2,645 matches
-
și așezate în cele două turnuri. În turnul nordic a fost așezat un clopot de 1.345 kg, iar în turnul sudic au fost amplasate celelalte trei clopote (de 790 kg, 732 kg și 168 kg). În perioada Primului Război Mondial Armata Austro-Ungară a rechiziționat cele trei clopote din turnul vestic pentru a le transforma în tunuri; acestea au fost înlocuite abia în 1926, prin grija mitropolitului Nicolae Bălan. Curtea catedralei a fost amenajată în 1905, ea fiind împrejmuită cu un grilaj din
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
cea populară. Un reprezentant de seamă al acestei literaturi a fost Muhamed Hevaji Uskufi, care este și autorul primei lucrări lexicografice bosniace, un glosar bosniac-turc în rime, apărut în 1631. În 1878, Bosnia și Herțegovina au ajuns sub dominația Imperiului Austro-Ungar. Atunci au început primele încercări sistematice de creare a unei naționalități bosniace și, în paralel, de standardizare a limbii bosniace. A apărut, de exemplu, o gramatică a limbii bosniace, în 1890. Scriitorii din această perioadă, grupați sub denumirea „Renașterea bosniacă
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
Tratatului de Pace de la Belgrad din 1739, insula a rămas permanent turcilor, cu scurte întreruperi temporare în favoarea austriecilor între anii 1789 și 1791. Uitată la Congresul de pace de la Berlin (1878), insula Ada-Kaleh a rămas posesiune turcă aflată sub ocupație austro-ungară până în anul 1918/1920, când a devenit teritoriu românesc. Majoritatea populației insulei era de origine turcă. Înaintea creării lacului de acumulare de la Porțile de Fier, principalele obiective istorice de pe insulă au fost demolate. Încercarea reclădirii lor în aval pe insula
Insula Ada Kaleh () [Corola-website/Science/305754_a_307083]
-
intrarea intrării României în primul război mondial. A avut loc la Palatul Cotroceni. În seara zilei de 27 august () ambasadorul Edgar Mavrocordat a înmânat secretarului de serviciu la Ministerul de Externe de la Viena nota prin care România declara război Imperiului Austro-Ungar. După declararea neutralității, ca urmare a Consiliului de Coroană din 21 iulie 1914, a început o intensă campanie diplomatică de atragere a României în una sau cealaltă dintre taberele combatante. Îndată după declararea neutralității, s-a încheiat un acord secret
Consiliul de Coroană din 27 august 1916 () [Corola-website/Science/306319_a_307648]
-
trupelor române muniții și material de război în cantități de minim 300 tone pe zi. Declarația de război a României față de Austro-Ungaria a fost trimisă în secret la Viena, reprezentantul României acolo primind instrucțiuni de a prezenta acest document guvernului austro-ungar în seara zilei de 27 august. În acest context tensionat, la 25 august au fost lansate invitațiile pentru un Consiliu de Coroană programat pentru data de 27 august, la ora 10, la Palatul Cotroceni. Este de notat că la data
Consiliul de Coroană din 27 august 1916 () [Corola-website/Science/306319_a_307648]
-
hotarele sale, cu oameni din țară sau din Polonia, scutiți de dări și de slujbe către domnie, în folosul mănăstirii. În perioada 1775-1918, ca urmare a anexării Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, satul Ițcani a îndeplinit rolul de punct de frontieră austro-ungar, atât de cale ferată, cât și rutier. În perioada interbelică, comuna Ițcani a purtat numele de comuna Aron Pumnul, având primărie proprie și administrație separată de cea a orașului Suceava. După cel de-al Doilea Război Mondial, comuna Aron Pumnul
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
lui Samuel Hellmann a devenit primar. La 28 octombrie 1869 a fost inaugurată și pusă în exploatare linia de cale ferată Cernăuți-Ițcani, în lungime de 89 km și care avea ca stație terminus satul Ițcani (localitate de frontieră între Imperiul Austro-Ungar și Regatul României). O lună și jumătate mai târziu, la 25 decembrie 1869, a fost deschis traseul feroviar Suceava-Roman. Granița austro-română era situată între gările Itzkany (în , astăzi Gara Suceava Nord) și Burdujeni (astăzi Gara Suceava). În anul 1871 a
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
anul 1908, satul Ițcani a fost electrificat. Comunitatea s-a dezvoltat până la război, aici funcționând o fabrică de zahăr, o rafinărie de ulei și o fabrică de cuie de lemn. Până în anul 1918, localitatea Ițcani a îndeplinit rolul de punct austro-ungar de frontieră la granița cu România. Clădirea gării a fost un important nod feroviar în traficul de călători și mărfuri pentru tranzitul în interiorul Imperiului Austro-Ungar, dar și pentru România. Stația era punct de frontieră pe calea ferată între România și
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
fabrică de cuie de lemn. Până în anul 1918, localitatea Ițcani a îndeplinit rolul de punct austro-ungar de frontieră la granița cu România. Clădirea gării a fost un important nod feroviar în traficul de călători și mărfuri pentru tranzitul în interiorul Imperiului Austro-Ungar, dar și pentru România. Stația era punct de frontieră pe calea ferată între România și Austro-Ungaria, pe teritoriul Austro-Ungariei, în timp ce pe teritoriul României gara corespondentă era Gara Burdujeni. Punctul de trecere rutier se afla pe podul de peste râul Mitocu (de pe
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
