16,035 matches
-
Timișoara din strînsoare, tot pe noi o să ne lăsați să facem munca de jos, vreau să mă fac foarte bine înțeles, se adresează curioșilor care-și părăsiseră pozițiile și se strînseseră deja în jurul lor, temîndu-se să nu se lase cu bătaie, printre noi sînt cîțiva trădători care nu-și urmăresc decît propriul interes și au fost trimiși aici ca să pună bețe-n roate Revoluției Anticomuniste. Dovada o avem chiar aici, adaugă făcînd trei pași apăsați în direcția lui Tîrnăcop, care îl
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
reușit să pună cap la cap un plan de atac sau de apărare coerent. Armata s-a trezit din nou sacrificată, de parcă nu era destul faptul că era ruptă-n fund. Cu dotări sub orice critică și un plan de bătaie ieșit dintr-un scremut îndelung care a chinuit ani de zile clasa politică care era obișnuită să-și facă nevoile în tot felul de haznale de pripas, s-a trezit că este dată în grija salvatorilor francezi care soseau în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
deloc, tabula rasa? — Asta-i o nimica toată, se umflă în pene Patru Ace, pot să fac chiar mult mai multe, dar toate la timpul lor, dom’ Căpitan, încearcă să-l fiarbă puțin. — Mai devreme sau mai tîrziu toți ajungem bătaia de joc a cuiva, vrea să-și facă Roja un scurt proces de conștiință, pînă în clipa asta nici prin cap nu mi-a trecut că s-ar putea s-o merit, dreptatea e întotdeauna la mijloc, nu-i așa
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Datele despre fiecare individ nu trebuiau să depășească mai mult de o pagină. Cînd i se părea că are destule informații despre o anumită persoană punea punct și căuta un alt subiect. La început și alegerea acestora îi dăduse mare bătaie de cap. Pe cine era mai bine să se axeze? Să discute exclusiv cu studenții din anii întîi și doi sau să încerce să ia legătura și cu cei din anii terminali sau chiar cu unii dintre doctoranzi? La un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
faceți mie vreun serviciu, zice Roja, oricum am suci-o e numai în interesul vostru, nu-i așa Nepoțică? Uite că m-am hotărît pînă la urmă, dă-mi trei petale din pachet, și gata, adaugă, putem să-i dăm bătaie. Nu fi naiv, primii care o să apară o să fie doi, trei băiețași de-ai lor, recrutați de la o vîrstă fragedă în corpul mîncătorilor de căcat și al turnătorilor ordinari, îl avertizase Bătrînul. Dar fără ei nu se poate, în țara
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
care puțea a urină de îți venea să verși, trebuia luate pe îndelete cu totul altundeva. Urmară întîlniri nenumărate, fie în locuri publice, fie acasă la Roja, fie în camera de cămin a Delfinei. Aveau nevoie de un plan de bătaie bine pus la punct. Nu-ți mai bate capul degeaba cu asta, îl liniștise Bătrînul. Intrigile astea deocheate poți să le lași liniștit pe mîna femeilor. Nimeni nu se descurcă mai bine la capitolul ăsta. Nu încerca să vii tu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
întrebă Roja, începînd să dea semne de neliniște. — La Apărătorii Patriei, într-o intersecție pe șoseaua Berceni. — Bine că nu l ai adus pînă la Televiziune, spune Roja. Numai așa ai fi putut să-l scutești pe Regizoraș de o bătaie de cap. — Ba din contră, zice Gulie, vă spun eu s-ar fi îngrozit dacă l-ar fi văzut în ce hal era. — Chiar așa? întreabă Roja. — Era ca o legumă, zice Gulie, după ce l-am făcut să înțeleagă despre
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ești bolnav. Te-am sunat, dar nu erai acasă. Sună-mă. Bip. SÎnt Chrissie. Mai sună-mă sexi! Bip. — Bună Bruce. SÎnt Gus. Sper că totul e bine și că În curînd o să fii din nou gata să sari la bătaie. Dăniun țîrÎit! Bip. — Domnule Robertson, sînt Heather Sim. Mama lui Euan. Ar fi minunat dacă ați putea lua bilete la Tynecastle pentru meciul cu Celtic pe douăzeci și unu. Nu știu dacă vă convine sau nu data. Dacă ați putea să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Nu miau dato. Sună-mă Bruce, vreau sapelez la guvernul central. Știi cui iau dato! Bip. — Alo... Bip. Gata. Îmi deconectez telefonul. Mai mult televizor, asta-mi trebuie. Mai mult televizor. Nu. Canalele, vocile, mereu vocile de rahat... Apoi o bătaie În ușă. Nu mă sinchisesc, dar ciocăniturile devin din ce În ce mai stridente și e de parcă oricine ar fi are de gînd să intre dînd cu piciorul În ușă, În stilul poliției. O deschid și el e aici, stînd În fața mea În prag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
