1,974 matches
-
germană, ESPLP, București, 1956, p. 48. 25 Ibidem, p. 48. 26 Adam Smith consideră că întreaga istorie a Europei Occidentale, de după căderea Imperiului Roman "a fost mai favorabilă meseriilor, manufacturilor și comerțului - activitate a orașelor - decât agriculturii, activitate a satelor". Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 4. 27 Vezi și Max Weber, Orașul, Editura ALL, București, 2013, sau studiul lui Iancu Filipescu, Orașul în gândirea weberiană, www.revistadesociologie.ro, nr. 5-6/2000. 28 L.V. Mises, Acțiunea umană. Un
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
stabili mai lesne această egalitate de forță, ca transmiterea reciprocă a cunoștințelor și a perfecționărilor de tot felul, pe care un comerț extensiv între toate țările o aduce cu sine în mod natural, ba chiar în mod necesar". Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. II, p. 99. 74 Marx descrie starea coloniilor și nivelul de dezvoltare a relațiilor sociale în felul următor: "Modul de producție tributal asiatic, a fost cunoscut de o serie de popoare din Asia, Africa
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
rămas predominantă. Cât privește comerțul exterior, el era controlat de către statul despotic. Aici nu a existat diviziunea muncii între sat și oraș". Apud N.N. Constantinescu-co., Economia politică a socialismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983, p. 22. 75 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. II, p. 55. 76 Ibidem, p. 50. 77 Friedrich Engels, Anti-Dühring, în Karl Marx, Friedrich Engels, Opere, vol. 20, Editura Politică, București, 1964, p. 103. 78 Marx și Engels descriu pe larg efectele acestei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
p. 351. 86 Marx îi descrie gândirea economică în termenii următori: ,,Aristotel opune economiei chrematistica. El pleacă de la economie. În măsura în care este arta de a câștiga, ea se mărginește la găsirea bunurilor necesare traiului și a celor utile gospodăriei sau statului. Avuția adevărată constă din asemenea valori de întrebuințare; căci cantitatea bunurilor de acest fel, suficientă pentru o viață îndestulată, nu este nelimitată. Dar mai există o altă artă de a câștiga denumită de preferință și bună dreptate chrematistică, în virtutea căreia se
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
numitei Biserici Anglicane, păstrară mai mult sau maipuțin, conducerea episcopală, stabiliră ierarhia clericală, dădură suveranului dreptul de a dispune de toate eparhiile episcopale și de celelalte beneficii consistoriale din cuprinsul regatului, și astfel făcură din el capul real al Bisericii". Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. II, p. 229. 117 Keith Randell, Jean Calvin și Reforma târzie, Editura ALL, București, 1996, p. 66. 118 Oswald Spengler, Declinul occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996,vol. II, p. 355. 119 Geneva epocii este
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
golf din lume, neavând flux și reflux și în consecință nici valuri, cu excepția celor cauzate de vânt, a fost prin suprafața sa limitată precum și prin mulțimea insulelor sale și apropierii țărmurilor, extrem de favorabilă pentru începuturile navigației în lume". Adam Smith, Avuția Națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 17. 144 Până și Campanella, în utopia sa numită Cetatea Soarelui vorbește despre comerț și seriozitatea pe care o afișează bătrânii cetății atunci când vine vorba despre comerț și bani. ,,Negoțul nu se
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pe care altminteri nu le-ar fi atins niciodată. Ținta acestui sistem este de a îmbogății națiunile care prin comerț și manufacturi, mai mult decât prin culturi agricole și ameliorațiuni agricole, mai mult decât prin activitatea orașelor decât a satelor". Avuția Națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol .II, p. 99. 146 Jacques Le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 53. 147 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 22. 148 "Comerțul și schimburile libere
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
61 Dorel Dumitru Chirițescu, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 141. 62 Ibidem, p. 141. 63 Ibidem, pp. 140-154. 64 Adam Smith, va fi cel care va explica pentru prima dată, în lucrarea Avuția națiunilor, care sunt națiunile bogate, care sunt cele sărace și de ce unele sunt bogate și altele sărace. 65 Așa cum spuneam: Chiar dacă aceeste dezechilibre nu erau vizibile cu ochiul liber, deoarece prețurile erau înghețate și nu jucau nici un rol de reglare
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sine am avut revelația că vecinii sunt răi, că trecătorii sînt suspecți, că străinii stau la pîndă, ca niște făpturi satanice, să ne sugă și ultima picătură de snagă și că toți la un loc ne jinduiesc, în mod sigur, avuția și ne doresc moartea, singura necunoscută fiind doar clipa în care își vor pune în aplicare neîntrecuta lor mîrșăvie. Și uite-așa, cătinel-cătinel, am început să vorbim latina vulgară și să ne rugăm în slavonă, am învățat cîte ceva despre
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
