41,971 matches
-
scrisorilor teribilei Ludovica Rebreanu. Editură "Bibliotecă Apostrof" a d-nei Marta Petreu are meritul de a fi tipărit această frumoasă, emoționantă ediție. Ludovica Rebreanu, Adio pînă la a doua Venire. Epistolar matern. Ediție îngrijita, prefață și note de Liviu Malita, Editura Bibliotecă Apostrof, 1998.
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
elementul lui. Când își întrerupe lectură se uită la lume nedumerit, ca la un text neinteligibil. Cea mai mare parte din viața (s-a născut la 27 august 1930 în comuna Frumușica din județul Botoșani) și-a petrecut-o în biblioteci și edituri, ceea ce înseamnă în muzee ale cărții și în fabrici de cărți. La Bibliotecă Academiei a putut fi văzut decenii la rand - și poate fi văzut și în prezent - aproape zilnic în sala de lectură. Pare o statuie de
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
neinteligibil. Cea mai mare parte din viața (s-a născut la 27 august 1930 în comuna Frumușica din județul Botoșani) și-a petrecut-o în biblioteci și edituri, ceea ce înseamnă în muzee ale cărții și în fabrici de cărți. La Bibliotecă Academiei a putut fi văzut decenii la rand - și poate fi văzut și în prezent - aproape zilnic în sala de lectură. Pare o statuie de incinta. Iar la Editură Minerva (unde în 1969 a început să lucreze ca șef al
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
1987, Comentarii, 1986, Viața lui C. Stere, I, 1990, îi, 1991, Înțelesuri, 1994, Anii treizeci. Extremă dreaptă românească, 1995, Fizionomii, 1997, Medalioane, 1998 - pentru a aminti numai o parte dintre cărțile sale. Exeget sau memorialist? La Editură Minerva, în colecția "Bibliotecă pentru toți", a apărut de curând o nouă ediție a lucrării de mare anvergură (800 de pagini, mii de informații sistematizate și interpretate, o imagine de ansamblu a unei întregi epoci din istoria culturii noastre) Junimea și junimismul. Este vorba
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
valoare educativa, propagând interesul și poate și pasiunea pentru studiul istoriei literaturii române. Ar fi bine să o citească nu numai cunoscătorii, ci și cât mai mulți tineri. Z. Ornea, Junimea și junimismul, vol. I-II, București, Ed. Minerva, col. "Bibliotecă pentru toți", 1998. 408+408 pag., 20.000 lei
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
1991, din materia altor foiletoane publicate de Mircea Eliade despre periplul sau indic, în diferite publicații și necuprinse în cartea din 1934. Împreună, fac casă bună și se armonizează perfect într-o carte unitară despre universul indian. Mircea Eliade, India. Bibliotecă Maharajahului. Ediție îngrijita și prefațata de Mircea Handoca. Editură Humanitas, 1998.
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
Din rațiuni existențiale, fata va fi inițiată în meseria de curtezana de chiar mama ei care a practicat-o cu voluptate și o preda cu elegantă: de la savurarea unui strugure și diferite alte stratageme de seducție pînă la studiul în biblioteca, fiindcă - în acele timpuri - ele, curtezanele, erau "cele mai erudite dintre femei", cartea fiind o binemeritata răsplată! Astfel tînără își descoperă talentul de poeta și la întrunirile mondene prin excelență masculine, ajunge să se întreacă în rîme cu un amic
Ars Amandi, dar nu numai by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18090_a_19415]
-
broșurii: a abandonat-o, desi Slavici nu era autorul care să-și abandoneze gândurile, paginile publicate, războaiele. El avea obsesiile sale care îl urmăreau, care îl mobilizau, care îl aduceau la masa de scris. ăSollă și ăHabenă, dispare realmente din biblioteci. Slavici, pe care așezarea în manuale l-a impus circuitelor editoriale, e retipărit parțial. Aceste pagini lipsesc chiar și din ediția de Opere. Am putea spune ca e un Slavici aberant, strict legat de nervii și de dispută jurnalistică a
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Meditații care abundă în trimiteri la clasicii latini; intertextualismul da, pe alocuri, un plus de autenticitate scrierilor. APROPIERI se mai pot face de Umberto Eco (în epilogul-cheie, umilul arhivar al Vaticanului, Giovanni Pietro Salvatorini, reclamă găsirea - într-o nișă din Bibliotecă - a manuscriselor epistolare). Din aceste scrisori se vădește că Împăratul, devenit în dogmă Sfanțul Renatus, trăiește multe contestări, multe îndoieli păgâne - deși el semnase oficializarea noii religii în imperiu. Ce să facă umilul arhivar cu acest manuscris? Să-l pună
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
