1,932 matches
-
i-a fost furnizată comisarului de Ilie Oarcă (Sebastian Papaiani), fratele fostului coleg de celulă a lui Roman și argat la moșia lui Jean Semaca. În aceeași seară, comisarul face o descindere în barul Ritz, unde fuseseră văzuți trei dintre bandiții care se deghizaseră în polițiști și trăseseră în manifestanți. Neavând suficienți polițiști, el înarmează 50 de muncitori și intră în bar, iscându-se o bătaie generală în timpul căreia cei trei bandiți fug. Aceștia din urmă se refugiază în căminul de
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
descindere în barul Ritz, unde fuseseră văzuți trei dintre bandiții care se deghizaseră în polițiști și trăseseră în manifestanți. Neavând suficienți polițiști, el înarmează 50 de muncitori și intră în bar, iscându-se o bătaie generală în timpul căreia cei trei bandiți fug. Aceștia din urmă se refugiază în căminul de copii al CFR Grivița, dar Roman reușește să-i prindă și să-i aresteze. Într-una din zilele următoare, Roman este adus la sediul Siguranței Statului, unde fostul ilegalist Drăgan (Ernest
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
temple, aparținând poporului străvechi, pot fi văzute de-a lungul Jharkendarului. În nord-estul insulei, în vecinătatea taberei piraților, se află un canion, în timp ce în partea estică, se poate găsi o mlaștină, loc în care a fost stabilită o tabără de către bandiți. Așa-numita "House of Scholars" ("Casa Înțelepților") poate fi găsită în canion, iar în mlaștină, în tabăra bandiților, poate fi găsit "Temple of Adanos" ("Templul lui Adanos"), cunoscut de asemenea și ca "House of Warriors" ("Casa Războinicilor"). În sudul insulei
Gothic II: The Night of the Raven () [Corola-website/Science/312000_a_313329]
-
se află un canion, în timp ce în partea estică, se poate găsi o mlaștină, loc în care a fost stabilită o tabără de către bandiți. Așa-numita "House of Scholars" ("Casa Înțelepților") poate fi găsită în canion, iar în mlaștină, în tabăra bandiților, poate fi găsit "Temple of Adanos" ("Templul lui Adanos"), cunoscut de asemenea și ca "House of Warriors" ("Casa Războinicilor"). În sudul insulei, o mare porțiune de teren este ocupată de munți care separă Jharkendar de Khorinis, și restul insulei.
Gothic II: The Night of the Raven () [Corola-website/Science/312000_a_313329]
-
un efort de „curățare” a Volâniei. Primul atac cunoscut a avut loc pe 13 noiembrie 1942 în satul Oborki. Ucrainenii au ucis 50 de civili polonezi. Cei mai mulți polonezi din Volânia au considerat acest eveniment un incident izolat și opera unor bandiți, nimeni neașteptându-se la lanțul de masacre care avea să urmeze. Profesorul Wladyslaw Filar de la „Institutul Național Polonez al Aducerii Aminte”, martor ocular la acest masacru, a afirmat că este imposibil de spus dacă aceste evenimente au fost premeditate. Nu
Masacrarea polonezilor din Volânia () [Corola-website/Science/312206_a_313535]
-
liderii din diverse districte și provincii. Fiecare birou local era responsabil pentru colectarea armenilor din aria sa administrativă, apoi soldații și jandarmii otomanii escortau convoaiele până în deșert în „” și comiteau ei înișiși asasinate, sau dădeau frâu liber violenței grupurilor de bandiți înarmați, în cea mai mare parte kurzi. Mulți criminali, grupați în ceea ce va fi cunoscut sub numele de „” au fost eliberați de către autorități în acest scop. Politica de recunoaștere a acestui genocid la nivel mondial este încă subiect de dezbatere
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
Ștefan Vasali (n. 1895/1896 - d. 4 iunie 1927, canalul Cravia, zona Brăilei), cunoscut și sub poreclele și „Regele bălților”, a fost un celebru bandit român (lipovean). Numele său este scris uneori Ștefan Vasili. Vasali a trăit ca nelegiuit după vârsta de 20 de ani, fiind poate înrăit de două căsătorii eșuate. Bun cunoscător al zonei Brăilei, a obținut avuții importante prin tâlhărie vreme de
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
și le ține sechestrate timp de o săptămână. Unele relatări susțin că fetele au fost abuzate sexual de acoliții lui Terente, în vreme ce alte păreri consideră că gestul nu le-a pus în pericol și doar a stimulat imaginea publică a banditului, fetele fiind bine tratate și răsplătite în acest interval cu daruri de preț. În orice caz, Sylvia Bernescu a fost convinsă să scrie un roman foileton inspirat de această aventură, "În ghearele lui Terente". Prima parte a romanului a fost
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
