1,843 matches
-
termina cu un succes, erau foarte fericiți s-o aibă pe film. Da’ cînd era vorba de un eșec, erau toți atît de nervoși, că puteai să te trezești și arestat. — De-acu’ s-ar putea să-nceapă să ne bombardeze, spusei. — Mie Îmi este indiferent, spuse extramadurianul. Tipu’ Începuse să mă cam obosească. Mai aveți ceva vin? Întrebai. Încă Îmi simțeam gura uscată. — Da, omu’ meu, avem o grămadă, Îmi răspunse soldatul prietenos. Era mic de statură, avea niște pumni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pe marginea lor ca să nu cazi. Erau uși care se deschideau către camere ce nu mai erau acolo, așa că puteai foarte ușor să deschizi o ușă obișnuită și să pășești În aer - asta pentru că etajul acela și următoarele trei fuseseră bombardate direct cu obuze de calibru mare. Și totuși, la ultimele două etaje erau patru camere În față, care rămĂseseră intacte, și În camerele din spate de la fiecare etaj mai curgea chiar și apa. CĂminul nostru, așa Îi spuneam clădirii. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mai repede ca orice iepure. Unul dintre cameramani spunea că nici cu cea mai bună lentilă Leica nu l-ar fi putut prinde În mișcare. Desigur că nu era adevărat, Însă era o chestie de efect. În orice caz, au bombardat casa cu intensitate timp de vreun minut. Obuzele aveau o traiectorie atît de precisă că nici n-aveai timp să răsufli Între zdruncinătură și următoarea explozie. După ultimul obuz am așteptat cîteva minute ca să fim siguri că s-au oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
primul bărbat. Apoi Îl apucă pe după umăr și Începu să se tîrască spre tranșee trăgÎndu-l după el. După care nu se mai mișcă și ne dădurăm seama că zăcea cu fața-n pămÎnt. Acum zăceau amîndoi acolo. Nu mai bombardau casa și se făcuse liniște. Ferma mare și zidul care Împrejmuia curtea se Înălțau galbene pe fondul verde al dealului care purta urme albe de praf ca niște cicatrici În locurile unde se săpaseră șanțuri și fuseseră Întărite avanposturile. Fumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mai bun decît o partidă de sex asistat? Hai că nu știți. Vă spun eu: două". O privesc pe adolescenta care putea fi mugur alb și roz și pur. Asta v-am făcut. Am dat anomaliile drept evenimente, v-am bombardat cu pornografie, cu scatologie tipărită. Pînă și manualele de liceu vă propun neonaturalisme. Aplaudăm insolența cu care vă arătați buricul. Buricul, ca punct fix, de răsturnat universul. Gaura buricului, în jurul căreia se învîrte lumea. Aici v-am adus: la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
o spunem pe-aia dreaptă, femeile au de cele mai multe ori dreptate. Iar noi, bărbații, incapabili să vedem dincolo de stratul superficial, nu le acordăm atenția cuvenită. Dobitoci... Merse către fereatră și dădu un colț al perdelei la o parte. Peste drum, bombardat de picături mari care se risipeau în toate direcțiile după ce loveau capota, un Land Rover negru staționa lângă bordură... 3 Bun, și dacă staționează o mașină peste drum de casa mea, într-o după amiază ploioasă parșivă în care te
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
veioză pe care o stingi și nu se face întuneric, popândăi în uniformă și un vultur care fumează trabuc. Plus o Lucie dispărută... Gura uscată îl îndemnă să meargă la bucătărie, în timp ce imagini disparate, desprinse din coșmarurile de peste noapte, îi bombardau creierul, dansându-i pe sub pleoape. Deschise frigiderul și desfăcu o cutie. Cu lapte. Înghiți cu sorbituri mari, apoi puse din nou cutia pe raft. Câteva beri îi făcură cu ochiul, dar le trată cu indiferență suverană. Cel puțin deocamdată, acum
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Roman tâmpit! N-a murit nimeni, n-am alergat după Lucia, nu m-am făcut de râs, niciun Detectiv nu va veni la ușă, pentru a-mi cere explicații. Trase draperia și privi către casa vecinului. Oftă. Era tot acolo. Bombardată de picăturile de ploaie, cu draperiile trase, adăpostind în ea un vecin care... trăia. O explozie nevăzută de nimeni care mi-a făcut creierul terci. Și mintea. Închise documentul word. Privi câteva secunde displayul, apoi mută cursorul peste fișier. Click
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
voce tare. Era oare asta un soi de tactică de război perfecționată? Să aștepți ca victima să doarmă profund, să fie În acea stare În care globii oculari se mișcă rapid, după o zi extrem de stresantă, și atunci să o bombardezi cu vești care Îi vor schimba radical modul de viață? Sau se presupunea pur și simplu că ar fi pierdere de timp și energie irosită să faci ceva atât de plicticos precum oferta unui loc de muncă și să aștepți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
