2,387 matches
-
de cunoașterea zădărniciei, trebuie să ia asupră-și groaza acesteia, groaza fiecărei erori, și, cunoscând-o, s-o soarbă până la fund, trebuie să devină conștient de groază, nu pentru a se tortura pe sine, ci desigur fiindcă groaza poate fi biruită numai cunoscând-o și fiind conștient de ea, fiindcă numai atunci devine posibil ca, trecând prin poarta de corn a groazei, să pătrunzi în ființă“. Când Petru Rezuș a trecut pe la el, le-a citit atent, a izbucnit în râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de lebădă. Pare a fi totodată mărturisirea sinceră a unui artist care a ajuns la înțelegerea umilă a nevolniciei artei sale față cu această ninsoare fabuloasă. Foaia albă este un pandant al zăpezilor de altădată. Creionul bont n-a putut birui, nici de data asta, candoarea inepuizabilă a poveștilor. Corneliu Traian Atanasiu Noapte geroasă - țârâitul greierului în dosul sobei O fi el greierul kigo de vară, dar acolo unde modernizarea n-a artificializat totul, într-o biată casă de țară, un
COMENTARII LA POEME by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83883_a_85208]
-
ucenicii credincioși ai trădatului Învățător nu ar fi avut nici o mîngîiere dacă înainte de a fi crucificat nu le-ar fi lăsat aceste cuvinte: "Tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea, iar porțile Iadului nu o vor birui"129. 72. Un alt efect deplorabil al acestei false poziții a Episcopilor, care i-a separat din ce în ce mai mult între ei, a fost invidia Suveranilor împotriva lor. Prelații deveniți domni trecători au suferit din partea suveranilor invidia și toate neajunsurile cîte țin
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
murmură încântată, cu același glas surprinzător de sonor, pe care nici somnolența nu putea să-l atenueze. Ce grozav să ai libertatea inconștientă de a face orice, indiferent de urmări! Să te iei la trântă cu orice provocare și să biruiești! Nu vreau să dorm! Fă-mi o cafea! Eduard se duse în bucătărie și puse ibricul pe foc. Când se întoarse cu ceștile aburinde, o găsi pe Anda adormită. O înveli cu grijă, iar el se așeză pe un scaun
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
veni? Când am să-mi mai văd fratele, care n-a avut norocul meu, să nimerească în mâna occidentalilor civilizați și nu în laba bolșevicilor nelegiuiți? Când?.. Pepenii verzi continuau, în timpul acesta, să se multiplice, sufocându-se între ei și biruind năprasnic curpenii, care încercau să-i sugrume, în funde complicate, ca niște codițe de purcel, pline de clorofilă. Într-o seară, ce se lăsase peste necuprinsul vălurat al țarinei de la Baisa, ca o arșiță de brutărie, baba Maranda, care tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lor pe Apa sărată a mărilor și pe țărmuri de mare, pustii și seci, fără de izvoare, fără de verdeață... Ci aceia se află, în adevăr, în disperată situație, fiindcă nu le este nimeni prin preajmă, să le brâncească restriștea, să o biruie și să o prăvale de deasupra capetelor, așa cum, sută-n sută, că vor face frații noștri de afară, cu Muntele și cu Apele din galeriile lui Iar de foame, se poate răbda încă mult și bine, fiindcă, după cum s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
era pionieră. Firește, nu de vreun partid din acesta actual, ci de partidul ăla, care era unic, zis, roșu, zis, al muncitorilor și țăranilor săraci, partidul care fusese de neînfrânt, până l-au dat unii mai deștepți de-a berbeleacul, biruindu-l și arătând, de fapt, că, fără proptea internațională, nu fusese nici o brânză de el. Însă, contabilei i se consolidase pentru totdeauna opinia unei perpetue porniri a nemulțumirii de sine: comunistul niciodată nu trebuie să manifeste automulțumire! Mereu, vizavi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și-am făcut România Mare. Și-acum cu ce ne-am ales? La rostirea acestei Încheieri se așeză o liniște neobișnuită, pe care cîteva momente lungi nici una din acele femei nu Îndrăzni s-o rupă. Domnul Pavel Își dovedise „superioritatea”, biruise, simțea, știa asta, motiv pentru care era mîndru, o mîndrie secretă, dar pentru care nu-ți trebuie o anume perspicacitate ca s-o observi. - Am dreptate, domnule judecător? Întrebă el după luminata pauză a victoriei, așteptînd confirmarea de care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
