48,701 matches
-
pilde, mistere și farse medievale: La Ruth silabisind dintr-un ceaslov / În cuhnia lor mică de paianta / Într-o rochiță mov cu malacov / Căci Ruth este firește premianta // Și n-are nici un bastonaș întors / Cînd Abraham - muierea că muierea - / Îi bate bombănind cu-n spic de orz / Că nu știu adunarea sau scăderea". Ecouri teutone din orasele-cetăti, chiar si legendă meșterului manole, într-o viziune nouă, tulburătoare, reînviind Levantul, "Africa obscură", "Marea japoneză", "aurul din Saaba", "pieile de focă de la Capul
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
cu identitate și cu dependența, în sensul de independență și altele în stilul lui Ceaușescu. Are o prietenă culta, profesoara de geografie, o "albă" cu vreo zece ani mai mare decît el. De cîte ori ne vedem tustrei, ea își bate joc vizibil de bietul băiat fără școală, în loc să încerce să-l corecteze acasă la ea unde trăiesc în concubinaj. N-o face, preferă să rîdă de el de față cu alte persoane. Pe mine, aceasta purtare a femeii ușor îmbătrînita
Frică si brutalitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17685_a_19010]
-
de moarte clinică. Însă în vreme ce la TVR se croiau planuri grandioase pentru reforma și restructurarea altora, fiecare dintre directorii interimari ai acestei instituții bugetare a făcut angajări, si nu puține, ignorînd cele mai elementare reguli ale reformei despre care se băteau aici multe mii de hectolitri de apă în piua. Dacă în TVR s-ar face o analiză a politicii "manageriale" din '90 încoace s-ar ajunge, sînt sigur, la similitudini neplăcute cu o sumedenie de alte instituții și întreprinderi bugetare
Restructurarea în TVR by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17738_a_19063]
-
lașaseră "frații" în străchinele din jur acoperite cu talere de lemn și cu cîte un pietroi deasupra să nu dea peste ele jivinele pădurii, cît rămîne el singur acolo. De obicei îl duc dimineață și-l aduc pe la chindie, cînd bate toaca. Fusese că un făcut: în ciuda programului vechi și riguros, îl uitaseră pe orb în pădure și, ocupați de pregătirea gospodăreasca a Paștilor, nu-și mai aduseseră aminte de el. Noroc cu Sofronie. Călugărul mai tînăr, care avea grijă de
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
făcut: în ciuda programului vechi și riguros, îl uitaseră pe orb în pădure și, ocupați de pregătirea gospodăreasca a Paștilor, nu-și mai aduseseră aminte de el. Noroc cu Sofronie. Călugărul mai tînăr, care avea grijă de cai și care și bătea toaca. Mi-am adus aminte - dînd de Sofronie - cum îl chema pe cel orb și bătrîn, îl chema Iosaf, Dumnezeu să-l odihnească, dacă n-o tăia ce-o găsi și p-acolo, în lumea de jos... După ce, în cele
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
el din pădurea umbroasa în seara senina pe cînd soarele roșu, parcă obosit de cursă lui pe cer asfințea. Simțind lumina soarelui în apus, Iosaf întreba orbecăind cu un braț întins, uitîndu-se drept înainte, fix, ca nevăzătorii: - Da^ de ce, taica, bătuși azi toaca de trei ori?... Uitași, ori te luași cu altele?... Sofronie nu răspunse. Se gîndea cum stătuse omul acolo uitat trei zile și trei nopți. Era, cred, o tehnică a supraviețuirii, pe care orbul, clar, o cunoștea.
