4,354 matches
-
Creație) El nu ține seama de acest pericol, și-și cântă înainte dorințele, semn că poetul nu mai face temenele serafice, nu se mai lamentează, cercurile vârstei sale s-au împlinit în maturitate: Ca într-un joc, etern nesăvârșit, Te bântui ca un fur, ca o felină, Mi-e sufletul nebun și e vrăjit De nurii tăi croiți pe-o violină. (Iubire mută) Încăpățânat ca un faun - urmașul mai vechiului satyr din cortegiul lui Dionisos; fără a friza, însă, desfrânarea - poetul
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
contează sângele de frate - Într-o castă care se destramă Moare și ideea de dreptate. Ce-i aceea dragoste de țară? Ce-i cu noțiunea de „popor”, Dacă patima imaginară Ne mai leagă inima de dor? Ce hidoși gorgoni ne bântuiesc! Ce păcate, nemilos, plătim, Când pe cei ce spun că ne iubesc Și ne iartă, noi îi pălmuim! (O dilemă) „Ce păcate plătim?” - se întreabă, îndurerat/indignat, poetul? Poate chiar pe cel aflat la temelia noastră ca români și popor
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
literatură, ea face parte din viața lor. Setea de informare, de educare, de desăvărșire a personalității, de cunoaștere a sinelui și de împăcare cu el însuși, sunt valori care se formează și cu ajutorul cărților. Sufletul uman, aspirând spre înalt sau bântuit de neliniști existențiale își caută fără întrerupere răspunsul ... Citește mai mult Auzim astăzi voci care rostesc cu mâhnire că în zilele noastre se citește mai puțin și firesc ne punem întrebarea, oare, omenirea ar putea fi pe calea de a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
literatură, ea face parte din viața lor. Setea de informare, de educare, de desăvărșire a personalității, de cunoaștere a sinelui și de împăcare cu el însuși, sunt valori care se formează și cu ajutorul cărților. Sufletul uman, aspirând spre înalt sau bântuit de neliniști existențiale își caută fără întrerupere răspunsul ... XXV. ELENA BUICĂ - GÂNDURI DESPRE MERSUL LUMII, de Elena Buică , publicat în Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016. Am stat în cumpănă, să abordez sau nu acest subiect, fiindcă nu e
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
ne-au dat viață, sunt acei oameni care au avut nopți de nesomn, de griji, când eram bolnavi, care ne-au ținut de mânuță atunci când am făcut primii pași, care ne-au șters lacrimile la primele căzături ori atunci când ne bântuiau în somn balaurii cu șapte capete, veniți din povești, sunt cei care ne-au vegheat somnul și visele. Ei sunt cei care ne-au însoțit în prima zi de școală, ne-au purtat mâna la primele litere, care ne-au
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
după cum urmează. Solilocvii existențiale O temă predilectă, prezentă și în alte volume ale lui Vasile Burlui, este aceea a însingurării, a acelei nausée existențiale pe care poetul o resimte în momentul când coboară printre semeni. Un soi de mizantropie îl bântuie, o fugă de sine și de ceilalți, plictisit de a vedea mereu aceleași imagini (Singur printre oameni, Insolentul, Vremuri otrăvite, Tele Apocalipsa): Te-amesteci în tumultul străzii, / Copil stingher pe-o insulă pustie / Și te ascunzi umil în larmele amiezii
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
să le cunosc, cât de cât, oamenii, viața, grandoarea și decăderea.” Autorul nu se oprește însă la descrierea plată a străzilor, clădirilor și piețelor magicului oraș, căci el ambiționează mai mult, să-i descopere sufletul. Ca un veritabil îndrăgostit, autorul bântuie pe străduțele vechilor cartiere sau descoperă locuri rămase suspendate în memoria sa de copil, cum este cazul unui loc descris în capitolul ce poartă numele cărții: „Dragoste și parfum de portocală”. Ca și în cazul Madelenei lui Proust, gustul portocalelor
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
-i grăbește reacția lirică, care îi declanșează nevoia de a scrie, un impuls perpetuu, volumul are inserat un poem-eseu explicit, ” Și dincolo de neființă”. Și aflăm, ca o confesiune, despre efervescența trăirilor sale - emoții, dureri, bucurii, tristeți, fericiri, singurătăți care ”ard, bântuie, tulbură, strigă, țâșnesc”. Că poetă e dominată de un “acum” și un “aici”, timpul și spațiul permanentei sale ființări. Spațiul nu e doar cel concret, ci și cel mistic, în care, până la transcendere, omul îl prefigurează de jos, îl sondează
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
