7,134 matches
-
Constanța erau 17 971 de locuitori bulgari 703. În anul 1890 județul Tulcea avea 24 671 de locuitori de naționalitate bulgară, în timp ce, în județul Constanța locuiau 9 076 de cetățeni români de naționalitate bulgară 704. Astfel, se observă că populația bulgară din Dobrogea a avut în perioada 1880-1890 o creștere de la 22 440 de locuitori în anul 1880, la 33 747 de locuitori în anul 1890, ceea ce echivala cu circa 50%. În anul 1895 în județul Tulcea erau 24 668 locuitori
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a avut în perioada 1880-1890 o creștere de la 22 440 de locuitori în anul 1880, la 33 747 de locuitori în anul 1890, ceea ce echivala cu circa 50%. În anul 1895 în județul Tulcea erau 24 668 locuitori de naționalitate bulgară, în timp ce, în județul Constanța locuiau 11 671 bulgari 705. În anul 1900 numărul bulgarilor din județul Tulcea era de 26 617, în timp ce, în județul Constanța locuiau 12 665 de bulgari 706. În același an, populația totală a Dobrogei era de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
conținea 45 de articole. Acesta se intitula "Regulament pentru aplicarea legii din 3 aprilie 1882 și modificările apărute în virtutea legii din 10 martie 1884"714 Profitând de prevederile legii din 3 aprilie 1882, între anii 1882-1884 au fost împroprietăriți mulți bulgari și lipoveni, în special, în județul Tulcea. În schimb, în județul Constanța, operațiunile de împroprietărire au fost coordonate de către domnul C. I. Stoicescu, cea mai mare parte a celor împroprietăriți fiind români 715. Conform prevederilor legii de organizare a Dobrogei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost construită o clădire nouă ca sediu al primăriei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, la Babadag existau două școli primare, una de băieți și alta de fete, fiecare cu câte doi institutori. În oraș mai erau o școală bulgară și una armeană 793. Populația orașului, în aceeași perioadă, era de 3 345 de locuitori, din care: 984 erau români, 1 108 bulgari, 368 turci, 258 evrei, 236 armeni, 103 greci, 104 ruși, 91 găgăuzi, 24 germani, 22 albanezi. Dintre
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogea (...) emigranții din causa resbelului începură a se întorce în număr considerabil"1188. În acest sens, printr-o telegramă datată 15 septembrie 1879 și expediată de către ministrul de război, D. Lecca, primului-ministru Mihail Kogălniceanu se preciza: "Comandantul Militar dupe frontiera bulgară îmi raportează că mai multe familii turce s-au presentat fără pașaport și cer a trece frontiera în țară arătând că dupe Ramazan se vor presenta forte multe familii cu assemenea cereri"1189. În momentul revenirii acestora în țară, "Guvernul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Hârșova, Caramurat (5 familii române din Transilvania și 35 familii germane din Dobrogea), Cara-Coium, plasa Constanța, Urluia (4 familii române din Transilvania) plasa Silistra Nouă"1214. De asemenea, "în Ostrov s-au stabilit mulți români, greci și armeni din Silistra bulgară și au deschis atabilimente de au schimbat deja fața acestui orășel care, ieri încă nu era de cât un sat"1215. În orașul Medgidia "peste 40 familii române din Transilvania s-au așezat" în cursul anului 18801216. La Hârșova "mulți
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constanța "a fost înființat în anul trecut" un nou sat românesc la Caramurat 1232. Un caz aparte de conviețuire pașnică a naționalităților din Dobrogea era prezentat în plasa Medgidia. Astfel, în satele "Ienige și Cocargea (...) trei element deosebite român, grec, bulgar s-au amestecat ast-fel că au dat nascere unui singur vorbind egal limbele română, grecă și puțin bulgară"1233. Tătarii locuiau în mare parte în plășile Constanța, Medgidia și Mangalia. În schimb, în plășile Hârșova și Silistra Nouă "tătarii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pașnică a naționalităților din Dobrogea era prezentat în plasa Medgidia. Astfel, în satele "Ienige și Cocargea (...) trei element deosebite român, grec, bulgar s-au amestecat ast-fel că au dat nascere unui singur vorbind egal limbele română, grecă și puțin bulgară"1233. Tătarii locuiau în mare parte în plășile Constanța, Medgidia și Mangalia. În schimb, în plășile Hârșova și Silistra Nouă "tătarii sunt relativ în număr mic"1234. Populația turcă "locuiesce mai cu semă în plasa Silistra Nouă (...) Sunt însă și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mai cu semă în plasa Silistra Nouă (...) Sunt însă și în Mangalia cătune excluve"1235. În plășile Medgidia și Hârșova "populațiunea turcă a preferit orașele. În multe comune însă populațiunea turcă locuiesce la un loc cu populațiunea tătară"1236. Populația bulgară era redusă, astfel că, "un singur cătun mic (...) se află în plasa Mangalia, sub numele Copacci"1237. În plasa Constanța "comună