ăndoctrinat: "Numai an SUA sunt universități bune, profesori buni. Am
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
cam pe atunci, insă Calypso - nu; nici Nausicaa. Și atunci ce-i mai rămîne lui Ulise decît - tot că și Enea, insă altfel - să le părăsească succesiv, oricît ar fi de diferite. Pentru că sînt prea aproape, ele nu îl mai atrag. Le părăsește, între altele - grea misie! - pentru a-și recuceri nevasta. Circe și Calypso și sirenă, dar nu pentru el, ci pentru pețitori. Cred că e cam frustrant pentru Ulise să fie, la rîndul său, un pis-aller. Mai ales că
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
informații, puțini dintre absolvenții noștri se fac istorici literări, "documentariști" sau erudiți. Majoritatea preferă critică. Nu discut acum talentul unora sau altora. Dar din zecile de promoții care mi-au trecut prin mîna, nu-mi amintesc decît de doi studenți atrași de stiință: regretatul Mircea Scarlat și Nicolae Scurtu, actualmente inspector școlar. Ambii cu serioase contribuții după sfîrșitul facultății. Acest dezinteres pentru munca de bibliotecă, pentru erudiția curentă, aș zice, spre a nu se crede că mă refer la aceea a
Un dram de stiintă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17545_a_18870]
-
maternă pentru a te face înțeles oriunde în lume. Michael Heim a decis să-și valorifice cunoștințele în cadrul unor studii de lingvistică. De ce nu de literatură? Fiindcă literatura îi plăcea prea mult: "Profesia e una, afinitatea e alta. Ceea ce te atrage prea tare n-ar trebui să-ți devină profesie, asta e părerea mea". * În cadrul studiilor lingvistice, limba cehă era predată de soția lui Român Jakobson, "o femeie central-europeană, culta și rafinată" și de dragul ei s-a dus la Praga, pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
familia Brauner se mută la Viena, de unde se va întoarce doi ani mai tîrziu. Singurul rezultat al acestei tranzitorii transmutații a fost faptul că Harry, asemenea fraților și surorii sale, învață nemțește. Locuiau, acum, la Brăila și, cum Harry e atras de melosul popular are norocul să-i asculte pe vestiții cîntăreți brăileni (să ne aducem aminte că, mulți ani înainte, G. Dem. Teodorescu, cînd și-a adunat material pentru vestită să colecție de cîntece populare din 1885, a mărturisit că
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
Teatrul Odeon (Saragosa - 66 de zile fiind o coproducție Philip Morris, SMART și Teatrul Odeon) am reluat românul, încercînd să-i imprim propriei receptări o lectură dramatică, teatralizantă. Greu. Aproape imposibil pentru că, nefiind regizor, îmi lipsea ideea, gîndul care să atragă, ca un magnet, o structură nouă, scenica a românului. Firesc. Mi-am depășit atribuțiile. Eu sînt spectatorul. Mărturisesc de la început că Saragosa - 66 de zile al lui Alexandru Dabija este minunat, este o desfătare spirituală. Toată montarea este ridicată pe
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
călătorii, vizualizînd ce se imprimă pe ochiul minții, o călătorie de largă respirație intelectuală, o călătorie în profunzimile umanității expusă rafinat de Alexandru Dabija. El nu vrea nimic în mod ostentativ, nu face nici-o demonstrație, nu apelează la clișee care atrag fără greș succesul pentru că vrea cu adevărat un singur lucru. Major: să fim martorii unui miracol - TEATRUL. Intru acest scop, isi strînge toate armele creației și ne provoacă la o aventură spirituală, un fel de 1001 de nopți spuse în
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
care vorbeam și a copilului, care are o percepție mai "primitivă" asupra relațiilor cu ceilalți. Privirea adultului intra și ea în rol și urmărește "tabloul" momentelor prezentate, contribuind la dedublarea personalității celei care scrie. Adultă i se adresează copilului, îi atrage atenția asupra unor detalii scăpate îl și mustra uneori pentru că n-a înțeles, că n-a prețuit cum trebuie clipe fericite, oameni, locuri și mai ales că nu și-a exprimat mai explicit sentimentele față de Ea. Un copil în vechiul
