2,143 matches
-
mare tăcere, ne-am strecurat prin strada Nouă, actuala Edgar Quinet. acțiunea și agitația opoziției Demisiunile magistraților curg, dar guvernul le respinge pe toate. Ziarele opoziției sunt pline cu telegrame și scrisori de felicitare către magistrați. Se pun la cale banchete, manifestațiuni și organizarea opoziției într-un mare partid cu un program de acțiune și de guvernământ. Opoziția hotărăște să dea un mare banchet magistraților demisionați. Acest banchet este dat și la el participă toate notabilitățile opoziției, precum: Dumitru și Ion
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
toate. Ziarele opoziției sunt pline cu telegrame și scrisori de felicitare către magistrați. Se pun la cale banchete, manifestațiuni și organizarea opoziției într-un mare partid cu un program de acțiune și de guvernământ. Opoziția hotărăște să dea un mare banchet magistraților demisionați. Acest banchet este dat și la el participă toate notabilitățile opoziției, precum: Dumitru și Ion Brătianu, M. Kogălniceanu, Ion Ghica, M.C. Epureanu, Blaremberg, Câmpineanu, Stătescu, G. Vernescu, Pake Protopopescu etc. 264 bucureștii de altădată Cel dintâi toast l-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pline cu telegrame și scrisori de felicitare către magistrați. Se pun la cale banchete, manifestațiuni și organizarea opoziției într-un mare partid cu un program de acțiune și de guvernământ. Opoziția hotărăște să dea un mare banchet magistraților demisionați. Acest banchet este dat și la el participă toate notabilitățile opoziției, precum: Dumitru și Ion Brătianu, M. Kogălniceanu, Ion Ghica, M.C. Epureanu, Blaremberg, Câmpineanu, Stătescu, G. Vernescu, Pake Protopopescu etc. 264 bucureștii de altădată Cel dintâi toast l-a ridicat G. Vernescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care ne va păzi de pră pastie. În aceste momente de suferinți cumplite, ați răspândit un balsam dătător de viață pe rănile sărmanei Românii. Ați sacrificat fără ezitațiune funcțiunile, pozițiunile voastre; acest sacrificiu este însă timpurariu. anul 1875 265 51. Banchetul a avut loc la 6/18 mai 1875; dintre participanții mai importanți Constan tin Bacalbașa l-a omis pe Dimitrie Sturdza. 52. De la fr. ranger, a se așeza, a se rândui. 53. Am verificat toastul lui N. Blaremberg cu Alegătorul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
apă la mașină. Era primejdie de înecare. Atunci maiorul Murgescu, cu prețul vieții, se scoborî în compartimentul mașinii și o puse din nou în stare de a funcționa. A doua zi seara, ofițerii ruși aflați în Brăila dedură un mare banchet spre a sărbători pe eroicii ofițeri. Când intră în sală maiorul Murgescu, toată sala izbucni în strigăte de: Jivia Murgeski! 75 356 bucureștii de altădată 75. Atacul asupra vaselor de război turcești de pe brațul Măcin a avut loc în noaptea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de tristețea de parastas a adunării, a încercat să fie vesel, să glumească, să se resemneze în fața beteșugurilor care vor urma. „în fond - ne-a calmat el - n-am mai mult de șaizeci de ani!” La așa-numitul „punct trei”, banchetul, care a avut loc la „Avicola”, am putut să constat încă o dată că, în timpul petrecerilor, distincțiile intelectuale se pierd cele dintîi. După „încălzire”, care a durat vreo două ore, s-a cîntat, precum în ultima crîșmă, „Bălălău” și „Așa beau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu par prea afectat. Ca și ceilalți camarazi, mi-am ținut destul de bine firea. Singurul care dă să plîngă e comandantul nostru de pluton, locotenentul-major Constantin Andreescu, un om realmente bun și delicat, atipic printre ofițerii pe care îi aveam. Banchetul de adio a avut loc la restaurantul „Stadion”, din centrul orașului. Băutura mi-a dat o frenezie neobișnuită. Ulterior, doar de patru sau cinci ori mi s-a mai întîmplat așa ceva. Eram disperat și, totodată, entuziast, melancolic și revoltat. Aș
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a făcut-o lui Gheorghe Gheorghiu-Dej prin 1947(?). Acesta e numit un perifani, adică un ins satisfăcut de realizările sale. Însă, lucru pe care nu l-am mai auzit, Dej călătorea prin țară cu o mașină blindată avînd alături, pe banchete, pistoale automate cu cîte două încărcătoare. „Cu armamentul ăsta - i-ar fi spus cu umor H. - putem să luptăm 20 de zile”. Grav, Dej i-a răspuns: „Trebuie să fim vigilenți”. Un alt fragment a relatat vizita făcută de Hodja
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
puțini Împreună”. Se vede că l-a supărat intervenția mea, că nu-mi mai scrie. A avut neplăceri cu un tinerel de la Primărie, care i-a reproșat, că m-ar fi acaparat 528 și Îndemnat să nu iau parte la banchet și mi-a cerut o scrisoare, pe care i-am dat-o bucuros. Dl. Prof. Popa mi-a scris, că, ducându-se la dânsul, era tare vesel și bucuros de această scrisoare; dar de atunci... muțenie. Îmi pare foarte rău