a avut presentimentul că va muri.” Marin Preda a murit într-o zi ploioasă de mai. Abia terminase de scris ” Cel mai iubit dintre pământeni” și cartea asta parcă îl devorase, transformându-l într-o umbră de om, slăbit și bântuit de mari neliniști. Avea 57 de ani, în plină forță creatoare , plănuia să-și împlinească opera cu o carte despre tragismul colectivizării și al pervertirii sufletului țărănesc. Nu a mai apucat să scrie niciun rând. A murit în camera lui
MARIN PREDA ȘI NERĂBDAREA TIMPULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374482_a_375811]
-
palmă ștergi lacrima de pe obrazul meu, mângâi durerile copilului tău, vindeci prin atingerea dumnezeiască toate rănile sufletului meu, alungi norii gândurilor mele, te așezi în calea furtunilor din mine, mă aperi cu slăbiciunile tale omenești de tot ce, negru, mă bântuie, privirea ta alungă din jurul meu toate ispitele bolnave ale vieții, îmi descânți cu cuvinte șoptite de toate de-deochiurile lumii, ești barometrul tuturor presiunilor mele sufletești și pentru toate astea, mulțumesc Domnului că ești ! Departe ești... Departe ești de mine
EU ȘI MAMA- O CLEPSIDRĂ de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374598_a_375927]
-
pe tine însuți. Octavian Paler Ana nu mai avea curajul să se culce, de teamă să nu viseze cine știe ce alte noi trăznăi, ca și mai devreme. Parcă era o cameră vrăjită. Cum punea capul pe pernă și adormea, cum o bântuiau tot felul de vise. Norocul ei a fost că de fiecare dată s-au sfârșit cu happy end. La primul a apărut omul în alb și a salvat-o de Umbră, cum o denumise ea, iar în cel de adineauri
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
literatură, ea face parte din viața lor. Setea de informare, de educare, de desăvărșire a personalității, de cunoaștere a sinelui și de împăcare cu el însuși, sunt valori care se formează și cu ajutorul cărților. Sufletul uman, aspirând spre înalt sau bântuit de neliniști existențiale își caută fără întrerupere răspunsul în cărți. Se citește și astăzi, numai că au apărut unele schimbări. Galopul care a cuprins dezvoltarea științei și tehnicii a dictat o nouă orientare și în cultură, inclusiv în literatură. Bibliotecile
STARPRESS 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373324_a_374653]
-
nu trebuie să plângeți, nu trebuie să vă întristați. Voi veți aduce bucurie în sufletele miilor de copilași din întreaga lume ! Și ei și cei mai mari se vor bucura când vă vor vedea. Într-o zi friguroasă și întunecată, bântuită de crivățul cel fioros, norulețul le spuse : - Dragii mei copilași, a sosit timpul ! Astăzi veți cunoaște o lume nouă ! Speriați și nedumeriți fulguleții de nea au pornit timid spre pământ. Și cerul înnegurat s-a luminat imediat. Crivățul vânăt și-
,,POVESTEA FULGILOR DE NEA” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373361_a_374690]
-
din 15 august 2015 Toate Articolele Autorului E-un anotimp pustiu al disperării, Mă-nvăluie în gheață, subtil, perfide ploi, Mor ramuri de speranțe strivite de șuvoi, M-arunc, din nou, sub rugu-abandonării. Mă dojenește soarta cu-al ei vifor, Ce bântuie, sălbatic, în nuanțele de gri, Dansând în ritualuri de vechi ceremonii, Mă sfâșie, încet, cu colți de dihor. Revăd după un zid stafia morții, Prin umbre de-ntuneric, se-apropie încet, Pășește grav, lugubră, cu stofă de cadet, Oprindu-se
ANOTIMPUL DISPERĂRII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373398_a_374727]
-
ars. Și ești trântit, târât și-mpins de viață, Rostogolit, bătut, lovit și-abandonat În altă lume sau pe lume-aceasta Sfârșit, fără valoare, mutilat. Cum nu e nimeni să îți dea putere, Să te ajute să te-nalți Vei bântui de-atuncea prea-târziul Rănit, cu viața-n rug de fier și trupu-n lanț. Referință Bibliografică: PREA TARZIUL / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1984, Anul VI, 06 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate Drepturile
PREA TARZIUL de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373446_a_374775]
-
Acasă > Versuri > Visare > SĂ NU MAI BÂNTUI MOARTEA Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să nu mai bântui moartea Eu te pândesc de-acolo din vise destrămate în pânză de paianjen am stele încurcate dar prăfuite clipe atârnă
SĂ NU MAI BÂNTUI MOARTEA de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373470_a_374799]
-
