6,158 matches
-
evoluția Universului. Dar ce scrie acolo? De ce să riște? Dacă a fost refuzat? Așa, mai are o speranță. Speranță la plic, ha! Se privește atent în oglinda de pe perete. Estera zîmbește. Ce ai?! se miră el; am început să fac burtă? Nu, da' ești caraghios ... nu ți-ai scos haina, nici cravata ... Se oprise din dezbrăcat după ce își scosese pantalonii. N-avea de gînd să plece nicăieri, dar se gîndise că, în clipa în care va desface plicul cu confirmarea lui
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
Mai 1990! Nu stăruim că de la suplinitor de pastor la episcop , după canoanele reformaților sunt câteva trepte obligatorii de urmat, nu și de o asemenea scânteie revoluționară, care pe dovezi, are atâta credință dumnezească câți păduchi are o balena pe burtă! De mare ajutor i-a fost și conaționalul său iubit Imre Asztalos, unul din puținii unguri care pentru interese ascunse atunci, dar cunoscute acum, și-a luat un nume de olah: Virgil Măgureanu și i-a mers foarte bine în
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
își vor croi un rost în viață. Se amuza deșirându-i în sus, încruntându-i figurile peste vremuri, punându-i câte o mustață virtuală, cum ar fi putut să-și asorteze unii dintre ei. Sau punând câte un vârf de burtă la câte un băiat - care acum era cât se poate de firav, dar lăudăros, încercând să acopere cu glasul lui pițigăiat discuțiile din grup. Sau câte un chip de femeie corpolentă derivând dintr-o fetișcană suplă și cochetă de acum
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
Cineva face focul în locul meu, În urma noastră ard luceferi. Curge aurul din ghitare, chiar pianul Este mai nobil, în el ne vom iubi. Be lăudăm că o ducem bine, Ok, foarte bine, ok, ok, Nu ne dor capul, nici fundul, burta, Nu tușim, nu avem chestiuni de familie, ok! Iar valurile mării cresc, suntem corăbioare, E bine, strigă unul și dispare, ce mai faci? Cine răspunde? Albatroșii plutesc calmi, Anunță furtuni, în ce să credem? Fie, Dumnezeu, dar calea e lungă
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
Dincolo te așteaptă fecioare. Pentru josnicia în care trăim era nevoie de Dumnezeu, altfel tușim, pentru iubirile neîmplinite era nevoie de Dumnezeu, poate iubim, pentru copiii noștri nevinovați este nevoie de Dumnezeu, știm. Unde alergăm? Pe picioare, pe genunchi, pe burtă, nopțile ne ascund chipul, strigăm, nu ne auzim inima, ziua se uită mirată,cheile s-au pierdut, Tablele Legii s-au spart, stăm spate-n spate, ce nuntă mare, fără miri. Ce carabină, care dușmani? Tribul păsării de fier,ochii
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
Cineva face focul în locul meu, În urma noastră ard luceferi. Curge aurul din ghitare, chiar pianul Este mai nobil, în el ne vom iubi. Be lăudăm că o ducem bine, Ok, foarte bine, ok, ok, Nu ne dor capul, nici fundul, burta, Nu tușim, nu avem chestiuni de familie, ok! Iar valurile mării cresc, suntem corăbioare, E bine, strigă unul și dispare, ce mai faci? Cine răspunde? Albatroșii plutesc calmi, Anunță furtuni, în ce să credem? Fie, Dumnezeu, dar calea e lungă
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
Dincolo te așteaptă fecioare. Pentru josnicia în care trăim era nevoie de Dumnezeu, altfel tușim, pentru iubirile neîmplinite era nevoie de Dumnezeu, poate iubim, pentru copiii noștri nevinovați este nevoie de Dumnezeu, știm. Unde alergăm? Pe picioare, pe genunchi, pe burtă, nopțile ne ascund chipul, strigăm, nu ne auzim inima, ziua se uită mirată,cheile s-au pierdut, Tablele Legii s-au spart, stăm spate-n spate, ce nuntă mare, fără miri. Ce carabină, care dușmani? Tribul păsării de fier,ochii
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
Și balaurii se puseră pe strănutat cu atâta foc, încât te înspăimântai auzindu-i. Prima ploaie din Țara Lalelelor începuse cu stropi cristalini și continuă de parcă turna cineva cu găleata. Strănutând, oamenii și animale erau azvârliți afară cu repeziciune din burțile balaurilor. Nu se puteau abține din cauza mirosului de zambile. Singurii care nu aveau nimic, erau îngerii-balauri, căci aroma frumoaselor flori nu-i atingeau. Prințesa Lalelelor, Maria, Ion, fură azvârliți și ei pe pământ, printre primii și Țara Lalelelor își recăpătă
