2,242 matches
-
Tu să iei fluierașul și să tot cânți din el cât vei fi în Împărăția Zânei Zorilor. Nimeni nu te va atinge, căci toată lumea va dormi. Cum au fost acești balauri, aceea n-o mai spun: știe anume toată lumea că balaurii nu-s treabă de glumă și de râs..." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (b) " Și fiindcă românul zice că nu e nicăieri mai bine ca în satul lui, Păcală se întoarse și el în satul lui și începu cum încep toți
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu aveau ce se face de împăratul, ca să nu-i aducă supărare." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (d) "După ce Zâna Zorilor a văzut cum că nu poate afla pe Petru, a chemat la sine pe întreaga țara sa, pe zmei, balauri, năzdrăvani și lei, pe toate zânele, pe toate florile, pe toți supușii i-a chemat la sine. Chiar și Sfântul Soare a trebuit să se coboare de pe cer, să desfrâne caii de la căruță, să-i bage în grajd și să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ci tristă și mustrată cum era, luă ziua bună de la toți supușii săi, le mulțămi pentru iubire și credință și-i trimise în lume, ca să meargă să facă fiecare după capul și priceperea sa. Numai doi lei, doi zmei, doi balauri și tot atâția năzdrăvani opri la sine, ca să fie cine să-i păzească puntea. Trimise toate zânele în grădină și lăsă, ca să nu intre-n curte până ce nu o vor vedea pe ea senină; lăsă ca florile să miroasă d-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
puniție lingvistică ale indivizilor. Registrul-bestiariu are ca principal scop umilirea și ridiculizarea opozantului, care este portretizat, în societatea contemporană, mai puțin ca un monstru, și mai mult ca un animal abject, repugnant. Nimeni nu prea mai vorbește astăzi despre dragoni, balauri sau Scyla și Charibda, ci despre păduchi și viermi umani care se cuvin a fi distruși. Zoopolitica, pe care au observat-o foarte mulți analiști ai fenomenului, are acest scop. Există în discursul violent al omului modern și chiar postmodern
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
încet și mă loveam peste trup ca să percep situația, ca să rezist până venea ea. Și mă jucam cu frenezie singur, de-a vedetele de la televizor inventând cântece și interpretându-le. Și dădeam viață umbrelor... cu cât mă agitam, cu atât balaurii casei mă copleșeau. Așa că am adormit între pernele uriașe din dormitor. Și m-a trezit mirosul de pește prăjit. Venise mama! A ce miroseau vremurile acelea? În bloc - a tocăniță? Pe străzi - a covoare spălate desculț pe trotuar? Mâncăruri, clar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
ca loc de închinăciune și cinstire creștinească, în care și-a găsit întotdeauna sprijinul și alinarea. Până la unirea principatelor biserica - conchide Paulescu - a fost un mijloc utilizat, nu pentru emanciparea poporului (nu ca o mamă dătătoare de viață ci un balaur cu multe capete: bulgăresc, sârbesc, unguresc, grecesc și turcesc) ci pentru distrugerea lui ca neam si limbă. Epoca românească a Bisericii Ortodoxe Române Afirmarea bisericii noastre avea să înceapă odată cu lichidarea influenței grecești asupra spiritualității noastre. Influențele nefaste ale perioadelor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Gerilă, a cărui suflare îngheață câmpurile la zece leghe împrejur și care se plânge de frig în fața unui foc mare de douăzeci și patru de stânjeni, Păsărilă, care caută în văzduh ciocârlia ascunsă după lună, Păcală, un soi de Polichinelle, păsările fermecate, balaurul, caii fermecați acre vorbesc, își iubesc și își apără stăpânul, trăiesc sub pământ și se hrănesc cu jăratic. Folclorul românesc este o literatură orală a ciobanilor și plugarilor; este o amplă pastorală și prezintă aceeași alegere de subiecte care, la
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
lăsat ucisă decât să mă trădeze. Tot ce ți-am spus au fost minciuni. Ca să ucizi minciuna ta, arată-mi mormântul celei ce s-ar fi lăsat ucisă de mine!" Imaginea iubirii paterne o găsesc emoționantă și sfâșietoare în Fiul Balaurului*. Un dragon cumplit trăiește pe fundul unei văi și nimicea tot ținutul. El are un fiu asemenea cu frumoșii copii ai oamenilor, dar în fața lui el ia înfățișarea unui cavaler cu mantie de argint, iar tânărul nu știe că tatăl