Acasă > Versuri > Visare > SĂ NU MAI BÂNTUI MOARTEA Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să nu mai bântui moartea Eu te pândesc de-acolo din vise destrămate în pânză de paianjen am stele încurcate dar prăfuite clipe atârnă-n țesătura din care țipă rană și-mi sângerează gură pe clopotul vestirii stau la odihnă îngeri ce iscodesc pământul
SĂ NU MAI BÂNTUI MOARTEA de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373470_a_374799]
-
se tot perinda umbre cu pelerine negre și chipurile sumbre și nu găsesc cuțitul de-argint, să rup blestemul să le înnec în râul din care-mi bea poemul născându-le lumină cuvântul să mi-l mântui să nu mai bântui moartea ci liniștea s-o bântui Referință Bibliografica: Să nu mai bântui moartea / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SĂ NU MAI BÂNTUI MOARTEA de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373470_a_374799]
-
negre și chipurile sumbre și nu găsesc cuțitul de-argint, să rup blestemul să le înnec în râul din care-mi bea poemul născându-le lumină cuvântul să mi-l mântui să nu mai bântui moartea ci liniștea s-o bântui Referință Bibliografica: Să nu mai bântui moartea / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SĂ NU MAI BÂNTUI MOARTEA de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373470_a_374799]
-
găsesc cuțitul de-argint, să rup blestemul să le înnec în râul din care-mi bea poemul născându-le lumină cuvântul să mi-l mântui să nu mai bântui moartea ci liniștea s-o bântui Referință Bibliografica: Să nu mai bântui moartea / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SĂ NU MAI BÂNTUI MOARTEA de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373470_a_374799]
-
îmbinate, împreună cu delectarea cititorului în fața versurilor, vor însemna reperele operei poetei. N-am întârziat să o numesc, alături de regretata Magda Isanos, POETA IUBIRII, căci mesajul desprins din opera ei este iubirea: de oameni, de cer și pământ, de vechile lumi bântuite de muze, de gânduri și energii legătoare, de legături indestructibile între oameni, corespondențe ce depășesc sfera obișnuitului, încadrându-se în infinitul sentimentelor umane nemodificate, pure. „Un fulger a sfâșiat cearșaful cerului” - translația de la rău la bine, de la durere la fericire
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
să leșine. Cine mai văzuse urs la noi în sat? Cu câinii, chiote, țipete l-a dotârnit. A doua zi, s-a auzit că a ajuns în satul Cuci, dincolo de Cățetu, la stâna de capre ale unui localnic. Pesemne, ursul bântuie de mult prin împrejurimi, de cunoștea atât de bine stupi- nele și stânile. Numai că de data asta l-a prins ziua în sat și l-au văzut gospodarii vizitați. Cum la oraș găsesc puțină hrană prin tomberoane, pe străzi
URSUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371308_a_372637]
-
miez de noapte Când teama puse stăpânire pe inima neîncălzită, ”Doamne dă-mi fericirea!”ca pe o ultimă carte. Prin iarbă pașii tăi călcau prin roua de dimineață, Puful de păpădie în zbor îmi furau clipele prin ceață, Ceața-mi bântuia gândurile învolburate, topite-n sete, Ducând spre zările ce străjuiau lumina-ți fără de pereche, Iubirea să nu se împartă, să stea de veghe netulburată. Referință Bibliografică: Mi-ai adus soarele / Claudia Bota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2331, Anul
MI-AI ADUS SOARELE de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371368_a_372697]
-
prelinge, Toamna vestala, nudă-n calendar... Septembrie placid, abscons, se stinge. Decoru-i monoton și ruginiu... Bizare constelații zboară-n noapte, Orașul sideral, tainic, pustiu, Împărățind dorințe, drame, șoapte. Văd vârfuri ce străpung neabisal, Sus la " Pădure " se săruta fagii, Mă bântuie din nou un vis veral Cu ochii verzi și buze dulci că fragii... Se-mperechează frunze pe ălei, Un ultim gest de clorofile-amoruri, Cu iz de mentă, must, parfum de tei, Mă prăbușesc într-ale mele doruri. Privesc cum doarme " Orașul
SOMNUL ORAŞULUI ( II ) ( AUTUMNALĂ REGHINEANĂ ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371373_a_372702]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ZIDURI Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Iele desculțe-mi bântuie iarba. Cu gheare -ascuțite înjunghie seara. Copacii și-au tuns pletele, barba, Cu secera lunii îmi spintecă fiara. Ziare, reviste-n care nimeni nu scrie ci-și lasă doar pseudonimul cult, Așteaptă cuminte un timp, să rescrie scenarii anoste, cu
ZIDURI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371417_a_372746]