publicată în cotidianul "„Dimineața”", la data de 28 octombrie 1924. Ca urmare a faptelor și vieții aventuroase ale lui Vasali s-a născut o „isterie Terente”. Astfel, au aparut ciorapi de damă, chiloți și pălării „marca” Terente. Isprăvile amoroase ale banditului au trecut granița, foiletonul Sylviei Bernescu fiind citit mai cu seamă la Paris, unde detronează romanele lui Panait Istrati. Cotidiane de prestigiu, ca "Daily Express" (Marea Britanie), "Corriere della Sera" (Italia), "Neue Freie Press" (Austria) și altele din Franța și Ungaria
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
și Ungaria au trimis reporteri speciali la Brăila în căutarea lui Terente. În țară, au scris despre Terente ziarele "Cuvântul" și "Curentul" (din Brăila), dar și "Universul". La Poșta centrală din oraș se primeau scrisori din toată țara pe numele banditului, în majoritate expediate de către femei. Terente, beneficiind de o garderobă foarte bogată, își permitea să participe deghizat la evenimente mondene, în ciuda faptului că era dat în urmărire generală. În plus, era foarte priceput în camuflaj, tradiția orală atribuindu-i abilitatea
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
deși această viziune este mai puțin susținută de fapte. În limbajul uzual, va fi poreclit Terente un bărbat cu o sexualitate puternic afirmată, un libertin sau chiar deținătorul unui penis de mari dimensiuni. Prima realizare de ficțiune inspirată de faimosul bandit a fost romanul foileton scris de Sylvia Bernescu începând cu 1924, " În ghearele lui Terente". Autorul brăilean Fănuș Neagu i-a dedicat lui Terente — subiect legendar în județul său natal — mai multe scrieri, între care și un scenariu de film
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
care și un scenariu de film (vezi mai jos). Au mai scris despre Terente Ștefan Bănulescu și Eugen Barbu. Privitor la aceste scrieri, jurnalistul Cristian Teodorescu comentează: "„niciunul dintre scriitorii români de după 1945 nu l-a atacat frontal pe celebrul bandit”". Vlad Nica a elaborat o teză de doctorat având ca subiect reconstituirea vieții lui Terente, filtrată de influențele venite din presa de scandal a vremii. Cercetătorul observă: "„Eu cunosc altă poveste despre Terente (decât cea aflată în circulație - n.n.)”", citându
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
fr. „O caut pe Titina”), scris de francezul Léo Daniderff (1878-1943) în 1917 și ajuns celebru în interpretarea lui Charles Chaplin în filmul "Timpuri noi" (1936). Iată o variantă a versurilor: Formația românească de muzică rock Timpuri Noi amintește numele banditului în versurile piesei "„Veta (În pădure la Băneasa”)", apărută pe discul "Basca abundenței" (1998). Textul descrie un viol în pădurea Băneasa, situată la periferia Bucureștiului; violatorul se identifică pe rând cu Terente și cu ucigașul londonez Jack Spintecătorul: „"Sînt Terente
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
Fănuș Neagu. Din distribuție fac parte actorii Ilarion Ciobanu și Valentin Popescu. Perspectiva „oficială” asupra vieții lui Ștefan Vasali „Terente” este descrisă în dosarul întocmit pe numele lui de către Siguranța din județul Tulcea. În dosar sunt cuprinse declarații ale părinților banditului și ale cunoscuților săi anchetați, documente care descriu întreaga operațiune de capturare a sa din 1924, precum și articole din presa acelor ani. A doua lucrare din lista de mai jos tratează în amănunt conținutul dosarului. Totuși, autorul Vlad Nica pune
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
și-au concentrat eforturile în partea orientală a insulei, unde mai găseau ceva aur și au abandonat partea de apus a Hispaniolei. Francezii au început să se intereseze de partea occidentală a insulei. Hispaniola a fost foarte curând poftită de către bandiții francezi, care se stabiliseră, de la începutul secolului al XVII-lea, în mica insulă vecină din nord, a "Broaștei Țestoase", de unde porneau atacurile de pradă asupra galioanelor spaniole, care se întorceau spre Spania, iar jumătatea occidentală a insulei devenea, puțin câte
Hispaniola () [Corola-website/Science/311838_a_313167]
-
Țestoase", de unde porneau atacurile de pradă asupra galioanelor spaniole, care se întorceau spre Spania, iar jumătatea occidentală a insulei devenea, puțin câte puțin, începând cu sfârșitul secolului al XVI-lea, a corsarilor care îi aprovizionau cu carne și piei pe bandiții din insula Broaștei Țestoase. Primele culturi erau de tutun și de indigo. Acestea cereau mână de lucru pe suprafețe destul de mici. Mulți francezi, dorind să scape de mizeria de acasă, se angajau pe 3 ani, lucrând fără salariu, iar apoi
Hispaniola () [Corola-website/Science/311838_a_313167]
-
din România. În aprilie 1945, Bucureștiul trecea printr-o perioadă grea marcată de sărăcia de după război și de apariția bandelor înarmate. Un comisar de poliție, care era comunist din 1937 și adusese mari servicii PCR în ilegalitate, este ucis de bandiți după o lungă urmărire și un schimb de focuri. În locul lui, comuniștii au obținut un post de comisar-șef la sectorul 2 Negru, iar activistul Niculae Popa (Emanoil Petruț) i-l oferă lui Mihai Roman (Ilarion Ciobanu), un fost rugbyst