122 din 26 februarie 2003, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Articolul 1 va avea următorul cuprins: "Art. 1. - Pădurile, prin funcțiile ecologice, de protecție și socioeconomice pe care le îndeplinesc, constituie, indiferent de forma de proprietate, o avuție de interes național de care beneficiază întreaga societate. În acest scop este necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor prin stabilirea de măsuri concrete de administrare, regenerare, îngrijire și exploatare." 2. Litera c) a articolului 3 va avea următorul cuprins: "c
LEGE nr. 120 din 19 aprilie 2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157645_a_158974]
-
privind monopolul și concurența 6. Politici de reglementare a pieței muncii. Reglementarea pieței monetare 7. Politici economice privind sectorul public în perioada de tranziție 8. Transformarea sistemului instituțional. Politici de stabilizare macroeconomică. Politici de ajustare structurală 9. Distribuția venitului și avuției. Redistribuirea venitului: egalitate și eficiența. Sistemul cheltuielilor și veniturilor bugetare. Alegerea guvernului - echitate și eficiența. Politici de protecție socială 10. Creșterea economică. Beneficii și costuri. Politici de creștere economică 11. Echilibrul și dezechilibrul macroeconomic. Politici antiinflaționiste. Politici privind ocuparea 12
REGULAMENT din 29 mai 2003 privind organizarea şi desfăşurarea concursului naţional de admitere la programele de formare specializată în administraţia publică - anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150352_a_151681]
-
Cozmăncă Anexă 1 STRATEGIE privind organizarea activității de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor la nivel național, pe termen mediu și lung I. Locul și importanța pajiștilor în cadrul patrimoniului agricol al țării Patrimoniul pastoral existent în România reprezintă o parte din avuția națională, de importanță majoră prin dimensiunea resurselor potențiale de furaje și calitatea acestora, precum și prin gradul sporit de atractivitate pe care îl oferă pentru practicarea turismului intern și internațional, datorită amplasării acestor suprafețe. Îmbunătățirea nivelului de producție și utilizare a
ORDIN nr. 226 din 28 martie 2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150407_a_151736]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 423 din 17 iunie 2003 I. Locul și importanța pajiștilor în cadrul patrimoniului agricol al țării Patrimoniul pastoral existent în România reprezintă o parte din avuția națională, de importanță majoră prin dimensiunea resurselor potențiale de furaje și calitatea acestora, precum și prin gradul sporit de atractivitate pe care îl oferă pentru practicarea turismului intern și internațional, datorită amplasării acestor suprafețe. Îmbunătățirea nivelului de producție și utilizare a
STRATEGIE din 28 martie 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150408_a_151737]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 423 din 17 iunie 2003 I. Locul și importanța pajiștilor în cadrul patrimoniului agricol al țării Patrimoniul pastoral existent în România reprezintă o parte din avuția națională, de importanță majoră prin dimensiunea resurselor potențiale de furaje și calitatea acestora, precum și prin gradul sporit de atractivitate pe care îl oferă pentru practicarea turismului intern și internațional, datorită amplasării acestor suprafețe. Îmbunătățirea nivelului de producție și utilizare a
STRATEGIE din 22 mai 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150415_a_151744]
-
trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Liliacul reprezintă bogăția naturală a localității, semnificând seninătatea. Gura de mină reprezintă ocupația de bază a locuitorilor din zonă, iar verdele și argintul semnifică prosperitatea și avuția acestora. Cele trei fascii împreună cu roata de moară cu făcaie pun în evidență o ocupație tradițională. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.9 STEMA - comunei Gârnic, județul Caraș-Severin Anexa 2
HOTĂRÂRE nr. 1.760 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162908_a_164237]
-
Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 Pădurile, prin funcțiile economice și de protecție pe care le îndeplinesc, constituie, indiferent de forma de proprietate, o avuție de interes național de care beneficiază întreaga societate. În acest scop este necesara asigurarea gestionării durabile a pădurilor, prin stabilirea de măsuri concrete de administrare, îngrijire, exploatare rațională și regenerare. Articolul 2 Indiferent de forma de proprietate, strategia de punere
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (**republicată**) (*actualizată*) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154002_a_155331]
-
Capitolul I Dispoziții generale Dispoziții generale Articolul 1 Teritoriul României constituie spațiul necesar procesului de dezvoltare durabilă și este parte a avuției naționale de care beneficiază toți cetățenii țării. Articolul 2 (1) Gestionarea spațială a teritoriului țării constituie o activitate obligatorie, continuă și de perspectivă, desfășurată în interesul colectivităților care îl folosesc, în concordanță cu valorile și aspirațiile societății și cu cerințele
LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001 (*actualizată*) privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179358_a_180687]
-
Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 Teritoriul României constituie spațiul necesar procesului de dezvoltare durabilă și este parte a avuției naționale de care beneficiază toți cetățenii țării. Articolul 2 (1) Gestionarea spațială a teritoriului țării constituie o activitate obligatorie, continuă și de perspectivă, desfășurată în interesul colectivităților care îl folosesc, în concordanță cu valorile și aspirațiile societății și cu cerințele
LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001 (*actualizată*) privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179359_a_180688]
-
se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp roșu se află un cristal de cuarț, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Piatra de cuarț reprezintă avuția naturală cu care comuna se identifică. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.13 Anexa 2.13 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Pojejena, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema
HOTĂRÂRE nr. 409 din 5 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167424_a_168753]
-
Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 În România creșterea albinelor este o îndeletnicire tradițională a populației și constituie, prin rolul său economic, ecologic și social, o parte a avuției naționale. Articolul 2 Ministerul Agriculturii și Alimentației împreună cu Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului sprijină activitatea apicola, în scopul protejării albinelor, creșterii numărului și producției familiilor de albine, al valorificării superioare a resurselor melifere și a produselor apicole. Capitolul 2
LEGE nr. 89 din 28 aprilie 1998 (*actualizata*) a apiculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185425_a_186754]
-
Capitolul I Dispoziții generale Dispoziții generale Articolul 1 Teritoriul României constituie spațiul necesar procesului de dezvoltare durabilă și este parte a avuției naționale de care beneficiază toți cetățenii țării. Articolul 2 (1) Gestionarea spațială a teritoriului țării constituie o activitate obligatorie, continuă și de perspectivă, desfășurată în interesul colectivităților care îl folosesc, în concordanță cu valorile și aspirațiile societății și cu cerințele
LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001 (*actualizată*) privind amenajarea teritoriului ��i urbanismul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185033_a_186362]
-
Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 În România creșterea albinelor este o îndeletnicire tradițională a populației și constituie, prin rolul său economic, ecologic și social, o parte a avuției naționale. Articolul 2 Ministerul Agriculturii și Alimentației împreună cu Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului sprijină activitatea apicola, în scopul protejării albinelor, creșterii numărului și producției familiilor de albine, al valorificării superioare a resurselor melifere și a produselor apicole. Capitolul 2
LEGE nr. 89 din 28 aprilie 1998 (*actualizata*) a apiculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185423_a_186752]
-
Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 În România creșterea albinelor este o îndeletnicire tradițională a populației și constituie, prin rolul său economic, ecologic și social, o parte a avuției naționale. Articolul 2 Ministerul Agriculturii și Alimentației împreună cu Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului sprijină activitatea apicola, în scopul protejării albinelor, creșterii numărului și producției familiilor de albine, al valorificării superioare a resurselor melifere și a produselor apicole. Capitolul 2
LEGE nr. 89 din 28 aprilie 1998 (*actualizata*) a apiculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185421_a_186750]
-
Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 În România creșterea albinelor este o îndeletnicire tradițională a populației și constituie, prin rolul său economic, ecologic și social, o parte a avuției naționale. Articolul 2 Ministerul Agriculturii și Alimentației împreună cu Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului sprijină activitatea apicola, în scopul protejării albinelor, creșterii numărului și producției familiilor de albine, al valorificării superioare a resurselor melifere și a produselor apicole. Capitolul 2
LEGE nr. 89 din 28 aprilie 1998 (*actualizata*) a apiculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185422_a_186751]
-
Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 În România creșterea albinelor este o îndeletnicire tradițională a populației și constituie, prin rolul său economic, ecologic și social, o parte a avuției naționale. Articolul 2 Ministerul Agriculturii și Alimentației împreună cu Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului sprijină activitatea apicola, în scopul protejării albinelor, creșterii numărului și producției familiilor de albine, al valorificării superioare a resurselor melifere și a produselor apicole. Capitolul 2
LEGE nr. 89 din 28 aprilie 1998 (*actualizata*) a apiculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185424_a_186753]