și în vreme de liniște și pace, până la înțelegerea cu Rusia ca să ne ajute a face lovire de stat și să-i dăm drept recompensă Basarabia, este deosebire cât cerul de pământ. Rusia e prea puternică pentru ca s-o putem birui, dar Rusia nu e destul de puternică pentru a ne face să-i dăm de bunăvoie o palmă de loc din pământul patriei sau să-i cerem ajutorul pentru schimbarea legilor interne ale țărei. Venim acum la știrile "Corespondenței politice". Dacă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să nu facă război cu românii, pentru că n-aduce nici un folos, ci pier numai o mulțime de turci în zadar, atunci sultanul le răspundea: "Pînă când românii stăpânesc Chilia și Cetatea-Albă, iară ungurii Belgradul sârbesc, până atunci nu vom putea birui pe creștini! " (Vezi...... sec. II. tom. V, Warszawa 1828). Prin urmare sultanul Mahomet știa bine că acest lambeau de terre nu-i de desprețuit, și dacă el zicea aceasta la 1490, de ce să n-o zicem noi la 1878? Mutatis
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și Cetatea Albă nu se mai vorbește nimic despre viața împrejurimilor lor. Am încheiat articolul trecut cu cuvintele lui Mohomet II rostite la a[nul] 1462, că: "pînă când românii stăpânesc Chilia și Cetatea Albă, până atunci nu vom putea birui pe creștini". În dricul verii anului 1484 sultanul Baiazid II intră cu oști mari în țara Moldovei și bate Chilia și Cetatea Albă, pentru a realiza o politică oarecum tradițională. Miercuri, la 14 iulie, ia cetatea Chilia, comandată de pârcălabii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sub un căpitan neatârnat care se numea [Megas], Vlachos (adică Marele Romîn) și strălucește sub acest nume în cronicele contimporanale francilor și bizantinilor. Astfel vorbește Fallmerayer. Noi mai știm că tot acești români luase Tracia, Macedonia și Tesalia, că au biruit de nenumărate ori oștirile grecești și pe acelea ale împărăției latine din Orient, că au prins pe Baldovin I, că au răpus floarea cavalerilor apuseni, ca Asanizii au fost recunoscuți de papa ca dinastie regală a Europei, ca domni legitimi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
raport intendentul armatei, ca să motiveze raportul său, anexează în original alăturata scrisoare: 1 decembre 1877 București Excelentie Evsevie Andreivici (Rossisky), "Din depeșa mea și din depeșa ministrului Cogălniceanu vă este deja cunoscut că, după multe împrejurări, eu am profitat a birui toate împiedecările și astăzi deja s-au dat porunci prin telegraf tuturor prefecților din opt districte, că să puie la dispozițiunea mea câte 1200 cară pe zi pentru București și 500 pentru Fratești și acum puteți fi liniștiți că transportul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Iată acele fraze: Popolul din capitală, asemenea mare și sublim ca totdeuna, își apără și astăzi drepturile cu eroismul timpilor primitivi ai creștinismului, care în inimile lor este și astăzi tare și puternic ca și atunci, și popolul român va birui, căci Dumnezeu ne-a zis că cu credința vom strămuta munții! Înalta Poartă iarăși ne făgăduiește ne-ncetat prin glasul Excelenței Sale Pașa că va face tot pentru fericirea noastră. Iscălit C. A. ROSETTI Acesta e protestul la intrarea turcilor în țară
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se ținea seamă nici de trecutul acestui popor, nici de lipsa lui de experiență și de slăbiciunea lui economică, nici de lipsa lui de cultură. Ne temem în sfârșit ca nația cosmopolită a d-lui C. A. Rosetti să nu biruiască pe adevărata nație românească. Nu cu fraze și măguliri, nu cu garde naționale de florile mărului se iubește și se crește nația adevărată. Noi o iubim așa cum este, cum a făcut-o Dumnezeu, cum a ajuns prin suferințele seculare până în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și că o destăinuire în astfel de condiții era imposibilă. Iar a doua greșeală era că acceptase o discuție cu mine pe acest teren neprielnic. (Mai târziu aveam să aflu că discuțiile pur și simplu o îndîrjeau, nu le putea birui, adică nu-și putea birui nici adversarul, nici pe sine, care, zicea ea, era conștientă că produceau o stranie surpare în simpatia celuilalt; nu știa de ce, dar era un fapt, după cum tot un fapt era și acela că le declanșa
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
astfel de condiții era imposibilă. Iar a doua greșeală era că acceptase o discuție cu mine pe acest teren neprielnic. (Mai târziu aveam să aflu că discuțiile pur și simplu o îndîrjeau, nu le putea birui, adică nu-și putea birui nici adversarul, nici pe sine, care, zicea ea, era conștientă că produceau o stranie surpare în simpatia celuilalt; nu știa de ce, dar era un fapt, după cum tot un fapt era și acela că le declanșa, aceste discuții, uneori doar printr-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