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
acesta a pus mâna pe cuțit și l-a lovit. Atunci toți s-au alarmat, arătând ce periculos este alcoolul și unde duce consumul de alcool. În momentul chiar când la baraca magazionerului era scandal, la șeful de șantier era banchet dat în cinstea revizorilor de la DFI (control financiar intern) și se cărau lăzi de Pepsi din cantină, că domnii nu mai aveau cu ce să-și facă șprițurile. În urma acestui scandal, au fost trimiși în țară oameni complet nevinovați, iar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
al epocii, reprezentând o categorie aflată, În perioada de Început a regimului comunist, la mijlocul „indecis” al categoriei „tovarășilor de drum”, ezitând În adeziunea „deplină” la un regim deloc Îngăduitor cu ezitările. Domnul Iosef Eugen Campus se definește În textul său „Banchet platonician la mod românesc” (Deschizând noi orizonturi, vol. 1, Editura Libra, București, 2002) drept un naiv, un soi de Don Quijote. Refuzase să intre În Partid („eram instinctiv și principial Împotriva oricărei dictaturi”), dădea adesea „cu oiștea În gard”, dar Încuviința
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
S-a vorbit de Căpitan și de Mișcare, în toate cuvântările. Von Faber, care era național-socialist, a spus că atunci când Germania era mică și fără putere, singură Mișcarea Legionară a fost alături de ea. S-au cântat cântece legionare și național-socialiste. Banchetul a fost un act politic și s-a făcut, fără îndoială, ca să se audă la București. Nu știm cu ce scop. Intraseră relațiile germanoromâne într-un impas și guvernul Reichului vroia să-l șantajeze pe Antonescu cu noi sau urmărea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1994; Pe urmele lui Petru Maior, București, 1999. Ediții: Ion Pop-Reteganul, Amintirile unui școlar de altădată, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Ion Apostol Popescu); Vasile Buțiu, Du-te, dor, cu Mureșul..., introd. edit., Târgu Mureș, 1976; Septimiu Bucur, Banchetul lui Lucullus, pref. edit., Cluj-Napoca, 1978; Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă, pref. edit., Craiova, 1994; Iosif Blaga, Teoria dramei, cu un tratat introductiv despre frumos și artă, introd. edit., Craiova, 1995; Octavian Goga, Rugăciune, Craiova, 1995; Al.
DUICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286895_a_288224]
-
Semnăturile celor doi frați se află și pe tălmăcirea, din grecește, a unei culegeri de omilii ale lui Ioan Chrisostom, dascălul de retorică practică al tuturor oratorilor ortodoxiei (între ei și al autorilor români de predici), cel care a prezidat „banchetul” elocinței de amvon în literatura română veche. Pentru Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, carte apărută la București în 1691, frații Greceanu au compus și predosloviile: Prea luminatului
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
1971 (în colaborare); Emilio Cecchi, Peștii roșii, București, 1973; T. S. Eliot, Eseuri, București, 1974; Platon, Opere, II, București, 1976 (în colaborare), IV, București, 1983 (în colaborare), introd. trad. Platon, Opere, I-VII, București, 1976-1993 (în colaborare), Phaidon, București, 1994, Banchetul, introd. trad., București, 1995; Marguerite Yourcenar, Povestiri orientale, București, 1993, Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică, București, 1994, Creierul negru al lui Piranesi și alte eseuri, introd. trad., București, 1996; Plutarh, Vieți paralele. Demetrios și Antoniu, pref. trad., București, 1994
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
García Lorca, Gabriel Celaya, J.L. Borges, Juan Ramón Jiménez ș.a. Întoarcerea la literatură, pe care două volume purtând chiar acest titlu o propun, aduce reinterpretări și valorificări ale clasicilor în paralelisme ce îngăduie o lărgire a sensului („Hanul Ancuței” și „Banchetul”, Luceafărul și Meșterul Manole, Ultimul Decheneu). Cultivând o conștiință activă a identității noastre etno-culturale, devotat memoriei vii a acesteia, H. repune în discuție miturile esențiale în definirea sufletului românesc. SCRIERI: Dincolo de ruine. Cetăți medievale, București, 1959; ed. Iași, 2003; Intoarcerea
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
Noi și soarele, București, 1963; Orgă și iarbă, București, 1966; Iarba verde, acasă, București, 1968; Umbra femeii, București, 1968; Centaur îndrăgostit, București, 1969; Grădina în formă de vis București, 1970; Cântând dintr-un arbore, Iași, 1971; Oracol deschis, București, 1971; Banchetul, Cluj, 1973; Cântarea cântărilor, București, 1973; Horă de vulturi, București, 1974; Heraldica iubirii (1963-1973), București, 1975; Nobila stirpe, București, 1976; Psalmii lui Zamolxe, București, 1976; Temerile lui Orfeu, București, 1978; Hora anotimpurilor, București, 1979; Un spațiu de dor, pref. Petru