bulgară este numai Gargalâk", în timp ce, "în plășile Hârșova și Megidie nu se află de cât câteva familii bulgare la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a preferit orașele. În multe comune însă populațiunea turcă locuiesce la un loc cu populațiunea tătară"1236. Populația bulgară era redusă, astfel că, "un singur cătun mic (...) se află în plasa Mangalia, sub numele Copacci"1237. În plasa Constanța "comună bulgară este numai Gargalâk", în timp ce, "în plășile Hârșova și Megidie nu se află de cât câteva familii bulgare la Mahmut-Cuiusu și Megidie"1238. În plasa Silistra Nouă "populațiunea bulgară este aproximativ a patra parte"1239. Referindu-se la sistemul administrativ, prefectul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Populația bulgară era redusă, astfel că, "un singur cătun mic (...) se află în plasa Mangalia, sub numele Copacci"1237. În plasa Constanța "comună bulgară este numai Gargalâk", în timp ce, "în plășile Hârșova și Megidie nu se află de cât câteva familii bulgare la Mahmut-Cuiusu și Megidie"1238. În plasa Silistra Nouă "populațiunea bulgară este aproximativ a patra parte"1239. Referindu-se la sistemul administrativ, prefectul județului Constanța preciza, în cuprinsul documentului prezentat consilierilor județeni, faptul că "fie care sat (...) fie cu numărul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
află în plasa Mangalia, sub numele Copacci"1237. În plasa Constanța "comună bulgară este numai Gargalâk", în timp ce, "în plășile Hârșova și Megidie nu se află de cât câteva familii bulgare la Mahmut-Cuiusu și Megidie"1238. În plasa Silistra Nouă "populațiunea bulgară este aproximativ a patra parte"1239. Referindu-se la sistemul administrativ, prefectul județului Constanța preciza, în cuprinsul documentului prezentat consilierilor județeni, faptul că "fie care sat (...) fie cu numărul cel mai neînsemnat de familii, avea Consiliul său comunal și Primarul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
avem ingineri cari să conducă lucrările, cari să le fi preparat"1321. În aceste condiții, prefectul județului Constanța a acordat administratorilor de plăși "atribuțiunile pe care oamenii speciali numai le au"1322. Urmare a acestei decizii, "tote comunele române și bulgare și o bună parte din cele mahometane au strada principală a satelor străbătută de șosea bine împetrită și cât s-a putut mai regulat trasă"1323. Primăria orașului Constanța a folosit "cea mai mare parte a fondurilor sale (...) pentru îmbunătățirea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mici detalii a întinsei și complicatei țesături care compune mașina publică destinată a aduce propășirea unui popor"1346. La 29 martie 1881 săptămânalul Farul Constanței publica un articol referitor la situația satului Docuzaci, situat "pe linia frontierii" cu principatul autonom bulgar 1347. În cuprinsul articolului se preciza faptul că satul Docuzaci "nu făcea parte, sub administrațiunea turcă, nici din caimacamlâk-ul Mangaliei, nici din al Silistrei"1348. În aceste condiții, "când s-au format plășile nostre pe întinderea vechielor caimacamlâcuri (caza) turce
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în județ, Remus Opreanu "a trimes pe administratorul plășii Mangalia la Docuzaci, ca să încorporeze satul plășii sale și să înființeze autoritatea comunală română"1351. Astfel, la începutul anului 1879 localitatea Docuzaci avea "10 familii musulmane și două câșle de oi bulgare"1352. În cele din urmă, în mai 1879, "alegerea consiliului comunal era validată de Prefectură și primarul numit"1353. La 16 octombrie 1881 era prezentat de către noul prefect al județului Constanța, Constantin Ciocâltan, primul său raport adresat Consiliului Județean relativ la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de măturători, în timp ce serviciul ce se ocupa cu prevenirea și stingerea incendiilor avea 20 de pompieri. În orașul Constanța existau, la sfârșitul secolului al XIX-lea, două școli primare de băieți, două școli primare de fete, o școală a comunității bulgare, o școală greacă, una armeană, două evreiești și una musulmană. Clădirea școlii primare "Principele Ferdinand și Principesa Maria" a fost construită în anul 1893. În privința școlilor secundare, la Constanța exista un gimnaziu cu 4 clase 1387. Pe lângă catedrala ortodoxă situată