avea să treacă cu timpul în fruntea dușmanilor cu care lupta Matilda. Căci avea destui, aveam să aflu, dușmani, bizari din interiorul ființei ei și care îi chinuiau puternica ei forță vitală. În acele ore însă uitase de ei, îi biruise și venise la mine. Și numai o clipă violența mea dăduse la o parte ca un fulger perdeaua abandonului și la lumina lui îi văzuse foind și țipase. Or eu, abia în acea clipă, auzind acel țipăt, mă îndrăgostisem cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un fulger perdeaua abandonului și la lumina lui îi văzuse foind și țipase. Or eu, abia în acea clipă, auzind acel țipăt, mă îndrăgostisem cu adevărat de ea. Și aveam să trăiesc cu această amintire, tot așa, ani în șir, biruind conflicte care nu credeam că pot fi acceptate... Singurătatea miraculoasă nu mă părăsi în minutele care urmară, ținînd-o în brațe pe Matilda, și nici în anii care veniră. Ea mă întrebă doar, atunci, dacă am încetat s-o dau uitării
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ei obișnuite care-i veneau dintr-o idee a ei intuită doar de mine că intra într-un tărâm în care o altă Matilda ar fi putut să învingă în viața ei, acel abandon, acea părăsire care dacă ar fi biruit ar fi robit-o fără scăpare și nu mai știa ce-ar deveni, ci o împotrivire totală, însoțită de o forță fizică neobișnuită. Aprinsei veioza, îi luai capul în mâini și îi spusei vorbindu-i aproape de gură, copleșit de o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în ocupă teza supraviețuirii românității prin religie. Rămași complet descoperiți pe plan militar după abandonarea provinciei romane la 271, "în religia creștină primită în epoca prigonirilor din Imperiu Daco- Romanii au găsit forța misterioasă care-i făcu în stare să biruie cruntele lovituri ale sorții, ce aveau să primească în acest loc al primejdiei" (Constantinescu, 1928, p. 42). Creștinismul, aspirat incipient în ființa națională în curs de devenire, este forța misterioasă a românismului, resortul spiritual care i-a asigurat acesteia permanența
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu soteriologia românismului și profetismul național, aripa naționalistă a interbelicului a elaborat o miracologie a neamului. Citind "istoria, cartea suferințelor și bucuriilor poporului român", aflăm "că nașterea poporului român s-a întâmplat cu ajutorul a trei minuni": a) miracolul roman, care, biruind viteazul popor dac, iar apoi înfrățindu-se cu învinșii, au format poporul român; b) miracolul continuității: "A doua minune: Daco-Romanii, părăsiți de împărăție la voia soartei, în anul 271, au rămas pe loc în țara lor, Dacia, și fără vreo
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iar evenimentele politice succesive nu au făcut decât să îl aducă la suprafață. Tema unității naționale și statale este dezvoltată în cuplaj cu laitmotivul vitregiei istoriei și al complotului străin: în pofida strădaniilor dușmanilor de a-i ține separați, românii au biruit efemer (în 1600), apoi parțial (1859), și definitiv (1918), întrucât "gîndul lor cel mai înalt a fost să fie toți împreună, să trăiască uniți, în același stat" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 31). Existența istorică a românilor este caracterizată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
e lipsită de calități. Uitați-vă la aceste rotunjimi ale lui d și a. Am transformat caracterele franțuzești în litere rusești, operațiune foarte dificilă, dar care mi-a reușit. Iată încă o scriere splendidă și originală, în fraza aceasta: „Sârguința biruie orice“. E o scriere rusească, de cancelarie, mai precis de cancelarie militară. Astfel se scrie o hârtie oficială către o persoană importantă, literele sunt tot rotunde, splendide, scriere guvernamentală, scris negru, dar de un extraordinar bun-gust. Un caligraf n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lor, însă, deoarece anumite opinii ale ei, în pofida aparentei atitudini respectuoase cu care erau acceptate de către fiice, își pierduseră de mult, în esență, autoritatea inițială și indiscutabilă în ochii lor, ba încă într-o asemenea măsură, încât începeau să fie biruite la tot pasul de conclavul armonios instaurat între fete și generăleasă, în interesul demnității sale personale, găsea că e mai nimerit să nu le contrazică și să cedeze. Ce-i drept, adeseori temperamentul ei nu dădea ascultare și nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]