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cumplit trăiește pe fundul unei văi și nimicea tot ținutul. El are un fiu asemenea cu frumoșii copii ai oamenilor, dar în fața lui el ia înfățișarea unui cavaler cu mantie de argint, iar tânărul nu știe că tatăl lui este balaurul roșu urât de toată țara. Îi spune: "Vreau să fiu ca tine, un erou cinstit de toți, îl voi omorî pe balaurul roșu". Tatăl tresare la aceste vorbe și încearcă să-i dovedească nevinovăția bietului balaur sortit de propria-i
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
lui el ia înfățișarea unui cavaler cu mantie de argint, iar tânărul nu știe că tatăl lui este balaurul roșu urât de toată țara. Îi spune: "Vreau să fiu ca tine, un erou cinstit de toți, îl voi omorî pe balaurul roșu". Tatăl tresare la aceste vorbe și încearcă să-i dovedească nevinovăția bietului balaur sortit de propria-i natură, fără voia lui, să devoreze carnea. Și stă patru zile fără să atace drumeții, gemând pe o piatră. Într-a cincea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
că tatăl lui este balaurul roșu urât de toată țara. Îi spune: "Vreau să fiu ca tine, un erou cinstit de toți, îl voi omorî pe balaurul roșu". Tatăl tresare la aceste vorbe și încearcă să-i dovedească nevinovăția bietului balaur sortit de propria-i natură, fără voia lui, să devoreze carnea. Și stă patru zile fără să atace drumeții, gemând pe o piatră. Într-a cincea zi i se face foame și omoară un bătrân voievod care trecea cu alaiul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
propria-i natură, fără voia lui, să devoreze carnea. Și stă patru zile fără să atace drumeții, gemând pe o piatră. Într-a cincea zi i se face foame și omoară un bătrân voievod care trecea cu alaiul lui. fiul balaurului o iubea pe fiica voievodului și se căsătorește cu ea. Cuplul vine la tatăl mirelui, care la apropierea lor renunță la înfățișarea de monstru și o ia pe cea de cavaler galant. Iar în timp ce soții dorm, înalță pentru ei, cu ajutorul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
O picătură de sânge se păstrase pe fluier, iar acea picătură îi spune mereu prințesei: "Nu-l lăsa pe ucigașul tatălui tău să-ți sărute părul. Nu atinge degetele ucigașului tatălui tău. Nu te uita în ochii ucigașului tatălui tău". Balaurul roșu, care-și păstrase înfățișarea omenească, îi lămurea după puterile lui aceste cuvinte stranii. Era fie cântecul unui corb, fie vântul ce sufla prin sălcii. Însă Mihai nu reușea să dea de balaurul roșu și jură că nu va mai
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
te uita în ochii ucigașului tatălui tău". Balaurul roșu, care-și păstrase înfățișarea omenească, îi lămurea după puterile lui aceste cuvinte stranii. Era fie cântecul unui corb, fie vântul ce sufla prin sălcii. Însă Mihai nu reușea să dea de balaurul roșu și jură că nu va mai mânca până nu-l ucide. Balaurul roșu este în culmea deznădejdii. Dar copilul lui, legat prin jurământ, nu mai mâna și avea să moară de foame. Atunci bietul tată, după ce încercase zadarnic să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
omenească, îi lămurea după puterile lui aceste cuvinte stranii. Era fie cântecul unui corb, fie vântul ce sufla prin sălcii. Însă Mihai nu reușea să dea de balaurul roșu și jură că nu va mai mânca până nu-l ucide. Balaurul roșu este în culmea deznădejdii. Dar copilul lui, legat prin jurământ, nu mai mâna și avea să moară de foame. Atunci bietul tată, după ce încercase zadarnic să-l facă pe fiu să uite de jurământ, dispare și se ascunde în
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
facă pe fiu să uite de jurământ, dispare și se ascunde în vale sub înfățișarea cumplită de dragon, iar fiul îl ucide. Apoi îl caută peste tot pe tatăl care murise din dragoste pentru el. Este o poveste mișcătoare, soarta balaurului rău este greu de înțeles. Pentru că nu este vina lui că este rău, iar în dragostea sa părintească dă dovadă de blândețe și devotament. Ascultați-l când vrea să-și convingă fiul să nu moară de foame după ce jurase să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
este greu de înțeles. Pentru că nu este vina lui că este rău, iar în dragostea sa părintească dă dovadă de blândețe și devotament. Ascultați-l când vrea să-și convingă fiul să nu moară de foame după ce jurase să ucidă balaurul: "Ți-e foame, ți-e sete, copile? Tată, setea mă arde ca un foc. Nu mă-ndoiesc, copile, că, fără să-ți rupi jurământul, ai putea să bei o picătură din sângele meu. Sângele meu e proaspăt încă, chiar dacă nu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Mihai se așază la poalele unui copac și spune vieții lui: Rămâi cu bine, frumoasa mea, viața mea cu chip frumos și inimă mare". Atunci tatăl îi spune: "Ridică-te, du-te la râu și ai să-l găsești pe balaurul roșu". Aceeași notă o găsim în povestea călărașului care se întoarce de la războiul cu turcii încărcat de pradă. Îi aduce bătrânului său tată o haină îmblănită. Vede casa; dar coșul nu scoate fum; curtea e închisă și goală. Trece atunci