noapte. După ce mă asigur că oala de noapte e la locul ei, mă trezesc de-a binelea și am grijă să mă strecor din așternut și fac un fel de gimnastică de Înviorare, mișcându-mi mâinile și picioarele În ritmul bătăilor unei tobe, Într-un spațiu infim de câțiva zeci de centimetri. Seara, când ajung acasă, prima grijă este să mă strecor prin crăpătura de lumină pe care o lasă becul chior ce atârnă deasupra ușii, pe bucata de asfalt din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mă Întind cu acea voluptate a oboselii, pe canapeaua Îngustă, pe care, Într-un moment de acută criză de deposedare frenetică mi-a făcut-o cadou C.I. Vine rândul unei pastile albe cu o linie fină pe mijloc, ce reglează bătăile inimii, să alunece pe gât Împinsă de un mic jet de apă, apoi vine rândul cărții să fie smulsă din anonimatul ei tăcut. Dimineața, mă trezește de fiecare dată același zgomot: dincolo de perete, Într-o chiuvetă veche, probabil din fontă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-se portiera unei mașini și repet În gând torentele de cuvinte pe care vreau să le spun. Telefonul sună pentru a cincizecea oară, portiera mai este trântită Încă odată, de data asta cu nervozitate, apoi după nici un minut aud o bătaie În ușă ca o fluturare de aripă. O Întâmpin citindu-i din Francois Cheng următorul pasaj: ,,Poemul Înscris În spațiul alb al unui tablou ĂCerulă nu este doar un simplu comentariu adăugat În mod artificial: locuiește cu adevărat În spațiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
lungă și monotonă, deși mă trezisem ca de obicei În jurul prânzului cu sentimentul că cineva bate insistent la ușă. M-am apropiat de noptiera cu blat de marmoră gri și am pus mâinile pe ea ca să mi le răcoresc, dar bătaia În ușă mi se părea că persistă. Un timp nu am răspuns. Apoi am deschis brusc ușa. Pe prima treaptă de lângă ușă porumbelul meu alb zăcea mort cu penele pline de sânge Închegat. L-am ridicat de jos și l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
muncitorilor sanitari. Am simțit cutremurul ca pe o mică zdruncinătură. Nu m-am speriat. Aseară, În jurul orei douăzeci și unu, proprietarul barului ,,Așează-te și bea,,, un individ impulsiv, s-a luat la ceartă cu unul din angajați, cearta a degenerat În bătaie, bătaia a dus la crimă, angajatul murind În urma unei hemoragii cerebrale. Lumea s-a strâns ca la bâlci, mașina salvării a venit când nu se mai putea face nimic pentru victimă. Trei iulie Mi-a murit Încă un prieten. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
sanitari. Am simțit cutremurul ca pe o mică zdruncinătură. Nu m-am speriat. Aseară, În jurul orei douăzeci și unu, proprietarul barului ,,Așează-te și bea,,, un individ impulsiv, s-a luat la ceartă cu unul din angajați, cearta a degenerat În bătaie, bătaia a dus la crimă, angajatul murind În urma unei hemoragii cerebrale. Lumea s-a strâns ca la bâlci, mașina salvării a venit când nu se mai putea face nimic pentru victimă. Trei iulie Mi-a murit Încă un prieten. Avea T. B.C
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Îngrijea. Optsprezece iulie Am visat după multe zile un ozene uriaș care, Înainte de-a se roti deasupra unei mări calme, a aruncat limbi de foc transformându-le pe pământ În omuleți jucăuși de culoarea oțelului. M-a trezit o bătaie În ușă. N-am răspuns. Ea se furișează printre mașini, și se pierde prin mulțimile de oameni. O urmărești zile și nopți, ai un spray paralizant În buzunarul pantalonului, te uiți În stânga, te uiți În dreapta, te furișezi și tu ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
De unde vin și unde se duc? Nu-mi place să-i pictez, Își spune scrâșnind din dinți. Mă sperie vânzoleala asta absurdă. Eu sunt obișnuit cu alte imagini, alte gesturi, cu alte mirosuri, cu alte zgomote, cu altă Îmbrăcăminte. O bătaie În ușă Îl trezește din transa Întrebărilor. Spune Însfârșit, un ,,da,, scurt și, În cadrul ușii Își face apariția fotoreporterul cotidianului, o enciclopedie adevărată de imagini, multe ascunse de ochii vigilenți ai ,,șoptitorilor,, care sunt În exces În această clădire hidoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
