1,813 matches
-
receptarea poeziei, influența hermeneuticii În Germania. Iar aici răspunsul este unul singur, Lionel Ruffel pare să fie singurul teoretician francez care să-l recunoască, Încă moderat: raportarea culturii franceze la ideea de Revoluție - ca ideal -, concomitentă eșecului politic și reușitei axiologice a Revoluției de la 1798-1793. Această raportare a transformat, În Franța, ideea de literatură Într-un concept operațional de anvergură În teoria nihilistă pe care o incriminează Todorov. Literatura modernă a trecut mereu pe lîngă cele două războiaie mondiale și nu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mare lucru, sau face atît cît pot să faci lucruri cu cuvinte. Omul recent este o astfel de carte de metafizică politică, antimodernă În sensul lui Compagnon (adică, să nu uităm, cu atît mai modernă, fără ca acest atribut să conote axiologic) care are toate motivele să suscite dezbateri și să provoace contestații pornind de la reacționarismul ei, În sensul deja definit. Critica stilului, făcută de pildă de Ciprian șiulea În Retori, simulacre, imposturi, vine să sancționeze exact retorica imprecației și estetica sublimului
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a lui Luc Ferry și Alain Renaut. O altă carte de căpătîi pentru francofonul anului 2000 este Mirajul lingvistic a lui Toma Pavel (1988). Dintre cele trei, cea de față este cel mai puțin teoretizantă. Constatarea n-are o intenție axiologică, ci mai degrabă de diagnostic epistemologic: Între filozofie, lingvistică și literatură, ultima este și cea mai amenințată. Pentru că, dintre toate, ea are Încorporată cea mai mică doză de variabilitate. Filozofia poate migra spre reflecția politică, acolo unde sînt atîtea de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de ani, ea nu-și mai propune stabilirea valorii ci extragerea mărcilor antropologice care să conducă la desăvîrșirea unor figuri epistemologice, la Înmulțirea istoriilor ideilor. În mare parte, literatura supusă astăzi Încarcerării științifice nu mai este convocată la nici un ordin axiologic, ci la interogatorii arheologice. Este vorba despre proiectul arheologic instituit de Foucault și continuat de constructivismul la modă azi În istoriografie, proiect Început de Nietzsche sub forma unui proces, el, ce-i drept, În primul rînd axiologic. Dar procesul nu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la nici un ordin axiologic, ci la interogatorii arheologice. Este vorba despre proiectul arheologic instituit de Foucault și continuat de constructivismul la modă azi În istoriografie, proiect Început de Nietzsche sub forma unui proces, el, ce-i drept, În primul rînd axiologic. Dar procesul nu viza, și nu e cazul să insist, axiologia subîntinsă unor domenii, ci cunoașterea Însăși. Degeaba se scuză Compagnon că nu a abordat literatura din punctele de vedere care jalonează astăzi studiile culturale, dintr-un purism prin care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
post-existențialismul (2) și sfîrșitul de secol (3), adică prezentul. Rămîn două culmi, atinse În preajma celui de-al doilea război mondial și În anii ’60. Autorul nu insistă asupra ultimelor, pentru a nu-și conota ideologic Întreprinderea. Neutru și din perspectivă axiologică, el nu privilegiază vedetele, acordă doar porțiuni suplimentare de text, tribut plătit consacrării populare, pe de o parte, varietății tematice a producțiilor, pe de alta. Astfel, Louis Aragon figurează În fiecare dintre primele trei părți ale volumului, ca exponent al
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pentru că era vorba despre o metanarațiune franceză. Pentru a ieși din modernitate, trebuie să terminăm cu Literatura. Inutil Încercam, noi, comentatorii de literatură, să păstrăm, Într-un domeniu care aparține tot mai puțin cunoașterii orice s-ar spune o ierarhie axiologică. În cel mai bun caz, noi, comentatorii de literatură, vom ajunge să fim folosiți de presă pe post de "specialiști americani", interșanjabili și, la o adică, putînd fi oricînd Înlocuiti cu un redactor grăbit: retorica argumentului de autoritate a Înlocuit
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
paradigmă literară specifică postmodernității, dar nu și neapărat postmodernă. Faptul că trăim Într-o lume care, după cum spunea Baudrillard, se impersonalizează pe măsură ce verbul a personaliza se folosește tot mai frecvent, este evident. În al doilea rînd, la fel de ostentativă este individualizarea axiologică echivalentă pentru unii cu crahul axiologic ceea ce face ca fiecare dintre noi să negocieze cu sine pentru a accepta și a-și putea trăi viața conform unor principii care nu mai Întrunesc sufragiul majoritar: este chiar travaliul invenției de sine
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și neapărat postmodernă. Faptul că trăim Într-o lume care, după cum spunea Baudrillard, se impersonalizează pe măsură ce verbul a personaliza se folosește tot mai frecvent, este evident. În al doilea rînd, la fel de ostentativă este individualizarea axiologică echivalentă pentru unii cu crahul axiologic ceea ce face ca fiecare dintre noi să negocieze cu sine pentru a accepta și a-și putea trăi viața conform unor principii care nu mai Întrunesc sufragiul majoritar: este chiar travaliul invenției de sine, mereu pus, dar niciodată terminat În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
