2,179 matches
-
de putere, de intruziunea în birocrație a politicienilor și politicii de partid, de disponibilitatea rezultantă a resurselor birocratice în scopuri politice ale partidului și de cultura politică a elitei care consideră acceptabilă (cel puțin neoficial) o asemenea întrebuințare a resurselor birocratice. Dimpotrivă, eliminarea acestui gen de corupție politică și dezvoltarea (în acest sens) a unor proceduri democratice corecte depinde de o anumită schimbare în regulile politico-birocratice ale jocului, de contrabalansarea elitelor birocratice, de eliberarea structurilor birocratice de intruziunea politicienilor și a
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
acceptabilă (cel puțin neoficial) o asemenea întrebuințare a resurselor birocratice. Dimpotrivă, eliminarea acestui gen de corupție politică și dezvoltarea (în acest sens) a unor proceduri democratice corecte depinde de o anumită schimbare în regulile politico-birocratice ale jocului, de contrabalansarea elitelor birocratice, de eliberarea structurilor birocratice de intruziunea politicienilor și a politicii de partid și de retragerea rezultantă a resurselor birocratice din competiția politică dintre partide. (Etzioni-Halevy 2002: 246) Al treilea aspect al teoriei noastre este că fenomenul corupției politice este o
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
o asemenea întrebuințare a resurselor birocratice. Dimpotrivă, eliminarea acestui gen de corupție politică și dezvoltarea (în acest sens) a unor proceduri democratice corecte depinde de o anumită schimbare în regulile politico-birocratice ale jocului, de contrabalansarea elitelor birocratice, de eliberarea structurilor birocratice de intruziunea politicienilor și a politicii de partid și de retragerea rezultantă a resurselor birocratice din competiția politică dintre partide. (Etzioni-Halevy 2002: 246) Al treilea aspect al teoriei noastre este că fenomenul corupției politice este o activitate interstițială. În absența
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
în acest sens) a unor proceduri democratice corecte depinde de o anumită schimbare în regulile politico-birocratice ale jocului, de contrabalansarea elitelor birocratice, de eliberarea structurilor birocratice de intruziunea politicienilor și a politicii de partid și de retragerea rezultantă a resurselor birocratice din competiția politică dintre partide. (Etzioni-Halevy 2002: 246) Al treilea aspect al teoriei noastre este că fenomenul corupției politice este o activitate interstițială. În absența unui mecanism birocratico-politic matur, coerent sau integrat, interstițiile dintre diferite părți ale mecanismului de stat
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
țările cu grad ridicat de corupție decât în cele cu un nivel scăzut de corupție. Fisurile nu apar pur și simplu totuși, ci sunt create și menținute, iar sfera de cuprindere a activității antreprenoriale mai ales atunci când sistemele legale și birocratice se subordonează sistemului politic și când, în cadrul acelui sistem, executivul proclamă dominanța asupra legislativului, este imensă. Așadar, două din cele patru interstiții ale noastre relațiile politico-judiciare și politico-birocratice reflectă acest fapt, în timp ce o și mai mare încețoșare a interstițiului dintre
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
adevăr o evoluție importantă, am menționat-o doar fugitiv din trei motive principale. În primul rând, a fost indicată în largă măsură peste tot8; în al doilea rând, cele mai mari realizări ale sale au fost mai curând împotriva corupției birocratice și a sectorului privat decât împotriva corupției politice în sine; iar în al treilea rând, logica și structura sa sunt coloniale, prin urmare nu se pot reproduce mai mult decât studiul de caz britanic. Este totuși relevantă pentru această carte
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
serios, o piatră de hotar pentru negocierea spațiului dintre bine și rău. Tipologia clasică a lui Heidenheimer privind corupția neagră, albă și gri este relevantă aici. Corupția neagră este considerată rea atât de popor, cât și de elitele politice și birocratice (în lucrarea lui Heidenheimer aceasta poate varia în stiluri contrastante ale comunității). Corupția albă, deși greșită, este în mod universal considerată ca fiind un motiv insuficient de sancționare. Corupția gri, pe care un grup o consideră serioasă, iar celălalt nu
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Controale la graniță 71-72, 159, 167, 183-184, 212, 244 Convergență culturală 20 Cordle, John 148, 152 Coreea de Nord 169 Coreea de Sud 28, 168, 178, 179 Corporații multinaționale: atenții 20; costurile licitațiilor 24; crimă organizată 30; dominație 26, 58; preferințe politice 25 Corupție birocratică 13, 38, 80 Corupție la nivel prezidențial: America Latină 25, 61; Filipine 34, 47, 76, 79, 188; grațieri/imunități 19; Indonezia 19, 27, 28, 34, 76, 178, 179; Nicaragua 25, 34, 76, 175; Nigeria 188, 208; Statele Unite 15, 19, 165; Zair
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