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
toate, fără să le modifice, dar și fără să le reproducă. Că povestitor, isi îngăduie mici comentarii prefațatoare, extrem de scurte și de cele mai multe ori fără a enunța o opinie interesant de personală, ci mai degrabă cu un scop pur didactic, atrăgînd, de pildă, atenția asupra unor eventuale reluări de teme, motive, personaje, sau morale. Dar, tot el ne avertizează de la început, isi îngăduie și subtile, insesizabile schimbări, de accent, de nuanță. Povestitorul înflorește unde vrea el, la urma urmelor. Plăcerea istorisirii
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
cuiere" (ibidem). Sau: "Vorbele mari tot plesnesc fără voie" (ibidem), autorul se convertește la idealul textului, al Cărții. "E un soi de mistica laică ("că o timidă religie/ ascultînd cum îmi crește o fereastră"). O concepție aparent mallarméană, care-l atrage însă nu direct, ci pe calea ocolita (mai bine zis foarte ocolita!) a lumii empirice. O abstractizare în trepte, contînd nu atît rezultatul, mai mult enunțiativ, cît fazele intermediare ale distilării fenomenalului în idealul scriptural. E o ceremonie dinspre "impuritate
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
grijă pentru viața de toate zilele, iar textele șunt despărțite de această viață aproape fizic. Și histrion în viață, si utopic-crîncen în text, autorul este copleșit de forțe multiple și de neputința de a alege. Tot ceea ce este apropiat îl atrage și tot ceea ce este îndepărtat îl obosește și-l îndepărtează. Dar îndepărtarea devine u-topie în scris și imediatul devine repudiat (în afara amorului) tot în scris. Poemele șunt consecință acestui fel scindat de a fi pretutindeni și tot timpul. Niciodată și
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
sens cast, nu neapărat erotic. În Totalitate și infinit există un capitol care poate părea oarecum ciudat, în contextul unei filozofii a inclinării în fața alterității, a întimpinării Celuilalt că făptura căreia Sinele îi e dator și de care e deopotrivă atras. Mă refer la capitolul despre Locuire. El conține reflecții stranii, emoționante și obscure în egală măsură, despre necesitatea reculegerii, despre ce înseamnă acasă, ca spațiu privat de retragere din lume, ca paradis al intimității, ascunziș descins din mirajele copilăriei, unde
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
George Șipoș Enciclopedia erotică îți atrage privirile și te face să crezi că iată, s-a găsit, în sfârșit cineva care să alcătuiască așa ceva și în România. După 1990, mai multe edituri s-au străduit să întemeieze o colecție serioasă de literatură erotică, dar, din varii
Despre amatorism în coperti lucioase by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/17587_a_18912]
-
fapt acesta ne comandă pe noi, asaltîndu-ne cu mesaje subliminale), am suferit, de fapt, o a doua cădere din paradis, pierzîndu-ne dreptul la intimitate. Odată devenit imensă rețea de comunicare, gigantic spațiu de "circulație, ventilație și conectare efemera", spațiul public atrage după sine metamorfoza celui privat. Primul încetează de a mai fi un spectacol, celălalt încetează de a mai fi un secret," susține Baudrillard. Cel mai mărunt gest personal poate deveni oricînd cunoscut oricui, intimitatea e pîndita la tot pasul de
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
Cornisteanu a reușit să tripleze numărul de spectacole de la 94 la 239! Încasările din vînzarea biletelor au crescut de la 7 milioane la pește 166. Veniturile totale ale teatrului au ajuns la 572 de milioane de la 129 de milioane. Directorul a atras sponsorizări în valoare de 180 de milioane. Acestea sînt datele tehnice, care nu mai au nevoie de nici un comentariu. Vorbesc de la sine. În continuare în raport se precizează, chiar în final, ca domnul Mircea Cornisteanu este un specialist valoros de
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]