inactuale. Or, aici se manifestă paradoxul care face ca instituția literară franceză să importe mai mult decît exportă și pe cititorul francez să consume din ce În mai multă literatură străină În detrimentul celei franceze. Construcție care are la bază criteriile axiologice ale modernității - noul, diferența și amoralitatea - literatura modernilor nu poate deveni un obiect al tradiției. Pentru că, de la Începuturile ei moderne, din secolul al XVIII-lea, literatura reprezintă eșecul, deziluzia, resemnarea, pe de o parte, violența și revolta pe de alta
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
care opera ia ființă, denumit, după vechii greci, poiein. Conceptul de poiein, astfel înțeles, pune ideea de a produce o formă, un novum, pe același plan cu conținutul, materia acestui novum, ce sunt elemente spirituale, precum și cu semnificațiile umane și axiologice pe care le degajă creația. Poiein definește acea mișcare proprie artei prin care elemente din afara ei devin un fapt estetic, unind astfel „o esență cu o existență”, și este intim legată de mimesis prin transfigurație, iar de simbol prin participare
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
participând la meritele și culpabilitatea lor, dar omul e ființă morală nu în calitatea sa de ființă biologică, ci în cea de ființă spirituală, ce își întemeiază acțiunile pe valori. Inteligența nu caracterizează omul așa de pregnant ca spiritul său axiologic. De aceea, Scheler nu e de acord cu „filosofia vieții” care afirmă că esențială în om este acțiunea anumitor forțe oculte „vitale”, și nu spirituale. Omul real se raportează variat, din punct de vedere afectiv, la ceilalți, se implică în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
petrecute în fața TV și a computerului depășesc cu mult pe cele acordate școlii sau celorlați membrii ai familiei, care, de altfel, s-au demonetizat ca modele. Ingredientele de spectacol și de distracție oferite sunt expresia instabilității sociale și a anarhiei axiologice. Devine evidentă existența unei „mame tehnologice”, care include televiziunea, sistemele video, Nintendo și walkman. Se cultivă individualismul, astfel că, din primii ani, copiii vor să sublinieze deosebirile dintre ei și ceilalți. Oferta educațională - jocuri, cultivarea aptitudinilor artistice, sportive - suprasolicită copiii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
accentuate sau dizarmonice - deși privite cu rezervă și adeseori marginalizate social - pot reprezenta extrapolări ale momentului istoric în natura ființei umane. Ontogeneza persoanei umane scoate în evidență, la rândul ei, diferențele interindividuale - de la cele dominant biologice până la cele morale și axiologice -, care sunt într-o măsură semnificativă condiționate social-istoric. Nu în ultimă instanță, personalitățile patologice coalizează atribute definitorii comune, prezente, de altfel, și la personalitățile armonios structurate. Astfel, ele sunt simultan un ansamblu de însușiri care afișează, într-o măsură mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o poziție avansată. Ei i se asociază și narcisicul „malign”, care, pe lângă atributele narcisice, integrează și imoralitatea antisocialului, o agresivitate direcționată spre cei din jur și spre sine, care poate culmina în acte automutilante sau suicid, ca expresie a anarhiei axiologice și morale, precum și trăsături paranoice accentuate. În același cadru, Beck și Freeman (1990Ă descriu stilul dominator-manipulativ și ego-sintonia personalităților patologice care aplică necondiționat în viață propriile convingeri. Mijloacele folosite pot diferi în funcție de contextul social și de nivelul intelectual și educațional
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
niciodată destul; resimt oboseala cronică și incapacitatea de a se relaxa și bucura. Încăpățânarea și zgârcenia sunt congruente dorinței de câștig, însoțită însă de ignorarea confortului și de acumulări materiale care vizează prevenirea oricăror neajunsuri în viitor. Inflexibilitatea morală și axiologică a acestei structuri personologice sunt expresia triadei compulsive - nesiguranța, sentimentul de vină sau culpabilitatea și hiperresponsabilitatea: „Nu mă critica pentru că o fac singur!”. Concepția despre sine - „Pot face orice!” - este expresie a unui super-ego mult hipertrofiat. Concepția despre lume - „Ceilalți
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
programul modernist pe sincronizarea cu veacul lor (căci, mai ales pe fundalul războiului, tocmai de spiritul acestui veac vor ei să se despartă), și nici pe restaurarea unui clasicism doctrinar, exclusiv și exclusivist, ci pe recunoașterea și restaurarea unor modele axiologice, topite într-o sinteză personală. Acest modernism sui-generis, îndreptat cu fața spre trecut (unul exemplar), individualizează C. L. de la S. Este marca originalității sale doctrinare, în care selecțiile valorice nu se mai fac neapărat „în spiritul veacului”, ci pe o