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
întreabă cu o grimasa între compasiune și totală dezaprobare, pentru ce trebuie un artist să atingă acest nivel degradant? Răspunsul este simplu: pentru bani și pentru popularitate de scurtă durată, ieftină și nesatisfăcătoare în plan estetic. Vîntul acesta comercial a bătut cel mai tare peste stagiunea încheiată. De multe ori actorii s-au zbătut pentru a obține o reclamă, mai degrabă decît pentru un rol. Teatrul înseamnă performanță și o stare specială, o permanentă pregătire fizică și psihică. Puțini dintre actori
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
liceu, începe să protesteze că nu i se dă și lui un premiu. Uitând, firește, ca până atunci chiulise masiv, rămăsese corigent (ba chiar și repetent), avusese notă scăzută la purtare, înjurase profesorii, spărsese geamurile școlii, copiase la teza, se bătuse cu colegii, jignise fetele. Nu e, așadar, vina școlii că sunt preferați, în continuare, elevii ce fuseseră silitori tot timpul, care adunaseră premiu după premiu și erau mândria comunității din care făceau parte. Din punct de vedere strict comportamental, școala
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
-l "prelucram" bine - și dorim - s-ar dovedi asemănător cu modelul, obținut în același fel, al poeziei interbelice. Am fi îndreptățiți să tragem de aici concluzia că inițiativa lirica saizecistă a fost una pur repetitivă și inutilă, că s-a bătut, cum se zice, pasul pe loc? După opinia mea, fatalmente parțială, consecințele în planul limbii poetice românești, ca și în acela al imaginației plastice autohtone, au fost importante, incontestabile și nu neapărat negative. Urmele lor ar putea fi descoperite, prin
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
asigure viața ei și a copiilor devine precupeața, în piața la Radna sau Lipova, cumpărînd și vînzînd de toate. Chiar dintru început, romancierul ne creionează, în chip de recomandare, portretul, memorabil, al Marei. "Muiere mare, spătoasa, greoaie și cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vînt, Mara stă toată ziua sub șatra, în dosul mesei pline de poame și de turtă dulce. La stînga e coșul cu pește, iar la dreapta clocotește apă fierbinte pentru ăvornovistiă, pentru care rade
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
dreapta clocotește apă fierbinte pentru ăvornovistiă, pentru care rade din cînd în cînd hreanul de pe masă. Copiii aleargă și își caută treaba, vin cînd șunt flămînzi și iar se duc după ce s-au săturat, măi se joacă voioși, măi se bat între dînșii, fie cu alții, și ziua trece pe nesimțite. Serile, Mara, de cele mai multe ori, mănîncă ea singură, deoarece copiii, obosiți, adorm, în vreme ce ea gătește mîncarea. Mănîncă însă mama și pentru ea și pentru copii. Păcat ar fi sa rămîie
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
reîntoarcă, deși, aici, la Viena, cu bani împrumutați, deschiseseră o măcelărie. Se înapoiază și, în tîrgul lor, deschid un birt, toată munca ducînd-o Persida, Natl decăzînd în beție și joc de cărți, dispărînd nopți întregi. Pînă la urmă o și bate, răpus de gîndul că s-a cununat pe ascuns și părinții îl văd alături de Persida. Iar fiica Marei medita cu voce tare: "Nu!... fără de binecuvîntarea părinților nu e cu putință fericire casnica", zguduită, apoi, de plîns în hohote. Din fericire
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
a venit din America să-i necinstească pe micuții bucureșteni" (L 2068, 1997, 3). Spre deosebire de verbele din cele două citate anterioare (comparabile și pentru că fac parte din familiile lexicale ale cuvintelor onoare și cinste), sinonimele a batjocori și a-și bate joc nu mai sînt arhaice, ci doar populare. Și acestea apar în știrile actuale: "La patru luni după ce a batjocorit o fetiță de cinci ani/ Violatorul din cimitirul "Pomenirea" a fost înhățat" ("Evenimentul zilei" = EZ 1966, 1998, 4). O variantă
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
înhățat" ("Evenimentul zilei" = EZ 1966, 1998, 4). O variantă sintactica și retorica a formulelor citate are ca obiect nu persoană, ci "trupul": "necinstind trupul unei copile", care "a fost batjocorit cu bestialitate" (EZ 2149, 1999, 5). De altfel, a-și bate joc apare, ca expresie populară, într-o anumită măsură eufemistica, de fapt foarte transparență și de aceea crudă, chiar în basme - în culegerile autentice, care păstrează stilul hibrid real al vorbitorilor contemporani. Răpirea fetelor de împărat de către zmei e povestita
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
crudă, chiar în basme - în culegerile autentice, care păstrează stilul hibrid real al vorbitorilor contemporani. Răpirea fetelor de împărat de către zmei e povestita într-un limbaj în care, pe fodul popular, se întîlnesc fabulosul și cronică infracțională: szmeiit "și-a bătut joc de ele pînă cînd le-a omorît" (Texte dialectale - Muntenia, I). Actualizarea poveștilor (în care, cum se știe, apar azi telefoane, restaurante, avioane etc.) și narativizarea folclorica a faptului divers sînt două tendințe autohtone destul de puternice. Evident, lexicul tematic
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
