8,738 matches
-
din care o să-mi țes imaginea pictată în culori pe apă, calea de purpură a dimineții rupte de soarele pe scară tot urcă, atunci îngerii se dezleagă de aripi, fug împreuna unde ispitele nu fac floare. Vorbe cu trepidații din auz se rup de fluviul cel mai lung care iese din maluri, marea-l așteaptă dincolo de țărmuri și somn. Ea împarte un singur fruct copt, piersica soarelui zemoasă pe buzele arse. Referință Bibliografică: Piersica soarelui / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN
PIERSICA SOARELUI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348879_a_350208]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > SIMBOL DE AUZ, POEZIE DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 760 din 29 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Simbol de auz Te-aștept să ascultăm o culoare sub clipocit de lumini să
SIMBOL DE AUZ, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348890_a_350219]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > SIMBOL DE AUZ, POEZIE DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 760 din 29 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Simbol de auz Te-aștept să ascultăm o culoare sub clipocit de lumini să vedem crinul cum moare prin albul întors în tulpini Te-aștept să ascultăm supărarea cum plouă culori în urechi cu privirile să sorbim marea când tineri amurgesc în perechi
SIMBOL DE AUZ, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348890_a_350219]
-
spun că este ca mierea în golul mut ce doare Te-aștept să-ți desenez printre timp o lună din sunet ce curge pe mări, pe aripi, în Olimp Dumnezeu înger ne unge. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Simbol de auz, poezie de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 760, Anul III, 29 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SIMBOL DE AUZ, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348890_a_350219]
-
același tablou ce-l simte inima când trec prin oraș la colțul străzii tăcutul erou își adună mila pe făraș. Mirosul îl simt în ureche colorat sărată e clipa adusă de zefir ochiul în amurg a plecat să-și caute auzul ce-l respire. Văd cântecul suferind peste râu și peștii planând peste nori în zbor pescarii prind vrăbii afundați până-n brâu în undiți zbătându-se doar un dor ... În implozia finală sub Soare putem trăi trecutul în viitorul pe care
AMURGICĂ SUFLARE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348919_a_350248]
-
a doua, a treia... doar localnicii mai știau dacă exista și o a șasea. Bunica Daria - așa o chema - locuia pe partea stângă a Dunării în mersul ei spre vărsare, în zona denumită - Prospect. Nu știa ce înseamnă, dar în auzul ei, denumirea răsuna solemn. Acea parte de mal - la care ajungeai numai după ce treceai cu ceea ce localnicii numeau barcaz, fiind nevoiți să aștepte până când de pe cealaltă parte a malului se găseau pasageri pentru ca barca să nu facă o cursă în
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
o fi cunoscând de undeva cu ăștia?”, îmi spun și eu, observând-o cum îi sorbea din ochi pe craii ce o curtau. - Cu dumnevoastră vorbesc obraznicii ăștia, doamnă?, rostește o femeie, lângă mine. Uluită, nevenindu-mi să-mi cred auzului, mai să-mi scape geanta și punga cu mâncare din mâini, îi răspund înțepat trecătoarei, care sosită prea târziu la fața locului, nu pricepea in ruptul capului cine cu cine se conversează: - Nu, doamnă, nu cu mine. Eu am o
IATĂ ANUL NOU S-A APROPIAT, DIN CEEER de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348926_a_350255]
-
ca să mă crezi, îți ofer simbolic o inimioară!” (pe care chiar o primești sau o dăruiești dintr-un ambalaj strălucitor!) și... apoi zeci de petale de flori oferi sau primești în numele iubirii ca să faci declarația cât mai specială. Doamne! când auzul îți este răsfățat cu astfel de cuvinte, îți dorești ca la fiecare 24 de ore să întâmpini o zi a îndrăgostiților. Și... oare cine nu ne-ar lăsa să facem din fiecare zi o sărbătoare a iubirii? Poate că de
O ZI DEDICATĂ ÎNDRĂGOSTIŢILOR de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346743_a_348072]
-
Dumnezeu. Așa ca în Plasmul XX ; „ Întorci mâna și atingi / Gândul meu strivit de clopot./ Doar prin rugă tu deschizi / Ușa cerului în șopot. / În genunchi când mă aplec / Ochi-mi udă tot obrazul,/ Lacrimile îmi petrec / Vorba bună și auzul . / Atingând al tău veșmânt/ Cresc în candela credinței, / Ruga către Duhul Sfânt / Este-o floare a dorinței. / Și pornești trecând tăcut / Cu cădelnița în mână, / Tămâi calea nemișcat / La mine harul să vină. „ Este lesne de observat că discursul poetic