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
ar rezulta dintr-o identitate europeană, care deocamdată este greu de sesizat. Această identitate este în curs de constituire prin procesul de europenizare. Așadar spațiul public național s-a constituit prin românizarea, nu însă în sens etnic, ci a dimensiunii axiologice a atitudinilor față de națiunea română. Se ridică însă o întrebare: europenizarea se realizează ca spațiu exclusiv al europenilor? Spațiul public european este un spațiu public supranațional, dar integrează într-un sistem propriu de norme, reguli și principii componente provenite din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
spațiul public european se înrădăcinează în modelul cultural european prefigurat încă din secolul al XIX-lea. Să amintim numai plecarea masivă la studii a tinerilor români la universități din centre europene. Încă de atunci am putea vorbi de un spațiu axiologic al Europei, spațiu ce selecta valorile dincolo de apartenența lor națională. Un Brâncuși, un Enescu, să ne limităm la aceste exemple, s-au afirmat nu atât într-un spațiu național occidental, cât în spațiul european, date fiind legăturile lor cu mari
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și rezervele exprimate de T. Brăileanu și D.C. Amzăr. Este de reținut, totuși, concluzia autoarei, care identifică în funcția stimulativă a ideilor și metodei gustiene în sociologia actuală o probă a viabilității sale. T. Brăileanu este inclus în capitolul „Sociologie axiologică, sociologia culturii”, alături de Petre Andrei, Eugeniu Speranția, Nicolae Petrescu și Virgil Bărbat. Nu cred că încadrarea tematică a sociologului de la Cernăuți este corectă. El este autorul a două cărți, Introducere în sociologie (1923) și Sociologie generală (1926), în care pune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
funcționalitate în mediul românesc. Autorul reliefează contribuția majoră a lui Maiorescu la procesul de formare a civilizației române moderne, subliniind că el a postulat și impus o serie de principii teoretice de o valabilitate indiscutabilă: necesitatea spiritului critic, supremația criteriilor axiologice, importanța creației originale în dezvoltarea culturii naționale, deschiderea benefică spre noile idei și evoluții spirituale apusene, pledoaria convingătoare pentru integrarea noastră (competitivă, nu imitativă) în spațiul cultural european. Concluzia autorului este că prin teoria formelor fără fond, prin ideile avansate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
debut al Uniunii Scriitorilor). Acest volum cuprinde comentarii critice asupra poeziei actuale, prelungind, în mare parte, un tip de scriitură proprie foiletonistului. Textele îi grupează pe autori în opt clase tipologice, potrivit criteriului estetic și contextului tematic și stilistic. Judecata axiologică este implicită, criticul arătându-se capabil de aprecieri tranșant formulate. Încadrările, fără a fi perfecte, sunt soluții eficiente de lucru, constituindu-se într-o analiză pertinentă a poeziei românești. Târziu, în 1997, A. publică patru volume de versuri, egale ca
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
în discursul echilibrat al unei înțelegeri care vine însă prea târziu. Nimic despre Hamlet (1995; Premiul Uniunii Scriitorilor) aduce în scenă „realitatea lichidă” a perioadei de tranziție de după 1989, în care democrația și libertatea individuală, lipsite de susținerea unui sistem axiologic pe măsură, transformă societatea românească într-o pastă tulbure și amorfă, ai cărei reprezentanți - un grup de dramaturgi invitați să scrie un scenariu radiofonic la inițiativa BBC-ului - ajung la conștiința dureroasă a propriei inutilități, sterilități și incapacități de adaptare
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
contribuie la revitalizarea generală a organismului. Așa cum am mai menționat, contribuie și la stimularea imunității, ceea ce înseamnă că este un aliat prețios în lupta cu diverse afecțiuni organice. Modificând perspectiva asupra lumii și a vieții, creditând și o nouă scară axiologică, tehnica meditativă poate ajuta eradicarea dependențelor, care adeseori escortează sindromul de stres posttraumatic (alcoolism, tabagism, dependență de droguri etc.). Referitor la aportul meditației asupra psihicului, starea de relaxare pe care o induce, decelabilă și encefalografic, este de 4-5 ori mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
moarte, adică o problemă de conștiință. Neîndoielnic, avortul nu mai poate fi considerat o metodă contraceptivă, iar profunzimea amprentelor pe care le lasă în sufletul potențialilor părinți această „întâlnire ratată”depinde de istoria fiecăruia, de conjuncturile prezentului, de scara lor axiologică, de temeri și de frustrări. în timp, urmele se vor estompa de la sine sau cu ajutor. Important este ca ele să fie depășite, lăsând ca unic trofeu, o lecție de viață. Perspectiva de a deveni părinte este în sine un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]