în această provincie, regii Ungariei au încurajat stabilirea aici, alături de populația românească băștinașă, a unor coloniști maghiari, secui și sași. Voievodatul Ardealului este desființat în anul 1867 și anexat de Ungaria în cadrul și cu prilejul transformării Imperiului Austriac în Imperiu Austro-Ungar. Transilvania ca voievodat (ulterior arhiducat apoi principat), corespunde cu Ardealul istoric, delimitat de Carpați la răsărit și la sud, de Munții Apuseni la apus, dar Transilvania ca regiune geografica actuală mai cuprinde și : Teritoriul Principatului Moldova apare în anul 1359
Principatele Române () [Corola-website/Science/305906_a_307235]
-
care el rămâne un subiect sensibil în relațiile diplomatice dintre România și Rusia. În august 1916, România luase decizia intrării în război, alături de Antantă. Deși campania a debutat favorabil, prin pătrunderea trupelor române în Transilvania, în scurt timp, trupele germane, austro-ungare și bulgare au preluat inițiativa ocupând în toamna aceluiași an Dobrogea, Oltenia și Muntenia, conducerea României fiind nevoită să mute capitala țării de la București la Iași și să organizeze rezistența în fața invadatorilor în Moldova. Pe acest fundal, în luna noiembrie
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
scrierile lor. Astfel, Iorgu Caragiale juca la Teatrul Național piesa de succes "“Misterele din pasaj”", inspirată din scrierile lui Eugène Sue. Perioada primului război mondial a fost grea pentru București. Ocupat pentru aproape doi ani de forțele armate germane și austro-ungare, orașul a început să se îndrepte către o viață normală după revenirea administrației române. Dar influența Revoluției din Octombrie se extinde și în România. După un articol publicat de Cristian Racovski în ziarul “România Muncitoare” în care declara că “Cucerirea
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
sec. al XIV-lea care au pus bazele istoriografiei românești. Obiecte foarte valoroase au fost duse în Primul Război Mondial la Moscova spre păstrare. În anul 1406 a avut loc la Mănăstirea Tismana întâlnirea lui Mircea cel Bătrân cu regele austro-ungar Sigismund de Luxemburg în încercarea unei alianțe împotriva turcilor, prezent fiind și Cuviinciosul Nicodim. În 1458 mănăstirea l-a găzduit pe Vlad Țepeș, și tot aici s-a ascuns Neagoe Basarab de teama lui Mihnea cel Rău. Ulterior a fost
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
(n. 4 decembrie 1875, Praga, Imperiul Austro-Ungar - d. 29 decembrie 1926 în sanatoriul Valmont de la Montreux, Elveția) a fost un autor austriac și unul din cei mai semnificativi poeți de limbă germană. Pe lângă poezii, a scris povestiri, un roman și studii privitoare la artă și cultură. A
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
lirica altor națiuni, în special din limba franceză. Bogata sa corespondență reprezintă o componentă majoră a creației sale literare. Rilke s-a născut pe 4 decembrie 1875 la Praga, localitate ce aparținea pe atunci, ca și întreaga Boemia, de Imperiul Austro-Ungar. Numele său real a fost René Karl Wilhelm Johann Maria Rilke. Tatăl său, Josef Rilke (1838-1906), a fost un om cu un caracter slab, veșnic nemulțumit și, după ce a eșuat în cariera militară, a devenit funcționar. Mama sa, Sophie „Phia
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
150 x 110 m. Dezvoltarea Pieței Unirii este legată de istoria orașului. În 1716 trupele imperiale ale generalului Eugeniu de Savoia au cucerit Timișoara din mâinile otomanilor, deschizând două secole de dezvoltare urbană în directă legătură cu stăpânirea austriacă și austro-ungară. Chiar în acela an a început redesenarea Timișoarei, care a devenit dintr-o cetate medievală înconjurată de mlaștini o fortăreață modernă cu străzi sistematizate. În 1716, teritoriul actualei piețe era traversat de la colțul nord-vestic la cel sud-estic de un val
Piața Unirii din Timișoara () [Corola-website/Science/303458_a_304787]
-
50% din totalul populației. Fiind buni meșteșugari, germanii au dezvoltat industria și comerțul. În Timișoara, șvabii s-au stabilit mai ales în Fabric, unde au dezvoltat puternic meșteșugăritul. Datorită nevoii de a asigura condiții bune de viață populației colonizatoare autoritățile austro-ungare au început o reorganizare a tuturor satelor din Banat, clădind în același timp altele noi. Astfel, regiunea a devenit o rețea organizată, ordonată și cu o structură compactă. În cetate nu au fost acceptați decât catolici. Populația sârbă și românească
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
din așezări (Dridu, Târgul de Floci) și necropole (Platonești), pun în valoare atât cultura materială a acestor secole, cât și diferitele evenimente istorice petrecute. Muzeul deține și o colecție de numismatică cu piese republicane și imperiale romane, bizantine, turcești, bulgărești, austro-ungare și românești din bronz, sau argint. A existat și există o preocupare deosebită pentru lărgirea patrimoniului arheologie prin desfășurarea unor activități de cercetare științifică și restaurare pe șantierele arheologice de la: Bordușani-Popina (preistorie), Săveni - La Movile (preistorie), Bucu-Popină (protoistorie), Platonești-terasă (protoistorie
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
contribuit cu 120 milioane de forinți (450.000 de euro) la cheltuielile de proiectare. Consiliul orașului Budapesta a plătit 150 milioane de forinți pentru proiect. În anul 2009 s-au aniversat 140 de ani de la stabilirea legăturilor diplomatice dintre monarhia austro-ungară și Japonia, precum și 50 de ani de la restabilirea legăturilor diplomatice dintre Japonia și Ungaria.