POEZIE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346758_a_348087]
-
trecute. Și tot așa de la generație, la generație. În fragedă tinerețe, am rugat-o pe bunica să îmi facă un costum de baie ca să merg la mare. Deși bunica era o femeie cu orizonturi mai largi, s-a îngrozit la auzul acesei rugăminți. Cum adică? Pe vremea ei, doamnele care mergeau la mare foloseau rochii speciale pentru plajă și baie, si eu să mă expun mai mult goală? A intervenit mama în ajutorul meu, iar peste câțiva ani, mama, spre marea
CONFLICTUL DINTRE GENERAŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346802_a_348131]
-
care se gândește la drama defunctei. Între ele însă, cea mai de seamă este descrierea, care reprezintă apodictic un atuu al scriitoarei. Aceasta reușește să alăture adesea expresii uzuale sau chiar arhaice, altora neologice, într-o simfonie care încântă atât auzul cititorului ce posedă ureche muzicală, cât și privirea și simțirile lăuntrice. Dat fiind rolul descrierii, după cum era și firesc, în cadrul lucrării apar o multitudine de imagini de natură auditivă, vizuală sau olfactivă, care sunt folosite adesea și cu funcție hiperbolizatoare
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]
-
eventual tribunal al cosmosului. Toate acestea, spuse pe nerăsuflate, capătă și mai mare înțeles fiindcă reflectă starea națiunii, nemulțumirea omului comun de pe stradă, doar că nu e formulată în aceleași cuvinte. Și printre toate aceste fraze care rezonează acut în auzul, destul de precar al celor care refuză să audă, un buchețel înmiresmat de cuvinte, aninate de inelul miresei cu un „vârtej de fum” - fac ca speranța să reînvie, să se rotească peste creștete și să se fixeze - aură pe pe frunți
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
poezie a himerelor, a misterului, a dorului prefăcut în cântec sublim. Ceea ce e cu adevărat remarcabil, este că poezia acestei autoare induce o stare de liniște, de calm, de odihnă, e stenică, e ca o melodie care-ți susură-n auz, fără să te stingherească, așa, ca un fundal care nu-ți reține atenția, dar nici nu te împiedică de la activitățile tale. Definirea singurătății - aproape sibilinic - doar în patru versuri este remarcabilă: „Noapte / Cer feeric.../ Lumini în jur / Și totuși întuneric
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
este în vogă și totul e astfel planificat încât nu mai rămâne nici un pic de loc libertății umane ori moralei creștine, este un adevărat act de curaj. Foarte multe femei ar zâmbi malițios sau ar râde de-a binelea, la auzul unui astfel de subiect bătătorit în toate filmele, piesele de teatru, prozele lungi și scurte, poeziile și întreaga artă. Cu toate acestea, subiectul nu este epuizat. Dacă ne mai mișcă acest gen de literatură, înseamnă că nu suntem cu totul
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346436_a_347765]
-
pentru cel care cinstește, iubește și păzește legile lui Dumnezeu. Multe lacrimi au curs pe obrazul drept credinciosului, ce cu frică de Dumnezeu se apropie de acest loc. Mare amar și mare supărare fost-a atunci în lume doar la auzul groaznicei vești. Prin toate acestea - tristețe, amar, jale, supărare - a trecut sufletul celor trei călugări întemeietori de mănăstire. Neputând suporta ideea pierderii și distrugerii acestui sfânt lăcaș, călugării au plecat, fiecare în drumul lor, rugându-L pe Dumnezeu să le
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
frumoasă ești, Țară a Lăpușului! ... pentru a se auzi cât mai departe, iar fata Ciuntenașului, Zorica Elvira GIURGIU, aveau-ar sănătate, să cânte cât poate de tare balada satului Groșii Țibleșului, să audă tot neamul românesc, să se bucure la auzul baladei, să stea a lua aminte și să-și spună fără a greși: (cei care nu sunt de sânge, lăpușeni)... Îmi pare rău că nu m-am născut în Țara Lăpușului! masterand Vasile BELE - 2010 Referință Bibliografică: Groșii Țibleșului - locuri
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
de pe buzele femeii Tăcută cu poala plină cu struguri dulci. E vremea fluturilor hălăduind prin lunci Mai rodnică în sfârșit când se nasc și prunci. Intr-un târziu Pe albele file din fața mea cresc Rădăcini poemului ce sfredelește Fruntea, la auzul lor, însă pălesc, Iar metafora intrată-n vers se rotunjește. Un gând stăpân domnește poemul încă, Aud penița încolțind ideea Iar strofa se rupe dintr-o stâncă Cum se deschide-n ceață iar femeia. Iubito așteaptă în cealaltă tăcere Doar
ADEVĂRUL DIN ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348481_a_349810]
-