PRINŢESA LALELELOR PARTEA A III A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353787_a_355116]
-
în zbor, din direcția de unde au apucat să fugă ceilalți îngeri. În timp ce Capetele de Pisică bănuiau adevărul, oamenii și animalele începeau să de dezmeticească și să se ridice în picioare. Cea care își revenise prima dată, de când fusese azvârlită din burta balaurului fusese Prințesa Lalelelor. Stătea la câțiva pași și asculta discuția dintre balaurii adevărați și cei care îi înghițiseră pe îngeri. La un moment dat, începu și ea să strănute din cauza mirosului de zambile. Și după ea, oamenii și animalele
PRINŢESA LALELELOR PARTEA A III A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353787_a_355116]
-
fără, spăgi Cum să-ți găsească leacul?... Pensionarii-și drămuiesc Bănuțul pe " ferite ", Iar alții " foști " sau " rase " noi, Au pensii nesimțite. Unii " părinți ", cu moaște-n minți Călăuzească-și turma! Nu vile, limuzine, bani... Altfel?... Le-om pierde urma!... Burți, cefe, groase-n Parlament, " Nepoți " prin ministere... În teritoriu, conți, baroni... Medievale ere...! Sunt dați cu mir sau pupă cruci, Figuri cu lungă trenă... Au învățat un meșteșug : Să fure fără jenă!... Pleacă români-n alte zări Să își câștige
CONSTATARE... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353926_a_355255]
-
n-o mai putea ascunde mult timp, mai ales ca se rotunjise binișor. Într-o seară obosită adormise. Era sfarsitul lui octombrie, focul ardea in sobă , el privea la televizor și cum ea se dezvelise ochii i-au cazut pe burta ei și ca un făcut copilul a mișcat. A trezit-o din somn .. Numai Dumnezeu știe ce a urmat. E greu de povestit, mult ,mult mai greu a fost de trăit. O săptămână scandalul nu a încetat. Într-un cuvânt
POVESTEA UNEI SPERANŢE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353020_a_354349]
-
sanitarii pădurilor”! Am crezut că le voi face un bine micilor vietăți dacă voi așeza cei zece pești pe mușuroiul lor... iar dânsele flămânde vor devora carnea de pe oase! Și astfel vom profita fiecare dintre noi! Furnicutele vor fi cu burta plină iar eu cu scheletele mult-dorite! Zis și făcut... Le-am urat macăcioaselor „poftă bună” și m-am reîntors satisfăcut acasă, la oraș! În prima duminică liberă am încălecat pe năzdrăvana mea motocicletă „C.Z.” și am călărit plin de
BANCA AMINTIRILOR (2) – FANTOMELE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353093_a_354422]
-
de fasole. Chiar, mi-e dor de un borș de acela cu mămăligă rece cu ceapă făcută cu sare și oțet. Când mă întorceam de la școală, pe la opt seara, căci învățam după masă, mâncam câte două castroane, și stăteam cu burta-n sus vreo jumate oră să nu plesnesc. Nimeni nu-și lua pachețel cu mâncare și nu țin minte să-i fi fost cuiva rău vreodată. Ni-na, ni-na! Ni-na, ni-na! Ni-na, ni-na! Ni-na
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353098_a_354427]
-
Am încercat să-mi amintesc când mi-a mai luat tata o jucărie, dar nu am reușit să identific un astfel de moment, pentru că, de regulă, mama se făcea „vinovată” de astfel de lucruri. - Nu trebuia, am șoptit apăsând pe burtă jucăria care scoase un mieunat ciudat. - Trebuia... trebuia mai multe, zise privindu-mă direct cu ochii aceia în care cerul se pregătea să plouă. Începu să îmi vorbească apoi cu glas stins, dar înverșunat, despre copilăria lui, despre modul în
NECUNOSCUTUL MEU TATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352590_a_353919]
-
rândunele sau lăstuni de apă (denumirea de lăstun este împrumutată din limba slovenă) aceștia având corpul alungit, aripile lungi dar mai înguste decât cele ale lăstunului de apă, care are coadă forfecată, capul ușor turtit și ciocul scurt, iar pe burtă penele sunt complet albe. Spatele, capul și partea superioară a aripilor sunt de un negru-vânăt cu nuanțe albăstrii, restul corpului este acoperit cu puf alb. Totuși nu au coada prea tare forfecată ca la rândunele, iar picioarele le sunt acoperite