acea atitudine pe care diabolica mașină ți-a smuls-o, fără ca tu să fi vrut. Ești deconspirat, n-ai fi dorit ca cineva să-ți privească imaginea nemișcată; nu este plăcut să simți material această privire ce te caută, te bombardează cu un flux de neutroni porniți din energia vizuală ce se degajă În actul privitului, tu simți că ceva real din tine s-a fixat pe cartonul fotografiei; acel ceva reacționează prin impulsuri la distanță atunci când ești privit, impulsuri comunicate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ar fi fost vopsit pentru o reprezentație de circ. Urmă o dezbatere amplă asupra perspectivelor tânărului. Se amestecă și doamna Gavrilaș cu amintiri discrete despre administratorul din Vlașca. Numai Marioara tăcea, pufnea din când în când spre Titu și-l bombarda cu cocoloașe de pâine, la care însă el nu lua seama, fiind acuma ocupat cu chestii serioase. Încetul cu încetul, totuși, entuziasmul proiectelor se potoli. Gavrilaș, obișnuit să ațipească după-amiază cîte-un ceas, începu să caște și apoi se întinse, oftând
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
alții împroșcau cu bulgărași de pământ sau cu pietre. Calul maiorului, lovit de un bolovan rătăcit, se ridică speriat în două picioare. ― Dumneata aștepți să ne masacreze bandiții? se răsti Tănăsescu la primul-procuror. Nu vezi că au început să ne bombardeze? Apoi continuă cu glas de comandă: ― Trompet, sună!... Trompet! În secunda următoare văzduhul fu străfulgerat de sunetul arămiu al trâmbiței. Calul trompetului mișca urechile după cum obrajii sergentului se umflau și se roșeau. ― În numele legii... Cuvintele procurorului, înfricoșate și uscate, nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
său își schimbă culoarea. Îmi amintește de zidurile trandafirii ale orașului. — Audiența s-a încheiat, spun eu sfârșită. Yung Lu se înclină, se întoarce și iese afară. 17 În mai 1858, prințul Kung aduce vestea că soldații noștri au fost bombardați în timp ce se aflau în barăcile lor. Forțele franceze și engleze au atacat cele patru forturi din Taku de la gura de vărsare a râului Peiho. Îngrozit de colapsul apărării noastre pe mare, împăratul Hsien Feng declară legea marțială. Îl trimite pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu bine, ofereau atâta optimism Încât nu mă puteam abține să nu Încep imediat alta. Erau previzibile, de nădejde, relaxante, captivante și, mai presus de orice, descriau povești de dragoste pe care, nu puteam să neg - oricât m-ar fi bombardat părinții mei cu feminism, corectitudine politică sau emanciparea femeii - mi le doream cu disperare, mai mult decât orice pe lume. Fusesem condiționată să-mi compar fiecare Întâlnire cu Idealul. Nu mă puteam abține. Îmi doream basmul. Care, nici nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de cultură pop. Nu se numea așa, bineînțeles, și nici n-a pomenit nimeni despre vreun joc anume - cu atât mai puțin despre unul gen știi și câștigi - pentru că n-ar fi fost deloc cool, dar modul În care ne bombardam cu Întrebări arăta că asta era, fără Îndoială. Îmi amintea de modul În care Michael și Penelope Își lansau reciproc Întrebări din Beverly Hills, 90210. „Cine a fost primul proprietar al Peach Pit After Dark?“, Întreba Michael, aplecându-se În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
fesuri turcești. În septembrie, în cadrul unei acțiuni serioase îndreptate împotriva Aliaților din Occident, Poarta a desființat capitulațiile. Presat permanent de germani, Enver a declanșat în cele din urmă în octombrie, o acțiune decisivă: flotei otomane i s-a ordonat să bombardeze porturile rusești de la Marea Neagră. În noiembrie, Marea Britanie și Franța au declarat război Imperiului Otoman. În timpul războiului, forțele otomane au adoptat în general o atitudine defensivă și nu prea au înregistrat succese. Ca și ceilalți beligeranți, guvernul turc avea anumite obiective
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a fost livrat numai o parte din materialul de război promis. Din rîndul militarilor trimiși, numai 35.000 făceau parte din trupele combatante. Sosirea forței britanice avea însă o importanță crucială pentru planurile de război ale Germaniei. Avioanele britanice puteau bombarda din Grecia terenurile petrolifere de la Ploiești și întrerupe astfel liniile de aprovizionare germane. Prezența unui bastion britanic pe continent avea mari implicații pentru strategia generală din Mediterana și Africa de Nord. Cu toate că o aliată a Germaniei deschisese astfel un front nou, un
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