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de clopoței pe care zâna, cu părul precum razele aurorei, într-o rochie țesută din fire de păianjen, îi face să sune lovindu-i cu un fir de iarbă; trecători sălbatice și întunecate unde urlă furtuna și unde străjuiește un balaur; salturi în abis, prundișuri pustii, adunări de spiriduși care chinuie lira regală, pereți de sticlă care dispar deodată, mlaștini nesfârșite, peisaje de operă și de fantasmagorie, noapte a Valpurgiilor sau Freischütz, un Sfinx din al cărui sân curge apă și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
țara-tuturor-basmelor, în care orice e posibil. N-ai să găsești în film nici un cadru de emisiune TV. În „Far Far Away“, problemele se rezolvă prin confruntări directe, iar dacă lucrurile nu sunt foarte limpezi, apare în scenă și o femelă balaur care tranșează disputele, aruncând foc în jurul său. Am căutat să găsesc măcar un mic Ion Cristoiu care să-l critice pe Shrek. Nu l-am aflat. Am căutat un ziar pro-Shrek, care să-l atace pe virtualul Cristoiu, am căutat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
traco-iliro-frigiene: ilira, traca, dacă, frigiana. Unii lingviști asociază albaneză grupului traco-ilir și armeana grupului traco-frigian. Traco-dacă (după unii și ilira) este considerată un substrat al limbii române (între 80 și 200 de cuvinte, unele comune cu albaneză: abur, amurg, baci, balaur, baliga, baltă, barza, băiat, bordei, brad, brînză, brîu, brusture, a (se) bucură, burtă, buza, căciulă, cătun, cioară, copac, copil, doina, fărîma, ghimpe, groapă, leurda, mal, mazăre, melc, mire, mînz, murg, rata, stejar, strugure, șopîrla, urda, vatra, viezure, zimbru etc.; hidronime
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
simți, a gusta, a mânca, a dormi, a dărui, a înțelege, a pricepe, a cugeta etc. ; cuvinte din terminologia creștină: cruce, creștin, închinare, mormânt etc. în domeniul vocabularului, populația din Hudești folosește și cuvinte provenite din substrat (limba tracodacă): abur, balaur, boltă, barză, brad, brâu, căciulă, ceafă, cojoc, gard, ghimpe, gresie, grumaz, mal, mânz, moș, țap, mugur, murg, pârâu, spuză, strungă, țarc, țeapă, urdă, zăplaz, zgardă etc. Deci, fondul principal de cuvinte folosit în limbajul zilnic al hudeștenilor este de origine
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
iuțeală în apele fioroase ce-l primeau cu zgomote amplificate parcă de mulțumirea că astfel râul devenea mai mare. Rămaseră suspendate dezolant în aer două lespezi uriașe de piatră, prea bine ancorate în pământ ca să fie doborâte și înghițite de balaurul negru ce șerpuia cu repeziciune la vale. Adunătura de oameni privea îngrozită, în timp ce o femeie țipa cu disperare, necontrolat. Tata își întoarse privirea uimită și resemnată, totodată, spre mine, fiindcă moșul cu barba lungă și toiagul în mână dispăruse, așa cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Cosmos: „Cetate.../ Odihnă multă ai avut/s-arunci năvoade în noianul veșniciei./ Pescuit-ai frământări din ape fără fund? [s.n.]” se-ntreabă Zeul. în Cruciada copiilor, apa stătută, „fierea bălților”, zemuirea primordială, bântuită de taine și mituri, germinează puii de balaur. Balaurul, arhetip teriomorf fundamental (Gilbert Durand ), tutelează aici, paradoxal, lipsa oricărei soluții: „Se poate spune că orice miraculos teratologic e un miraculos totalizant și că această totalizare simbolizează întotdeauna puterea fastă și nefastă a devenirii.” (Durand, op. cit., p.389). Ori
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
Cetate.../ Odihnă multă ai avut/s-arunci năvoade în noianul veșniciei./ Pescuit-ai frământări din ape fără fund? [s.n.]” se-ntreabă Zeul. în Cruciada copiilor, apa stătută, „fierea bălților”, zemuirea primordială, bântuită de taine și mituri, germinează puii de balaur. Balaurul, arhetip teriomorf fundamental (Gilbert Durand ), tutelează aici, paradoxal, lipsa oricărei soluții: „Se poate spune că orice miraculos teratologic e un miraculos totalizant și că această totalizare simbolizează întotdeauna puterea fastă și nefastă a devenirii.” (Durand, op. cit., p.389). Ori, în
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]