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Principesa Maria" a fost construită în anul 1893. În privința școlilor secundare, la Constanța exista un gimnaziu cu 4 clase 1387. Pe lângă catedrala ortodoxă situată pe bulevardul Elisabeta, în Constanța mai erau: o biserică greacă construită în anul 1867, o biserică bulgară, o biserică armeană, o biserică catolică și una protestantă. De asemenea, existau 2 sinagogi și 7 giamii. Cele mai importante erau geamia Mahmudia, construită în anul 1822, și geamia Azizzia, construită în anul 18601388. În anul 1881 guvernul român a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de aceasta! Și nu cu măsuri aspre s-au stârpit aceste propagande, ci cu legi liberale. Cunosc sate de bulgari cari s-au dus în Bulgaria și pe urmă s-au reîntors și cari zic: "preferim să fim de naționalitate bulgară, dar cetățeni români""1514. Apreciind eforturile depuse de către Mihail Kogălniceanu, în calitate de ministru, pentru integrarea Dobrogei în cadrul statului național român, Vasile Kogălniceanu își exprima convingerea că "Mihail Kogălniceanu avusese o politică specială pentru Dobrogea. El încurajase (...) colonizarea ei cu români și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
față de acest conflict, contribuind astfel la împiedicarea răspândirii acestuia în întreaga regiune. Războiul sârbo-bulgar din 1885, al cărui pretext a fost un diferend teritorial în zona râului Timoc, a avut numeroase cauze. Una dintre acestea privea sprijinul acordat de către principatul bulgar refugiaților politici sârbi 1568. Cu câteva decenii în urmă, Miloš Obrenovic cumpărase o proprietate pe malul stâng al râului Timoc, în apropiere de localitatea bulgară Bregovo. La un moment dat s-a produs o schimbare a cursului Timocului, astfel că
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
zona râului Timoc, a avut numeroase cauze. Una dintre acestea privea sprijinul acordat de către principatul bulgar refugiaților politici sârbi 1568. Cu câteva decenii în urmă, Miloš Obrenovic cumpărase o proprietate pe malul stâng al râului Timoc, în apropiere de localitatea bulgară Bregovo. La un moment dat s-a produs o schimbare a cursului Timocului, astfel că această proprietate se afla, în 1884, pe malul drept al râului, practic, pe teritoriul principatului autonom bulgar 1569. Au existat pierderi și câștiguri teritoriale de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
stâng al râului Timoc, în apropiere de localitatea bulgară Bregovo. La un moment dat s-a produs o schimbare a cursului Timocului, astfel că această proprietate se afla, în 1884, pe malul drept al râului, practic, pe teritoriul principatului autonom bulgar 1569. Au existat pierderi și câștiguri teritoriale de ambele părți. Cu toate acestea, Serbia dorea să păstreze toate teritoriile câștigate, dar fără să cedeze teritoriul din apropiere de Bregovo unde fusese stabilit un punct de control sârbesc. În aceste condiții
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pierderi și câștiguri teritoriale de ambele părți. Cu toate acestea, Serbia dorea să păstreze toate teritoriile câștigate, dar fără să cedeze teritoriul din apropiere de Bregovo unde fusese stabilit un punct de control sârbesc. În aceste condiții, în 1884, guvernul bulgar a cerut Serbiei să-și retragă soldații de pe teritoriul bulgar. La 22 mai 1884 bulgarii au ocupat respectivul teritoriu, fapt care a determinat Serbia să rupă legăturile diplomatice 1570. În cursul anilor 1884-1885 prințul Milan al Serbiei se afla într-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Serbia dorea să păstreze toate teritoriile câștigate, dar fără să cedeze teritoriul din apropiere de Bregovo unde fusese stabilit un punct de control sârbesc. În aceste condiții, în 1884, guvernul bulgar a cerut Serbiei să-și retragă soldații de pe teritoriul bulgar. La 22 mai 1884 bulgarii au ocupat respectivul teritoriu, fapt care a determinat Serbia să rupă legăturile diplomatice 1570. În cursul anilor 1884-1885 prințul Milan al Serbiei se afla într-o situație destul de complicată în politica internă. Pe lângă aceasta, din cauza
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a acesteia a fost alungat guvernatorul otoman, fiind proclamată unirea cu Bulgaria, sub conducerea lui Alexandru Battenberg 1573. Deranjat de influența crescândă a Puterilor Centrale în Bulgaria, țarul Rusiei, Alexandru al III-lea a ordonat retragerea ofițerilor ruși din armata bulgară și a inițiat o campanie vizând înlăturarea lui Alexandru Battenberg de la conducerea Bulgariei 1574. Aflat în Austro-Ungaria, Milan Obrenovic s-a întors, la 8 septembrie 1885, la Belgrad pentru a pregăti o ofensivă împotriva Bulgariei. La 10/22 septembrie 1885
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
incertitudine s-a deschis la Constantinopol, la 24 octombrie/5 noiembrie 1885, o conferință a ambasadorilor privitoare la unirea Bulgariei cu Rumelia Orientală. În cadrul acestei conferințe, România nu s-a alăturat revendicărilor Serbiei, formulând revendicări proprii privitoare la dărâmarea fortificațiilor bulgare de la Vidin. Aceste solicitări nu au avut, însă, niciun rezultat 1583. La scurt timp de la întrunirea conferinței de la Constantinopol, regele Serbiei a ordonat atacarea Bulgariei. Astfel, la 2/14 noiembrie 1885 începea războiul sârbo-bulgar ce opunea unei armate sârbești cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]