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
GL, 1968, 39; Sorianu, Glose, 174-178; Victor Felea, Reflecții contemporane, TR, 1971, 13; Const. Ciopraga, Cântând dintr-un arbore, CRC, 1971, 30; Sorianu, Contrapunct, 85-96. Laurențiu Ulici, Devenirea poetului, RL, 1972, 20; Grigurcu, Teritoriu, 148-153; Poantă, Modalități, 102-106; Daniel Dumitriu, Banchetul, CL, 1973, 10; Mircea Tomuș, Lirica lui Radu Cârneci, RL, 1974, 13; Cristea, Un an, 238-240; Petroveanu, Traiectorii, 215-217; Martin, Pro Patria, 116-118; Felea, Secțiuni, 183-189; Tomuș, Istorie, 223-226; Barbu, O ist., 344-346; Tașcu, Incidențe, 36-45; Piru, Poezia, II, 191-198
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
a se segrega. Prin dimensiunea sa estet-socializatoare, ca mod de petrecere a timpului sub emblema lui utile dulci, practica cenaclieră păstrează multiple ecouri culturale. C.l. ilustrează o mare varietate de precedențe și ascendențe: el este ruda îndepărtată și „democratizată” a banchetului din Antichitate, dar și a lecturii familiale din secolul al XVIII-lea, a salonului și seratei din secolul al XIX-lea, a reprezentațiilor de la Curte, a clubului englezesc (model de asociere liberă constituit, cel mai probabil, în secolul al XV
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
făcută cu 80 de elevi, notează admirativ: „nu pot uita înfățoșarea măreață a lui Popescu, când se găsea înconjurat de demnitari străini, cum a fost la masa ce ni s-a dat la fabrica de hârtie de la Zărnești și la banchetul de la Brașov, unde erau mai mulți profesori, cum și deputați din Camera ungară, sași și ungurivorbind cu unul italienește, cu alții nemțește și cu alții ungurește. D'apoi la Sinaia, în fața Regelui și Reginei - și pretutindenea!". „Asemenea excursii a făcut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de frumseți care se îndreptau spre oraș. Sala teatrului era curățată ca-n palmă, toaletele erau în formă. De obicei, Costică Tănase era întâmpinat la gară de toate oficialitățile orașului care, cu regularitate, la mijlocul nopții, după spectacol, îi organizau un banchet la Manzavinatos. Dar, până seara la începerea spectacolului, în trăsuri reținute din vreme de Iancu Braunștein, artiștii principali, în frunte cu Costică Tănase, plecau acasă la colonelul Emanoil Boteanu, unde coana Lenuța îi aștepta cu vestitele sărmăluțe moldovenești, pasiunea lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vă spun ce delir a fost după aceea în sală, ce ropote de aplauze, ce entuziasm după fiecare scenă, în ce triumf a părăsit Costică Tănase și trupa sa sala de spectacol, condus cu fanfara până la Manzavinatos, unde a urmat banchetul și unde Costică Tănase, care era și un mare filantrop, într-o dispoziție grozavă, a dat destui bani pentru confecționatul clopotului bisericii din satul Murgeni sau pentru achiziții de tablă și lemnărie la școlile din satele Perieni și Puiești, ai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
temă, într-un program de cercetare pluridisciplinară, conducând la o serie de articole și volume, pe una sau alta din problemele ospitalității. Ele au fost consacrate, rând pe rând, riturilor și reprezentărilor, miturilor și imaginilor ospitalității, practicilor medievale de ospitalitate, banchetului ca formă de ospitalitate, emigrației, străinului, parazitului în comunitate, spațiilor domestice și private, ospitalității în Antichitate, în povești, timpului și filozofiei ospitalității, neospitalității. Fără îndoială însă, cel mai spectaculos și impresionant rezultat al acestei cercetări pluridisciplinare, de echipă, este Cartea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
asimilate cu elemente ale ospitalității. Moto-ul ar putea fi oaspetele de onoare, citatul oaspetele de marcă în timp ce aluzia doar un oaspetele de-al casei; pastișa ar avea de a face cu darul de sine, în timp ce culegerea și florilegiul evocă banchetul. Traducerea, practică textuală în palimpsest, după Genette, pune tulburător problema ospitalității străinului care este textul tradus și secole de-a rândul traducătorii și teoreticienii vremii n-au înțeles respectul față de textul străin și stranietatea lui, sacrificându-i-o prin adaptări
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
brațele gazdelor care îl acaparează, inclusiv la Feacieni, unde cunoaște seducția ambiguă, în insula Lotofagilor uitarea de sine, în episodul cu sirenele promisiunea de uitare într-un trai dulce (dar a unei uitări excesive care nu este stăpânită de cultura banchetului ritual) în brațele gazdelor sale care sunt tot atâtea capcane și ispite care îl fac să întârzie în călătoria sa. Întâlnirea acestor multiple dorințe ne permite să înțelegem că ospitalitatea este o scenă care are legătură cu scena erotică: dacă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]