curg Ambițiile întâietății. Lupii se-ascund, noi nu-i vedem, Tristețea nu are căutare, Cu libertatea în tandem vin dragostea și ura. Oare? Quid est veritas? Întreabă Motanul Negru. Prințesa din basme, berberica, Așteaptă sărutul și verbul. Ochii aud întunericul, Auzul ucide moartea, Periculos, perifericul Își scrie cărțile, Cartea. Plictisul, verde parfum Naște monștri de cârpă, Doar Bergerac face-un drum Spre Lună să nu se surpe. Simplu, fals suicid Trece prin gând și se stinge, Noi parodiem neiubind Viața, prinosul
INFERNUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345033_a_346362]
-
cu stârv omenesc. Lupii se-ascund, noi nu-i vedem, Tristețea nu are căutare, Cu libertatea în tandem vin dragostea și ura. Oare? Quid este veritas? Întreabă Motanul Negru. Prințesa din basme, berberica, Așteaptă sărutul și verbul. Ochii aud întunericul, Auzul ucide moartea, Periculos, perifericul Își scrie cărțile, Cartea. Plictisul, verde parfum Naște monștri de cârpă, Doar Bergerac face-un drum Spre Lună să nu se surpe. Simplu, fals suicid Trece prin gând și se stinge, Noi parodiem neiubind Viața, prinosul
INFERNUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345033_a_346362]
-
era liniște și pace, doar un murmur se auzea nedeslușit. Fetița se foi în pat, deschise ochii mari și privi de jur împrejurul odăii luminată sfios de o rază de lună. La început nu știu ce o trezise dar ciuli urechea și prinse în auz murmurul ce devenea din ce în ce mai vioi și mai îndrăzneț, însă glasurile nu-i erau cunoscute. Poate vă așteptați să-i fie frică? Da’ de unde! Coborî iute din așternut cu picioarele direct în papuceii ce-o așteptau cuminți la marginea patului. Mărunțică
NOAPTE MAGICĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345040_a_346369]
-
ce doarme / în marmura crucii” (Casa cuvintelor, p.59). E aici un joc cu principiile letale din care decurge condiția umană (iubire, incest reprimat, fatalitate, expectativa autolitică a revelației de dincolo, pânda semnelor devitalizante, privirea interioară încremenind, stingerea tandră a auzului după ce văzul, gustul, mirosul, curarizarea își părăsesc, primele, ființa gazdă). Finalitatea acestui joc cu tema morții după care se lasă condus poetul nu este aceea de a epata un cititor emo, nici de a trezi suavitatea filosofică a raționaliștilor pozitiviști
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
mai pățit. Cu toate că Grapă îi adusese multe plăcinte de la Leana surda, dar venise și cu vești dintre cele mai proaste despre moș Lică. Acesta fusese reținut de miliție și nu se știa nimic despre el cam de o săptămână. La auzul veștii Beldie a izbucnit în plâns și Grapă nu îl mai putea opri. La plecare Grapă i-a lăsat 2 bancnote de 10 lei, una fiind de la el și alta de la Leana surda. Grapă îi spuse că va trebui să
BELDIE ÎNCEPE SĂ AIBĂ NECAZURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345185_a_346514]
-
datoria ca întotdeauna să asigure liniștea, ordinea și atenția elevilor în timpul predării, „dacă cuvântul dascălului găsește liniște și seninătate adâncă, atunci va fi ca în portul liniștit de vânturi unde corabia este păzită de iernile grele și ancorează liniștită în auzul elevilor. Dacă însă pentru orice furtună grea zgomotul ascultătorilor suflă contrar în mijlocul vântului, atunci ea va naufragia în derivă”[47]. „Să faceți, deci, liniște la predare, prin tăcere”[48]. Pedagogii ortodocși știau desigur, că menținerea liniștii și a bunei rânduieli
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
te rușinezi de mine. Mă mir că n-ai nicio relație cu vreo colegă de-a ta, nu de alta dar cred că sunt destule care oftează pe ascuns după tine și-ți trimit bilețele cu propuneri de întâlnire. La auzul acestei relatări, Adrian a scăpat paharul din mână. Ochii lui scrutau un punct fix de undeva de pe covor și chipul i se crispase. S-a aplecat înainte și apoi s-a ridicat brusc în picioare. A început să se agite
UN ROMAN DE ZILE MARI: „PĂPUŞA DE STICLĂ” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345299_a_346628]
-
Șo won't you try to come[7] Pentru că cerul se înnorase și ne grăbeam cu toții spre casă, șoseaua suporta calmă traversările grăbite ale pietonilor, ciudate zebre în plină autostradă. Vedeam cum își pregătesc umbrelele, unele colorate, altele negre și auzul se deteriora în favoarea tunetelor din depărtare. Un zâmbet de încredere se îndrepta spre noapte, iar frecvență luminii scăzuse proporțional cu durerea înfundata a ochilor. Doar că, de data aceasta, respirația ajunsese în plin oxigen și continuăm să inspir fără să
AXIS MUNDI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345357_a_346686]