în ținută, totuși îngrijita, de atelier", la o librărie unde scriitorii acordau autografe, îl solicită în acest sens și pe clientul său ce-l admira: "O să vă rog, mi-a spus Tăflan, să-mi semnați și alte două volume din bibliotecă mea. Frumos cartonate și cu oarecare lux, le-a scos dintr-un pachet. Tăflan avea prin urmare o bibliotecă, o grijă de cărturar delicat pentru cărțile lui, cumpăra din strădaniile lui cărțile preferate, pe care cititorii intelectuali adeseori le caută
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
pe clientul său ce-l admira: "O să vă rog, mi-a spus Tăflan, să-mi semnați și alte două volume din bibliotecă mea. Frumos cartonate și cu oarecare lux, le-a scos dintr-un pachet. Tăflan avea prin urmare o bibliotecă, o grijă de cărturar delicat pentru cărțile lui, cumpăra din strădaniile lui cărțile preferate, pe care cititorii intelectuali adeseori le caută gratuit, ca un drept al torturii că citesc. Cartea îl ține pe Gheorghe Tăflan vioi, conștiincios, sever cu sine
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
gratuit, ca un drept al torturii că citesc. Cartea îl ține pe Gheorghe Tăflan vioi, conștiincios, sever cu sine și gînditor". Întrebarea retorica ce urmeaza este edificatoare pentru visul livresc-muncitoresc al poetului: "N-ar trebui să aibă orice muncitor o bibliotecă, pentru el și pentru familia lui?" Alt lucrător, rudă sufletească a lui Gheorghe Tăflan, e un helvet, care "aducea cu figură cîrna a lui Socrate, cum ne-a rămas, tocita de dicționare", întîlnit în tren, între Zărich și Fribourg, care
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
inedite ale poetului și traducătorului. Alegerea noastră e în bună măsură subiectivă, căci minunatul volum bilingv cu Elegiile duineze și Sonetele către Orfeu ale lui Rilke, apărut în 1978 la Univers, cu ilustrațiile lui Vasile Kazar, e una dintre bijuteriile bibliotecii Cronicarului, care de cîte ori se bucură de ea (des), se gîndește recunoscător la Dan Constantinescu. Un traducător genial, care a reușit să transpună în românește întreaga frumusețe a originalului. Aflăm acum de la Iv Martinovici că traducătorul lui Rilke, al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
ale lui Athanasius Pernath." Vasăzică, pentru Mircea Platon, Z. Ornea - cărturarul care a inițiat și girat ediții critice ale marilor scriitori români, istoricul literar care a pus în circulație informații adunate în zeci de ani de trudă în arhive și biblioteci, autorul studiului monografic de referință asupra junimismului, biograful lui Titu Maiorescu, Dobrogeanu-Gherea, C. Stere, prodigiosul cunoscător al ideologiei literare românești, cronicarul avizat al edițiilor - nu există. Nu ne-ar păsa deloc cine există și cine nu pentru un oarecare Mircea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
la care voi reveni de îndată) la Arta de a trăda, a încercat și el, fără succes ca și mine, să descopere identitatea misteriosului Casamayor. Firește, un astfel de reproș pare simplă dovadă de comentariu arțăgos, pentru că în precarele noastre biblioteci orice investigație biobibliografică rămîne o aventură fără mari sorți de izbîndă. Dar mi-e cu neputință să nu mă întreb: de unde îi va fi venit editorului ideea să publice această carte? O inițiativă de publicare nu e bazată pe decizii
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
un țesut subtil și lejer. Reflexele lui schimbătoare. Sonoritatea limpede, cristalina, lichid picurând în luciri acvatice. Proiectarea acestui Chopin, de prima oră, într-o culoare timbrala deschisă, obținută prin rafinamentul touché-ului. La câteva zile de la acea audiție am găsit în biblioteca mea o cărțulie îmbrăcată într-o piele fină; miros vag de mucegăi, galbenul foilor pătate de o umezeală veche. La lectură copertei interioare citesc: "Chopin... Jean Kleczynski, Paris... 1880". Autorul polonez își propunea - inca de pe atunci! - să corecteze "legendă" Chopin
Festivalul International "Chopin" by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/17454_a_18779]
-
această tragedie nu este evidențiata de autoarea cărții, care se ocupă exclusiv de partea vizibilă a vietii literare. Cineva va povești poate, cândva, întregul calvar trăit de scriitorii români în timpul comunismului. Deocamdată, Ana Selejan aduce la lumină, din depozite de biblioteci pe care nu le mai cercetează nimeni, ceea ce în 1957-1958 se petrecea în văzul lumii. Și trebuie să-i fim recunoscători pentru acest efort, nemaifăcut de altcineva în momentul de față, nici măcar de cei ce incriminează retoric literatura proletcultista. Datorită