170, 224, 228, 229 Iran 198, 224, 229 Isaacs, Rufus 137 Israel 33, 223, 227, 244 Italia: ajutor în caz de dezastru 25; Berlusconi (Silvio) 30, 46, 62, 83, 231; Camorra 30-32, 197, 200, 202, 205, 208; contracte 20; corupție birocratică 38; corupție judiciară 41; crimă organizată 30, 32-33, 197, 227; Mafia vezi Mafia; Mani pulite 41; partide politice 41, 62; proceduri penale 62; rent-seeking 30; retragerea superputerii 169; stat de drept 41; trafic de droguri 208; unificare 30, 32 J
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
36, 40-41; interpretare judiciară 20, 85-86; interstiții politico-judiciare 40-42; judecători numiți 40; state cu nivel scăzut de corupție 40, 50; țările cele mai slab dezvoltate 40-41 Smith, T. Dan 14, 148 Somoza Debayle, Anastasio 25, 34, 76, 175 Spania: corupție birocratică 38; dictatură 79-80; ETA 33, 42, 43, 205; Grupos Antiterroristas de Liberación (GAL) 42; scandaluri 39, 42; sistem bancar 39, 42 Spălarea banilor: Africa 27, 181; America Latină 188, 212; ascundere a banilor 182; bănci naționale 186-191; bureaux de change 181
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Rafael Leónidas 20, 76 Truman, Harry S. 216, 232 Tullock, G. 14, 49, 59, 60, 64, 81 Turcia 33, 69, 72, 79, 194, 206, 224 Turism sexual 164 Ț Țări slab dezvoltate: activitate interstițială 38; Africa Subsahariană vezi Africa; corupție birocratică 38, 39, 78; crimă organizată 209; cumpărarea voturilor 29; datorii acumulate 173; funcționari publici 69; globalizare 168, 225; grade de instruire 16; inerție instituțională 78; liberalizare economică 68-71, 82, 174; mită 29, 46; norme vestice 20, 167; parteneriat 73; persoane
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
firmei Porsche, aflat în Weissach, o localitate la 40 Km distanță de Stuttgart. Am aici pe cineva care are cunoștințele și aptitudinile de care aveți nevoie, inclusiv desenul în perspectivă. Vă rog însă să-l luați în probe imediat, nu birocratic. Ajungând la Weissach, am constatat cu surprindere că eram așteptat de secretara șefului cel mare. Așa a început munca mea la Firma Porsche, ajutat de un om cu care aveam întâmplător rădăcini comune. Dar poate că nu a fost chiar
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
practică orientală prin care persoana conducătorului era ferită de contactul cu mediul profan, era contracarată de splendide ceremonii oficiale, în cadrul cărora puterea și gloria lui erau etalate în fața cetățenilor și a curtenilor.1 Acest monarh autocratic domnea peste un guvern birocratic numeros, ale cărui eficiență și succese au variat de-a lungul secolelor. Ca orice imperiu mare, Bizanțul era sfîșiat de permanentele rivalități dintre facțiunile politice și de problemele legate de succesiunea la tron. Pe lîngă acestea, biserica și disputele legate
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cel mai puternic imperiu din lumea occidentală (vezi harta 4). Bogăția lui se baza pe comerț și pe prosperitatea ținuturilor lui. Comandanții lui militari adoptau cele mai moderne metode de ducere a războaielor și aveau cele mai bune arme. Aparatul birocratic își îndeplinea eficient sarcinile. În relațiile lui externe, statul aplica o politică aparte, care a făcut ca "diplomația bizantină" să devină proverbială pentru negocierile viclene, înțelepte și nu prea scrupuloase. Deosebit de important era faptul că înaltul nivel de civilizație al
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
așa că a fost adoptat alfabetul latin. Stilurile arhitectonice occidentale, mai întîi cel roman, apoi cel gotic, erau caracteristice clădirilor din aceste locuri. Dintre ocîrmuirile timpului, cea bizantină a fost evident cea mai eficientă. O serie de conducători autocratici stăpînind aparatul birocratic și o armată puternică constituiau garanțiile întemeierii unui imperiu măreț care a dăinuit vreme de peste o mie de ani. Chiar și în momente de adversitate extremă era menținut un nucleu puternic. Curtea bizantină, cu ceremoniile ei magnifice, era extrem de admirată
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
organism se ocupa de toate problemele statului, dar funcțiile lui juridice erau probabil cele mai importante. Din Divan făcea parte și marele vizir, precum și cele mai înalte oficialități ale statului și ale ulemei. Situat sub acest consiliu, un vast aparat birocratic central, cu sediul la Constantinopol, conducea imperiul și percepea impozitele, care erau cauza a numeroase nemulțumiri. Întrucît Războiul Sfînt era considerat o funcție principală a statului, forțele militare aveau o importanță esențială. Două erau unitățile cele mai eficiente: ienicerii, infanteria
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