găsească cartea cu Psalmi și caietele În care Își scria istoriile. Le -a pus Într-o sacoșă de plastic, În care a Îndesat două cămăși, un sacou și un prosop. Si-a lipit urechea de pieptul nemernicului, Încercând să audă bătăile inimii .. Nu era mort, slavă Domnului! Respira, și asta l-a umplut de bucurie pe Antoniu. Nu vroia să-și Încarce conștiința cu nici o moarte, nici măcar cu a unui nemernic. Și-a făcut cruce mare, a deschis ușa și, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Sunt foarte sigură și foarte hotărâtă. Dacă nu eram, nici nu-ți spuneam nimic. M-am uitat la ea. Mai avea puțin și izbucnea în plâns, avea fața secătuită și uscată, ca un obiect ce a stat mult timp în bătaia vântului; dar mai era acolo, în încercarea ei de a se stăpâni, un dram de demnitate emoționantă. Încă nu puteam să o cred, nu puteam să cred că aveam de-a face cu ceva ce nu putea fi înlăturat prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
prin plecarea ei, ea îmi lua totul. Era ca și cum aș fi fost jecmănit. Sau, mai exact, ca și cum globul luminos al existenței mele, care fusese o replică perfect modelată după sufletul meu, era acum sfărâmat, lăsându-mă cu obrazul gol în bătaia vântului rece și a întunericului. Și totuși reacționasem bine. Așa se pare și ăsta era principalul lucru care mi se tot repetase cu o blândețe insistentă. Reacționasem bine, fapt care dăduse naștere la o stare de caldă recunoștință, palpabilă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
6 „Și-am plecat din Plumtree, Și din statul Tennessee, Și de-atunci mereu A fost iarnă-n jurul meu!“ recită Alexander fluturându-și mâna lungă cu unghii late în fața noii sale aeroterme. Mâneca halatului se unduia și flutura în bătaia curentului de aer cald. Trecuse o jumătate de oră, ședeam în anexa ca o alveolă a studioului lui Alexander, beam ceai și priveam, în lumina tot mai împuținată a amurgului, ninsoarea și fațada sudică a casei pe ale cărei grinzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cu multă precizie, scena din dormitor, cu trupul neclintit întins pe pat, cu fața acoperită de un cearceaf. M-am înfiorat și m-am întors spre ușă. Se întunecase de-a binelea. Zăpada, care nu se mai distingea decât în bătaia luminii de la ferestre, cădea invizibilă în adâncurile propriului somn. Rosemary începu să cânte alt colind. 7 Draga mea Georgie, Nu mi-am petrecut Crăciunul chiar așa cum mă așteptam. În seara în care ne-am văzut ultima dată Antonia m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
măiestrie. — Civilizat! exclamă ea disprețuitor. Cred că știți cât se poate de bine că v-ați putea recăpăta soția chiar acum dacă ați vrea cu adevărat. Nu vreau să spun că ar fi trebuit să-i trageți o mamă de bătaie sau să-i dați câțiva pumni fratelui meu; dar nu era cazul să-l împingeți pe unul în brațele celuilalt. Amândoi sunt niște persoane cu o mare capacitate de autoamăgire. Și-au făurit visuri care i-au făcut să creadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
un gest posesiv, cu amândouă mâinile puse pe teacă, asemeni unui animal mare de pradă care a pus gheara pe unul mai mic. Stătea cu fața în lumina lumânărilor, era palidă și cam ofilită, își ținea ochii strânși ca în bătaia unei lumini puternice și am încercat să-mi dau seama ce o făcea - în afara unui aer vag de autoritate - să semene cu fratele ei; căci adevărul este că Palmer era un bărbat frumos în timp ce ea era aproape urâtă. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Sunteți un erou, domnule Lynch-Gibbon. Cavalerul eternei umilințe. Ar fi greu de spus dacă ați merita să vă sărutăm picioarele sau dacă v-ar trebui o consultație la psihiatru. Rosti aceste cuvinte ca și cum ar fi spus: „v-ar trebui o bătaie bună”. Ați avut amabilitatea de a o prezenta pe iubita mea fratelui meu, am spus. Ce gest minunat! — Ea m-a rugat, spuse Honor Klein după o pauză. — Și de ce-ați răspuns rugăminții ei cu atâta solicitudine? Nu vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]