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
să se întoarcă în uzină, dar activistul Popa îi spune că pentru un comunist incompetența nu e o problemă, cerându-i să colaboreze cu Miclovan. Stilul de lucru al celor doi comisari diferă: dacă Miclovan preferă să-i împuște pe bandiți, temându-se ca justiția să nu-i elibereze, Roman susține necesitatea ca polițiștii să acționeze „cu mâinile curate”, iar bandiții să fie deferiți justiției. Cei doi comisari trebuie să anihileze bandele armate ale lui Lăscărică (Gheorghe Dinică), Ciușdea (Jean Lorin
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
-i să colaboreze cu Miclovan. Stilul de lucru al celor doi comisari diferă: dacă Miclovan preferă să-i împuște pe bandiți, temându-se ca justiția să nu-i elibereze, Roman susține necesitatea ca polițiștii să acționeze „cu mâinile curate”, iar bandiții să fie deferiți justiției. Cei doi comisari trebuie să anihileze bandele armate ale lui Lăscărică (Gheorghe Dinică), Ciușdea (Jean Lorin Florescu), Pleoarcă (Petre Tanasievici), Burdujel (Cornel Gîrbea) și Șchiopu (Mihai Mereuță), precum și banda lui Semaca (George Constantin), un anticar care
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
petrecut la începutul filmului, banda lui Semaca jefuise magazinul de bijuterii Lembert & Fils, furând giuvaieruri în valoare de 25 de milioane de lei. Anchetând jefuirea unei furgonete ce transporta saci de bani cu salariile muncitorilor, comisarul Miclovan dă de urma banditului Buciurligă (Ștefan Mihăilescu-Brăila), un „găinar cu pretenții” care-și formase o bandă imitându-l pe Lăscărică. Miclovan și Roman se deplasează la Hotelul Haiti unde locuia Buciurligă, sperând că acesta să-i ajute să-l prindă pe Semaca. Banditul spune
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
urma banditului Buciurligă (Ștefan Mihăilescu-Brăila), un „găinar cu pretenții” care-și formase o bandă imitându-l pe Lăscărică. Miclovan și Roman se deplasează la Hotelul Haiti unde locuia Buciurligă, sperând că acesta să-i ajute să-l prindă pe Semaca. Banditul spune că nu știe unde se aflau ascunse bijuteriile și încearcă să-l împuște pe Miclovan, dar este ucis de Roman. Crezând că Roman este un fanatic comunist care încearcă să-i lichideze pe rând, șefii principalelor bande (Ciușdea, Șchiopu
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
-i o cotă parte din profiturile afacerilor derulate de ei. Roman le cere să renunțe nu numai la omoruri, ci și la hoții și spargeri, promițându-i că-i va ajuta să se angajeze în fabrici și în agricultură. Nemulțumiți, bandiții îl bat cu sălbăticie, îl ucid pe șoferul Alexe și îi aruncă pe amândoi la groapa de gunoi a orașului. În perioada următoare au loc mai multe jafuri armate asupra băncilor, gangsterii unindu-se între ei sub conducerea lui Semaca
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
jafuri armate asupra băncilor, gangsterii unindu-se între ei sub conducerea lui Semaca. Pentru a pune mâna pe Semaca, după însănătoșirea lui Roman, cei doi comisari pun mâna pe Lăscărică, antreprenor de pompe funebre și un gangster periculos și sadic. Banditul este bătut și pentru a-și scăpa viața le dezvăluie că gangsterii se vor întâlni la restaurantul Capșa. Gangsterii sunt surprinși de polițiști, iar Miclovan îi împușcă pe capii bandelor. Lăscărică le dezvăluie apoi că Semaca va fi în seara
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
cartierul Tei, dar îl anunță și pe șeful bandei. Presimțind că Semaca își ascunde bijuteriile la unde depozit de cherestea de la antrepozite, Miclovan se deplasează acolo, împreună cu Lăscărică. În schimburile de focuri ce au loc acolo, sunt uciși mai mulți bandiți, inclusiv Lăscărică, iar Miclovan este grav rănit. În acel moment, Roman sosește cu echipele de polițiști, după ce-i arestase pe bandiții de la depozitul din Tei, și-l arestează pe Semaca. Miclovan moare cu pistolul în mână, având pe țeavă un
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
antrepozite, Miclovan se deplasează acolo, împreună cu Lăscărică. În schimburile de focuri ce au loc acolo, sunt uciși mai mulți bandiți, inclusiv Lăscărică, iar Miclovan este grav rănit. În acel moment, Roman sosește cu echipele de polițiști, după ce-i arestase pe bandiții de la depozitul din Tei, și-l arestează pe Semaca. Miclovan moare cu pistolul în mână, având pe țeavă un ultim cartuș care-i era destinat lui Semaca. "" este considerat de majoritatea criticilor de specialitate ca fiind primul film polițist din
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]