să se sinucidă decît să participe la această acțiune; Ungaria semnase un tratat de prietenie cu Iugoslavia în decembrie 1940. Plănuind invazia, comandamentul german se așteptase să întîmpine o rezistență puternică din partea Serbiei. Croația și Slovenia nu urmau să fie bombardate, dar s-a încercat în schimb obținerea colaborării croaților. În 3 aprilie, Maček l-a primit pe un reprezentant al lui Ribbentrop, care i-a oferit sprijin din partea Germaniei în separarea Croației de Iugoslavia. Cînd liderul Partidului Țărănesc a refuzat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de afecțiune, pe jumătate răutăcioasă". În conversațiile cu tânărul său văr se regăsesc deopotrivă complimente, "lucruri spuse cu amabilitate" și cuvinte batjocoritoare. Dinspre Catherine vin fără încetare sufluri calde și reci. Fata își arată afecțiunea, dar în același timp îl bombardează cu mici răutăți și ironii. De pildă, ia în derâdere accesele sale de mizantropie sau proasta alcătuire a poemelor sale. Prin aceste manifestări de ostilitate, aproape insesizabile, Catherine neutralizează efectul euforizant pe care complimentele sale l-ar putea avea asupra
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mamei și cea a seducătoarei. Însă această seducătoare nu mai este o prostituată, ci o femeie care îl ajută pe soldat să se elibereze de imaginile de coșmar ale războiului. Celor din trupele de trăgători le face "mare plăcere să bombardeze cu epistole de amor niște nașe ceva mai îngăduitoare"79. Cărțile poștale și micile răvașe pe care le trimit aceștia sunt adesea tandre, dacă nu chiar deocheate. "Îmi ceri să te pedepsesc în vreun fel pentru mica întârziere cu care
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
spună așa ceva!123" Situația este oarecum ambiguă. Tinerei Micheline îi face plăcere să atragă privirile, chiar și pe cele ale "nemțălăilor", însă șovăie să le răspundă "în fața oamenilor". Știe că "nu se cade" să accepte complimentele unui neamț. Când o bombardează aparatele foto, nu uită că soldatul străin e inamicul și că nu ezită să întindă adevărate "capcane". Prin urmare, inima sa oscilează tot timpul între cochetărie și simțul datoriei. În aceeași zi din iunie 1940, Micheline Bood relatează în jurnal
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de ea. Înflăcărata misivă circulă din mână în mână înainte de a ateriza pe pupitrul Sophiei. Aceasta o recuperează cu un aer neglijent, spunând că o rătăcise prin vestiar. Stratagema reușește. Pline de admirație, colegele se îmbulzesc în jurul ei și o bombardează cu întrebări. Fără a renunța la aerul firesc, Sophie confirmă că "da, are un amant, unul "pe bune"". Și privind-o disprețuitoare peste umăr pe Théodora, căreia tocmai îi furase statutul de vedetă, adaugă cu un aer de cunoscătoare că
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bine definită. Ca națiune existentă prin ea însăși, România trebuie să-și realizeze misiunea sa istorică. Carol împreună cu grupul liberalilor radicali au reușit să obțină o decizie în numele statului-națiune. Războiul de Independență reprezintă o experiență și favorizează simboluri: artileria turcă bombardează porturile Dunării. Asediul Plevnei se dovedește lung și ucigător. Doar pentru lunile august și septembrie 1877, pierderile românești ar fi fost de 3000 soldați, iar în spitalele din țară se află numeroși răniți. Poetul Alecsandri scrie că bașbuzucii taie picioarele
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cere prințului Știrbei, aflat la Cairo, care acționează în sprijinul opoziției și servește în același timp ca intermediar al Palatului, să încerce să obțină garanții din partea anglo-americanilor. Aceste mesaje de pace parvin în timp ce, la 4 aprilie, 250 de avioane anglo-americane bombardează capitala timp de o oră. Rezultatul: 900 de morți, 1200 de răniți. Apa lipsește din oraș, tramvaiele nu mai circulă. Șeful casei militare a Palatului, generalul Sănătescu, notează în jurnalul său, la data de 6 aprilie: "Sîntem asaltați de pretutindeni
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
orașul, pentru a încerca o manevră de încercuire. Dar, la ora 6 dimineața, diviziile române de infanterie își fac intrarea în capitală iară ca vreun foc de armă să fie tras... Represaliile germane încep numai după intrarea românilor. Bucureștiul este bombardat timp de două zile. Pe 26 august, bombardiere americane care au decolat din sudul Italiei își fac apariția pe cerul României și lovesc cazărmile germane situate în apropierea aeroportului Băneasa. Pe 24 august, Armata Roșie înaintează 50 km pe frontul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]