2,653 matches
-
fost atribuite boierilor. Urmărind să slăbească puterea centrală, pentru a se bucura de libertăți cât mai mari, boierii au susținut când pe un pretendent, când pe altul. Presupusa alternanță la domnie, atribuită boierilor, presupune la rândul ei existența unei facțiuni boierești rivale. Unii boieri au fost alături de pretendenții sau de domnii, care duceau o politică propolonă, alții erau partizanii unei politici de apropiere față de regii Ungariei. Existența unui partizanat nu poate fi exclusă, dar rolul său nu poate fi exagerat. Sperând
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ne-am fi așteptat ca numai marii boieri să fie beneficiarii daniilor/întăririlor făcute de domn. În 3 septembrie 1454, Ștefan cel Mare îi întărește lui Gostilă ocinile lui drepte 12 sate și o seliște. Este cel mai mare domeniu boieresc menționat în documente între 1457-1467. P. P. Panaitescu vorbea de unitatea domeniului boieresc, așa cum unitare erau marile domenii din apusul Europei. Moșiile lui Gostilă sunt răspândite: șase sate în județul Neamț, trei sate în județul Galați și alte două în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făcute de domn. În 3 septembrie 1454, Ștefan cel Mare îi întărește lui Gostilă ocinile lui drepte 12 sate și o seliște. Este cel mai mare domeniu boieresc menționat în documente între 1457-1467. P. P. Panaitescu vorbea de unitatea domeniului boieresc, așa cum unitare erau marile domenii din apusul Europei. Moșiile lui Gostilă sunt răspândite: șase sate în județul Neamț, trei sate în județul Galați și alte două în județul Vaslui. Două sate nu sunt identificate pe hartă. S-ar putea spune
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acordate unor domenii mici sau foarte mici. Se poate spune, forțând puțin nota, că în primii zece ani din domnia lui Ștefan cel Mare, acesta a fost preocupat de întărirea puterii domnești, dăruind și întărind domeniul bisericesc și micul domeniu boieresc. În perioada amintită, domnul nu face nici o danie vreunui supus al său. Sunt întărite ocinile moștenite, schimburi de moșie sau cumpărarea unei moșii. Sunt 14 privilegii, care întăresc cumpărarea unui domeniu boieresc de patru sate, în șapte cazuri e vorba
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dăruind și întărind domeniul bisericesc și micul domeniu boieresc. În perioada amintită, domnul nu face nici o danie vreunui supus al său. Sunt întărite ocinile moștenite, schimburi de moșie sau cumpărarea unei moșii. Sunt 14 privilegii, care întăresc cumpărarea unui domeniu boieresc de patru sate, în șapte cazuri e vorba de cumpărarea unui sat, este întărită cumpărarea a trei jumătăți de sat și cinci seliști, într-un privilegiu fiind vorba de cumpărarea a trei seliști. S-a mai cumpărat un loc unde
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i-ar fi impus dorința lor, asemenea procese nu ar fi avut loc, cazul lui Stan Poiană și cel al lui Husin și Marușca, fiica lui Ion Munteanu fiind lămuritoare în acest sens. Nu există nici o schimbare în regimul domeniului boieresc pe care să nu o confirme domnul, el întărește stăpânirea unei moșii, schimbul unei moșii și, cu îngăduința lui, se întemeiază un sat. Nu există nici o excepție în fața judecății domnești, și chiar atunci când este vorba de mari boieri, cazurile litigioase
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cercetarea în sens invers, din punct cronologic, pentru a afla în ce măsură satele găsite în documentele din secolele anterioare au dispărut, și-au schimbat numele sau l-au păstrat până la 1831. Ion Donat s-a ocupat de domeniile feudale: domnesc, bisericesc, boieresc. Studiile sale au rămas în arhiva Institutului de Istorie “N. Iorga” din București. Mi-a permis să consult aceste studii, când am scris Ștefan cel Mare (1970) și Problema fărâmițării și centralizării. În legătură cu domeniul domnesc, Ion Donat constată că “satele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan Surdul doar un sat. Situația din Moldova trebuie să fi fost aceeași. Cu toate acestea, într-o lucrare recentă, Șerban Papacostea scria că eforturile domnului de centralizare a statului “nu s-au limitat la reprimarea manifestărilor politice ale opoziției boierești. Tot atât de hotărât a acționat el în direcția consolidării bazei materiale și a instrumentului instituțional al puterii domnești. Răsturnând tendința de dezvoltare a marelui domeniu boieresc, puternic manifestată în anii de anarhie care i-au precedat domnia, Ștefan a desfășurat un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnului de centralizare a statului “nu s-au limitat la reprimarea manifestărilor politice ale opoziției boierești. Tot atât de hotărât a acționat el în direcția consolidării bazei materiale și a instrumentului instituțional al puterii domnești. Răsturnând tendința de dezvoltare a marelui domeniu boieresc, puternic manifestată în anii de anarhie care i-au precedat domnia, Ștefan a desfășurat un efort perseverent de a restitui domniei și forțelor social-politice, pe care sprijinea principalul izvor de avuție și putere, care era pământul. Semnul cel mai evident