divine.3 Trecerile de la o clasă sau o ocupație la alta nu erau permise, deoarece ar fi tulburat în cele din urmă echilibrul stabilit de Dumnezeu. Așa cum am văzut, schema otomană îi plasa pe "slujitorii sabiei", pe sultan, aparatul lui birocratic și armata, pe "slujitorii condeiului", liderii religioși și pe oamenii de cultură în prima clasă, cea a askerilor. Sub aceștia, membrii reayei erau împărțiți în două categorii generale: pe de o parte negustorii și meșteșugarii, iar pe de altă parte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ei. Îndatoririle temporale și puterea patriarhului deveniseră imense prin secolul al optsprezecelea. El era așa-numitul millet bashi (șeful milletului) și ethnarch (conducător laic) al populației ortodoxe. Întrucît era o înaltă oficialitate a guvernului otoman și făcea parte din clasa birocratică askeri, patriarhul era îndreptățit la un standard de două tuiuri (un guvernator otoman sau general avea trei, iar sultanul șase). El răspundea în fața sultanului de comportarea și loialitatea turmei sale, deținînd și importante responsabilități privind strîngerea dărilor și menținerea ordinii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
va fi discutat în secțiunea următoare. Vom analiza aici numai relațiile fanarioților cu guvernul otoman și cu Patriarhia. Importanța elementului creștin balcanic în administrația otomană a fost deja scos în evidență. Totuși, înainte de secolul al șaptesprezecelea, înaltele posturi din aparatul birocratic erau deținute aproape exclusiv de convertiți. Spre deosebire de aceștia, oficialii fanarioți își păstrau credința creștină și aveau legături strînse cu Patriarhia. Primul fanariot care a obținut un post înalt a fost Panaghiotis Nikousios, pe care Ahmed Köprülü l-a numit mare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
unii dintre balcanicii aflați sub stăpînirea Imperiului Otoman. 2 Naționalitățile balcanice de sub stăpînirea habsburgică În capitolul anterior au fost discutate problemele politice ale Imperiului Otoman. La apogeul său, statul era o monarhie centralizată de drept divin slujită de un aparat birocratic și de o instituție militară nestînjenite de concurența nici unor autorități locale sau provinciale. Taxele erau percepute, iar soldații recrutați direct de către stat. Aceștia din urmă erau recompensați fie prin acordarea unor pămînturi conform sistemului timarelor, fie primeau o soldă, dar
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
se afla în mîinile mai marilor din provincii. În secolul al optsprezecelea, scopul cîrmuirii era de a institui un sistem de absolutism regal care să-l aducă pe cetățeanul de rînd sub jurisdicția directă a conducătorului și a aparatului său birocratic. Autoritatea centrală a statului urma să se extindă asupra întregii comunități. Diferența dintre evoluția imperiilor otoman și habsburgic poate fi explicată în mare parte prin trecutul lor contrastant. Ținuturile otomane fuseseră dobîndite de sultanii victorioși aflați în fruntea unor armate
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de la Dumnezeu, conducătorii habsburgi erau nevoiți să trateze cu o nobilime cu puternice drepturi tradiționale care, la rîndul ei, domina restul populației alcătuite în cea mare parte din iobagi. Aceasta își asuma deci sarcinile care reveneau în Imperiul Otoman aparatului birocratic imperial, milletului ortodox și comunităților rurale. Nobilii erau stăpîni pe administrația și instituțiile juridice locale și percepeau impozitele. Domeniul guvernului central era legat mai ales de politica externă, forțele armate și strîngerea unui anumit număr de taxe clar definite cuvenite
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acesteia trebuia lărgită și asigurată în mai mare măsură. Reformele erau îndreptate și în direcția trecerii puterii reale din stat din mîinile aristocrației locale în cele ale ocîrmuirii centrale și a creării unei situații în care agenții monarhiei, un aparat birocratic numit, să controleze efectiv administrația locală. Reprezentanții ocîrmuirii centrale îi înlocuiau deci pe agenții instituțiilor provinciale și pe cei ai dietelor. Nobilimea avea totuși un statut special în stat, dar nobilii urmau să slujească ocîrmuirea centrală, nu instituțiile locale, care
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și pe cei ai dietelor. Nobilimea avea totuși un statut special în stat, dar nobilii urmau să slujească ocîrmuirea centrală, nu instituțiile locale, care reprezentau interesele propriei lor caste. Pe această bază, ei puteau totodată să intre în rîndurile aparatului birocratic. Reformele acopereau multe aspecte ale vieții naționale: administrația, justiția, religia, educația, poliția economică și relațiile dintre senior și țăran. Pentru croații, românii, sîrbii și slovenii din cadrul imperiului, reformele referitoare la țărănime, la reglementarea prerogativelor bisericilor și la măsurile luate în vederea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
plus, împăratul efectuase incognito călătorii în tot imperiul, astfel că era la curent cu problemele țăranilor mai ales din observații directe. Era deci hotărît să întărească autoritatea centrală și să facă uz de puterea lui și de cea a aparatului birocratic imperial în vederea introducerii unor schimbări sociale și politice. Această atitudine a făcut din Joseph al II-lea un adversar pe față al nobilimii și al privilegiilor ei istorice exercitate prin intermediul dietelor; el a criticat totodată atît scutirea de impozite a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]