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
în piept partidul meu!� (...)" Înspăimântătoarea priveliște a literaturii nu ne mai înspăimânta. Ana Selejan a transformat-o într-un obiect de studiu, i-a revelat - prin punerea în râma - istoricitatea. O femeie frumoasă și delicată, care își petrece timpul în biblioteca, se numără printre groparii comunismului. Ea nu se lansează în diatribe vehemențe împotriva realismului socialist, nu cere pedepsirea promotorilor lui. Trece doar în revistă, cu detașare, produsele literare ale epocii și prin această le dezactivează. Titlul cel mai potrivit pentru
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
să fiu un poet demn de acest nume; nu cu orice preț întîiul, dar nici pierdut în serie. N-am ascuns niciodată că - iluzie, sau nu - mă consider egalul celor mai buni. Că un altul, alții vor acoperi rafturi de biblioteci iar eu voi fi dat 150 de poeme într-o viață mi se pare natural. Se iau în considerație greutăți specifice, iar nu chintale de marfă." De la Istanbul la Dumnezeu După summit-ul OSCE de la Istanbul unde România a obținut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
Geo Șerban Odată cu inaugurarea sezonului literar de toamnă, revine an atenție proza lui Petru Dumitriu, grație volumului scos la Cluj sub auspiciile "Bibliotecii Apostrof". Volumul, alcătuit și comentat de Ion Vartic, cuprinde patru capitole, destinate inițial, ăn viziunea autorului, să facă parte din frescă epica Biografii contemporane, la rândul ei concepută a da o replică la Cronică de familie. Similitudinile de substanță se
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
și seminariilor, ținute de dascăli deprofesionalizați, uzați fizic și intelectual, obligați de salariile de nivel centro-african să predea în trei-patru locuri. M-aș fi așteptat să se plângă de lipsă bibliografiilor de specialitate, de absență revistelor de ultimă oră din biblioteci. Nimic, sau foarte putin din toate acestea. În schimb, sub presiunea unor modele demult împământenite, ei își concep viitorul că pe o nesfârșita cerșetorie cu acte în regulă. În loc să ceară milă guvernanților, studenții ar trebui să le pretindă condiții care
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
datorită rigorii și clarității cu care a prezentat importantul rol jucat de cumani, veniți de pe Nistru începând cu anul 895 e.n, în procesul formării după anul 1285, a Țărilor Românești. Volumul „Prinții Cumanilor” publicat în 1994, se află la Biblioteca Academiei Române, la București, acoperind cu documente, o perioadă slab reprezentată și controversată istoric. În concluzie, fusesem în vizită la un nobil de origine cumană, Alteța Sa Eugen Eni Khan Caraghiaur, al 51lea Șef al casei Cumane de România, descendent pe fir
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
lângă mormanul de grăunțe ce trebuie alese de gunoaie, ăn timp ce fetele și băieții ce vor să danseze sub lumina tiparului culeg direct de pe câmp, din recolta nouă, și-și petrec cât mai puțin timp an silozurile reci ale bibliotecilor. Dintre istoricii literări, un nume binecunoscut cititorilor de reviste este Nae Antonescu. an CONVORBIRI LITERARE nr. 10, Grigore Scarlat publică un interviu cu acest admirabil cărturar, pe care s-a dus să-l ăntălnească an comună Terebesti din județul Satu Mare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
Gheorghe Grigurcu O specială ocazie de manifestare "în forță" a ideologizării a constituit-o momentul Eminescu, în 1949 și 1950. Operațiunea de trucare și anexare a fost precedată de scoaterea perfida din circuitul comercial și din rafturile bibliotecilor a edițiilor operelor poetului, dinaintea instaurării comuniștilor la putere. Printr-o astfel de "lovitură ascunsă" s-a urmărit ocultarea Doinei, ca și a tuturor textelor politice eminesciene, orientate împotriva Rusiei, în speță a cunoscutului ciclu de articole, apărut în Timpul, în
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
zecile de promoții care mi-au trecut prin mîna, nu-mi amintesc decît de doi studenți atrași de stiință: regretatul Mircea Scarlat și Nicolae Scurtu, actualmente inspector școlar. Ambii cu serioase contribuții după sfîrșitul facultății. Acest dezinteres pentru munca de bibliotecă, pentru erudiția curentă, aș zice, spre a nu se crede că mă refer la aceea a unui Hașdeu, ține de multe și are consecințe nefaste. În clipa de față, în România e pe cale de dispariție, de exemplu, specia autorilor de
Un dram de stiintă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17545_a_18870]