Podul Elisabeta din Budapesta () [Corola-website/Science/313049_a_314378]
-
(în germană: Generalfeldmarschall ) a fost un grad militar din armata câtorva state germane, a Sfântului Imperiu Roman și a Imperiului Austro-Ungar. Rangul este echivalentul gradului de "Amiral" din armata navală a Germaniei. Helmuth Karl Bernhard Graf von Moltke (1800 - 1891) a fost un general prusac, înaintat la gradul de "Generalfeldmarschall", care, timp de 30 de ani, a fost Șeful Statului Major
General feldmareșal () [Corola-website/Science/313202_a_314531]
-
a început odată cu invazia italiană din Grecia de pe 28 octombrie 1940 și s-a încheiat odată cu cucerirea insulei Creta de către Germania Nazistă și Italia Fascistă pe 1 iunie 1941. După primul război mondial, după prăbușirea Imperiului Otoman și a celui Austro-Ungar, Albania a căutat sprijinul Regatului Italiei pentru protecție împotriva potențialilor inamici. În 1919, integritatea teritorială a Albaniei a fost confirmată la Conferința de Pace de la Paris, după ce președintele SUA Woodrow Wilson a respins un plan al puterilor europene pentru divizarea
Campania din Balcani (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/313218_a_314547]
-
austriac (în ) a fost unitatea monetară oficială a Austriei, din 1925 până în 2002, dată la care a fost înlocuită cu moneda unică europeană, Euro. Șilingul era împărțit în "100 de groschen" / "groși". 1 EUR = 13,7603 ATS După destrămarea Imperiului Austro-Ungar, la sfârșitul Primului Război Mondial, Austria devine republică, în noiembrie 1920. Hiperinflația care a urmat Primului Război Mondial a antrenat o depreciere importantă a monedei imperiale, Coroana austro-ungară. În 1922, această monedă nu mai valora decât 1:15.000 din valoarea pe care o
Șiling austriac () [Corola-website/Science/313261_a_314590]
-
Șilingul era împărțit în "100 de groschen" / "groși". 1 EUR = 13,7603 ATS După destrămarea Imperiului Austro-Ungar, la sfârșitul Primului Război Mondial, Austria devine republică, în noiembrie 1920. Hiperinflația care a urmat Primului Război Mondial a antrenat o depreciere importantă a monedei imperiale, Coroana austro-ungară. În 1922, această monedă nu mai valora decât 1:15.000 din valoarea pe care o avea înainte de război. Etapa inițială a programului de reconstrucție monetară a fost fondarea, la 2 ianuarie 1923, a Oesterreichische Nationalbank (în română, "Banca Națională
Șiling austriac () [Corola-website/Science/313261_a_314590]
-
000 din valoarea pe care o avea înainte de război. Etapa inițială a programului de reconstrucție monetară a fost fondarea, la 2 ianuarie 1923, a Oesterreichische Nationalbank (în română, "Banca Națională Austriacă"), prin legea din 14 noiembrie 1922. Aceasta înlocuia "Banca Austro-Ungară", care era în lichidare. Primul obiectiv al acestei noi bănci a fost garantarea stabilității monedei. Crearea unei noi unități monetare devenea o necessitate. În decembrie 1923, "Consiliul Național al Austriei" a autorizat guvernul să emită monede de argint de , și
Șiling austriac () [Corola-website/Science/313261_a_314590]
-
cum este cazul Statelor Unite sau al Franței după 1870), cât și în cazul unor puteri imperiale care, prin dezvoltarea unor sentimente naționale, doreau să își asigure propria perenitate (este cazul politicii de dezvoltare a unui naționalism de stat în Imperiul Austro-Ungar prin maghiarizare și germanizare, rusificarea în Rusia Romanovilor sau, începând cu 1868, dezvoltarea la inițiativa puterii de stat a sentimentelor naționale în Japonia Erei Meiji). Unele tentative de a folosi naționalismul pentru a păstra existența unui stat pot părea machiavelice
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]