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fratelui său Cojea le erau întărite mai multe sate, dar și două locuri în pustie (15 iulie 1448). Tot la 15 iulie 1448, le sunt întărite lui Cernat Ploscarul și fratelui său Șteful, stăpânii unuia dintre cele mai mari domenii boierești din Moldova, toate bunurile funciare, inclusiv trei locuri în pustie. La 17 octombrie 1451, era întărită o prisacă din pustie, iar la 27 octombrie 1452, Manu al lui Globnicu și fii săi “au vândut seliștele lor pustii, care sunt la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
față nevoilor pe care le impunea o curte domnească. Ocoalele târgurilor au avut un rol însemnat până în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când satele acestora au fost vândute sau dăruite de domnii din acea vreme. Domeniul feudal (boieresc) din Moldova În legătură cu formarea domeniului feudal (boieresc) în Țările Române au existat două puncte de vedere. Unul, formulat de Dimitrie Cantemir și împărtășit de unii istorici, cu nuanțările de rigoare, potrivit căruia toată țara, Moldova, “a fost patrimoniul unui singur
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
curte domnească. Ocoalele târgurilor au avut un rol însemnat până în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când satele acestora au fost vândute sau dăruite de domnii din acea vreme. Domeniul feudal (boieresc) din Moldova În legătură cu formarea domeniului feudal (boieresc) în Țările Române au existat două puncte de vedere. Unul, formulat de Dimitrie Cantemir și împărtășit de unii istorici, cu nuanțările de rigoare, potrivit căruia toată țara, Moldova, “a fost patrimoniul unui singur domn”. Domnul a fost cel care i-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dimitrie Cantemir și împărtășit de unii istorici, cu nuanțările de rigoare, potrivit căruia toată țara, Moldova, “a fost patrimoniul unui singur domn”. Domnul a fost cel care i-a dăruit cu moșii pe boierii noștri. Ceea ce înseamnă că domeniul feudal (boieresc) s-ar fi format prin acordarea unui feud (domeniu) vasalilor săi, așa cum s-a întâmplat în apusul Europei. În anaforaua, pe care boierii moldoveni au alcătuit-o în 1817, se arăta că atunci când a venit Dragoș în țară, “pământul era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al XV-lea reiese limpede că moșiile, mare parte dintre ele, erau constituite atunci când a avut loc întemeierea. Domnii care s-au perindat pe scaunul Moldovei au făcut și ei danii, dar aceste danii nu au constituit temelia formării domeniului boieresc. Marile moșii din Moldova nu s-au constituit ca dar al unei feude de către domn unui vasal al său, ele existau, iar domnii nu au făcut altceva decât să întărească stăpânirea unei moșii, care nu este, totuși, un feud. Cercetările
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atât în timp de pace, cât și în timp de război; nu este vorba numai de bogăția pe care o produceau veniturile domeniului ci, mai ales, de autoritatea judecătorească și militară pe care ele o împlineau”. Cât privește organizarea domeniilor boierești “din epoca fărâmițării erau adesea compuse din numeroase sate așezate unul lângă altul, într-un singur hotar, formând o enclavă, cu imunitate, deci un stat în stat”. B. T. Câmpina considera și el că domeniul feudal (boieresc) era unitar din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
privește organizarea domeniilor boierești “din epoca fărâmițării erau adesea compuse din numeroase sate așezate unul lângă altul, într-un singur hotar, formând o enclavă, cu imunitate, deci un stat în stat”. B. T. Câmpina considera și el că domeniul feudal (boieresc) era unitar din punct de vedere teritorial, având în mijlocul său o curte întărită, așa cum era organizat un domeniu feudal din apusul Europei. Pentru a vedea cum erau alcătuite moșiile boierești în Moldova, în secolul al XV-lea, trebuie să avem