a acestei ascensiuni savante a Ideii muzicale convertite expresiv în aventură a unei întrebări grave care își află răspunsul în jubilație. O lungă convorbire cu Ilarion Ionescu Galați a alunecat prin câte și mai câte subiecte pentru care conversația poate bate - alături de el - kilometri de durăte. Cum să nu vorbim despre foarte recentul program alături de Radu Lupu (" Concertul pentru pian și orchestră" de Schumann) venit acasă, la Brașov, așa cum o face consecvent. Chiar inainte de festival eveniment "top-secret", "că să nu
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
pseudovaloare academică. În finalul expunerii, în punctul în care planul de predare conținea, obligatoriu, "politizarea lecției", cel de pe podium s-a apucat să combată vehement genetică de peste Ocean, deoarece - aici e aici! - nu urmărea altceva decît să oblige omenirea a bate pasul pe loc, să sugereze și să demonstreze că - exagerîndu-se rolul eredității - proletarii vor rămîne proletari, iar burghezia va profita, pentru descendenții ei care aspiră la prim-planul existenței. Proful ne-a întrebat dacă sînt... nelămuriri, iar eu am ridicat
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
fi dedicat poeme. Îi cer, pe-această cale, scuze!) - Cu o roza "a vînturilor" la butoniera, poetul e un matroz cosmic (de pe Planetă Roz). Dvs. ce/cine sunteți? - În zilele când rozul este maț, matrozul, vrând-nevrând, se adumbrește, iar rozmarinul bate-n bleu-marine.... - (Ceva despre) genială "incoerenta"; cum prinde la publicul mediu pregătit? mai are timp să facă efortul de a pricepe? Ce zice cititorul modern: decât să mă forțez cu Foartă, mai bine o citesc pe Sandra Brown!... - Pe Sandra
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
cu ea se face "vilegiatura". N-am mai văzut. Au sub ea și-un lampas, spre codirla, iar pe la mijloc, înaintează, legat de osie cu o frînghie terminată cu o zgarda un cîine roșu, cu coada între picioare, ca veșnic bătut. Dar nu cred că-l băteau, nu aveau ei un aer violent, dar probabil că acest cîine pe care-l chema Ursu, - ca să vedeți! - avea în el o fire nenorocita. Mă rog. Abia mai tîrziu, după ce am intrat în vorbă
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]
-
am mai văzut. Au sub ea și-un lampas, spre codirla, iar pe la mijloc, înaintează, legat de osie cu o frînghie terminată cu o zgarda un cîine roșu, cu coada între picioare, ca veșnic bătut. Dar nu cred că-l băteau, nu aveau ei un aer violent, dar probabil că acest cîine pe care-l chema Ursu, - ca să vedeți! - avea în el o fire nenorocita. Mă rog. Abia mai tîrziu, după ce am intrat în vorbă cu stăpînul cărutii, cînd nu se
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]
-
răcește pînă la refrigerare relațiile cu un vecin mult mai puternic, în numele unei relații consecvențe cu un aliat, NATO, care nu pare foarte grăbit să primească România în rîndurile sale. După întoarcerea să de la Washington, ministrul Apărării, Victor Babiuc, a bătut șaua unei idei că granița de est a României să devină impenetrabila cu ajutor american, apropo de faptul că în urmă cu două săptămîni, un avion militar rusesc a ignorat orarul care îi fusese stabilit de la București și a survolat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
de pildă divorțul ș.a.) s...ț Biserică a pus mai presus de adevăr și de Dumnezeu ideea suveranității laice a catolicismului român; în același scop, a proclamat și infailibilitatea conducătorului ei, si a proclamat-o atunci cînd la porțile Romei bătea și intră puterea laică; o excelentă coincidență, care vestește "sfîrșitul sfîrșitului". Pînă la căderea lui Napoleon al III-lea, biserica română mai putea spera încă în protecția împăraților, pe care se sprijinea (și mai ales pe Franța) de atîtea secole
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
Călinescu etc., etc. Scriitorul deghizat în publicist Că orice scriitor deghizat în publicist, Costache Olăreanu face o concurență neloială publiciștilor. El își folosește talentul literar pentru a întrece oricând, fără efort, pe simplii ziariști. Într-un fel, este și enervant. Bate la mașină de scris cu un singur deget și tot reușește să o ia înaintea sutelor de tăcănitori ai presei românești. Talentul său literar se evidențiază peste tot, în pasajele narative, în portretistica, în digresiuni. O evocare a lui G.
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
poartă. Acum se spune evaluare sau test sau altfel. Dar cred că toată lumea înțelege la ce ma refer. Luna iunie, la sfîrșitul căreia ne aflăm, este, de la gimnaziu la universitate, luna examenelor: capacitate, admitere, examen de an, licență, masterat. Bacalaureatul bate și el la ușă. Cei interesați și rudele lor iau cunoștință de rezultatul individual: admis, respins ori notă cutare. Opinia publică e hrănita cu statistici: atît la sută, promovați la capacitate, atît la sută, bacalaureați. Simularea unora dintre aceste examene
Examene, examene... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17809_a_19134]
-
ce urma a scrie În absență stăpînilor mă surprindea prin anvergură preocupărilor sale, expuse cu o deplină siguranță, raportate la modele celebre care nu-l complexau defel: Dostoievski, Proust, Faulkner. În orele după-amiezii ori în cele vesperale, se întîmplă să bată, cu o cocheta delicatețe surîzătoare, în geamul locuinței mele de pe strada Gutenberg (actualmente Tipografilor) nr. 18, unde se află în gazdă și o studentă maghiară, venită de la Oradea, ca și cel ce așterne rîndurile de față, studentă al carei boi
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]