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stat”. B. T. Câmpina considera și el că domeniul feudal (boieresc) era unitar din punct de vedere teritorial, având în mijlocul său o curte întărită, așa cum era organizat un domeniu feudal din apusul Europei. Pentru a vedea cum erau alcătuite moșiile boierești în Moldova, în secolul al XV-lea, trebuie să avem în vedere privilegiile din prima jumătate a secolului, deoarece în ele sunt menționate satele care au format cele mai mari moșii. Documentele din secolul al XV-lea sunt cu precădere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Litanăuți la obârșia Șomuzului sau pe Șomuz și Pârteștii, care se afla la gura Solonețului. Acest grup se continua spre Vest cu satele mânăstirii Humor. Într-o arie destul de restrânsă se aflau opt sate, în mijlocul acestora aflându-se curtea boierească de la Tulova. Se pare că unele sate erau foarte mici, ele contopindu-se până la urmă cu Litenii de azi. După aceea, din moșia lui Oană vornicul făcea parte satul Gâdinți, care se află la 5 km est de Roman și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avusese nevoie de cancelarie ca să redacteze acte pentru 10 sate. Exista un diac la curtea lui Cupcici, dar el s-a folosit pentru probleme care priveau administrarea moșiei, evidența banițelor de mei și grâu. Faptul că pe mai multe moșii boierești găsim și câte o mânăstire, nu este exclus ca printre călugări să fi fost și știutori de carte, după cum se poate bănui că boierul Cupcici, despre care Mihai Costăchescu spunea că știa limba polonă, să se fi interesat de unele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dintr-un document din 11 ianuarie 1613, Putnei. Satul Tomești era menționat peste trei veacuri, în 1764, ca “săliște fără oameni”. În pragul secolului al XVI-lea, moșia lui Cupcici se redusese, așadar, numai la cinci sate. În legătură cu unitatea domeniului boieresc avem un document din 14 octombrie 1490, prin care domnul întărește nepoților lui Stoian satele pentru care aceștia avuseseră privilegiu de la Alexandru cel Bun, privilegiu care “a pierit de turci”, din care cauză este necesar un nou act, pe care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost Radul și Rădici”, pe care îl cumpărase de la Ion Cernat. Domeniul Cernăteștilor nu era nici unitar și nici nu s-a păstrat întreg până la sfârșitul secolului al XV-lea. În general nu știm cum s-au format marile domenii boierești din Moldova. Documentele din secolul al XV-lea înregistrează existența unora, dar nu și felul în care s-au format. Cu o singură excepție - domeniul logofătului Mihul, unul dintre cei mai bogați boieri, omul care a jucat un rol important
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mihul, unul dintre cei mai bogați boieri, omul care a jucat un rol important în viața politică a Moldovei de dinaintea domniei lui Ștefan cel Mare. Sunt documente care ne îngăduie să urmărim felul în care a crescut spectaculos un domeniu boieresc devenind unul dintre cele mai mari pe care le cunoaștem. Temeiul domeniului lui Mihul îl constituie satul Buciumeni, de lângă Baia, pe care Alexandru cel Bun îl dăruie, la 16 februarie 1424, popii Iuga și fratelui său Stan. În privilegiul din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mihul, lui Ștefan cel Mare, care îl dăruia nepoatei sale Neacșa, fiica Mariei. Satul va fi dăruit de vara domnului mânăstirii Pobrata. Încă o dovadă că domnul restituise Marușcăi o parte din satele tatălui său, moștenite sau cumpărate. Domeniul feudal (boieresc) în timpul domniei lui Ștefan cel Mare Într-un studiu din 1964, Eugen Stănescu, reluând cele afirmate de B. T. Câmpina, pe care le consideră ca fiind “o premisă justificată” pentru cercetarea sa, împarte domnia lui Ștefan cel Mare în trei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
securitatea averilor, orice atingere față de domeniul mânăstiresc fiind sancționată de domn. Între 1457 și 1472, se dau 44 de privilegii bisericii, mânăstirile Neamț, Bistrița, Moldovița și Pobrata având mari domenii, care depășeau, fiecare în parte, pe cel mai mare domeniu boieresc, menționat în perioada respectivă. În aceste condiții nu se poate afirma că domnul a favorizat între 1457 și 1472 marele domeniu boieresc, pentru că boierii i-au impus domnului acest lucru. Pentru cea de-a doua perioadă, dintre anii 1473-1488, Eugen
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Neamț, Bistrița, Moldovița și Pobrata având mari domenii, care depășeau, fiecare în parte, pe cel mai mare domeniu boieresc, menționat în perioada respectivă. În aceste condiții nu se poate afirma că domnul a favorizat între 1457 și 1472 marele domeniu boieresc, pentru că boierii i-au impus domnului acest lucru. Pentru cea de-a doua perioadă, dintre anii 1473-1488, Eugen Stănescu a luat în calcul 52 de privilegii, așa cum apar ele în colecția de documente publicate numai în limba română. În ediția
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]