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
coada prea tare forfecată ca la rândunele, iar picioarele le sunt acoperite de pene și puf. Masculii nu se prea deosebesc prin exterior de femele. Indivizii tineri se aseamănă cu adulții, însă au spatele de un negru-gri, fără luciu, și burta cu nuanță de alb-cafeniu. Masculul este de obicei monogam, dar cum se mai întâmplă și în lumea păsărilor ca și în cea a altor rase, inclusiv cea umană, mai zburătăcește și el din când în când și pe la alte cuiburi
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
apuca, De-ai îndrăzni de’iubită să te iei cumva, Ce dacă și alte țizbite..de-ai cuteza, Prin șuncile beroase te-ar ascundea.. La ce cu-ve de fapt în jur mai ar vrea, Să nu-și dezică jonglarea..din burta sa, Cică pre-ndragostită-n fluturii berari, Din ce iarna-și face mulți șunco-ițari.. Roșcofetul cu-atâtea toane de filfizon, De-i ști un adevăr se face ca-”bon ton, Ca să nu-l mai deconspiri se retrage, Găsindu-și ‘liniștea’ în a
RĂȚOIUL ”AVÂNTAT.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352639_a_353968]
-
să-i intri-n voie, Nu vei putea oricât ai încerca, E mult prea important acuma, Probabil de-aia e și ”constipat„! Merge pe stradă ca furtuna, La nimeni nu privește el, Cum să mai spună, sărut-mâna? Că doare tare burta doar e ”constipat„! Nici chiar soția sau copilul, Nu-l poate scoate din a lui, E mult prea important acum, E grăbit rău că este ”constipat„! Chiar la o comedie de îl duci, E mult prea aferat sărmanul, Cum să
CONSTIPAT... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352658_a_353987]
-
spor. Tralala.... Ce minune vom mânca ! Focul pâlpâie în vatră, Foc și-n inimă avem; Bătrânețea nu-i o piatră, Când mâncăm gulaș și bem. În mireasma de parfum, Ce s-a îmbâcsit cu fum, Spunem bancuri și cântăm, În timp ce burta umflăm. Tralala.... Bătrânețea nu-i chiar rea ! Bem apă de la izvoare, Setea să ne-o potolim, Gulașul ne arde tare, Dar cu vin îl liniștim. Adormind în ciripit, Visăm c-am sărbătorit, Într-un cadru pitoresc, Unu Mai gulășeresc. Tralala
UNU MAI GULĂŞERESC de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352688_a_354017]
-
să se uite puțin la una din cele două vaci ale ei, care i se părea ei bolnavă. Sandu după ce examină cu atenție acea vacă îi spuse că în opinia lui vaca nu are nimic, doar o simplă umflătură la burtă cauzată de nutreț sau de apă, însă credea el că în câteva zile îi va trece. După ce servi o gustare, Vera privindu-l cu compătimire îi spuse: „Ce ai de gând să faci acum Sandule din ce vei trăi?” „Am
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352705_a_354034]
-
mai avem cum insista pe această direcție și rămând doar cu amintirile mele în legătură cu năravurile de înalt-funcționar-secătură ale acestui om care, școlit militărește, știa ca, de pe fermitatea și intransigența poziției de drepți, pe care alți membri ai CPEx - civili cu burtă și mișcări dezordonate pe care această poziție îi făcea mai degrabă carghioși, subliniindu-le slugărnicia - n-o reușeau, să arate a fi un slugarnic cu șira spinării dreaptă, care nu se-nclină rostind laude, ci are neobrăzarea de a se-mpipota
FUNCŢIONARUL CA (ŞI CU) PILĂ LA PARTID ŞI ALEGERILE PALAMENTARE EUROPENE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353589_a_354918]
-
Și de ani și ani vă-nșeală Politrucii ipocriți. Nu e nici o păcăleală Când vă spun: niște smintiți Pentru-a lor căpătuială V-au prostit să nu gândiți. Nu e nici o păcăleală Când vă spun: mai sărăciți, Mai datori cu burta goală Nu ați fost de când vă știți. Nu e nici o păcăleală Când vă spun: voi, osândiți La demența epocală, Nu munciți, dar nu gândiți... Nu e nici o păcăleală Când vă spun: robi dezdrobiți, La a păcăliciunii gală Sunteți și mai
PĂCĂLICI DE-AI LUI ILICI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353727_a_355056]
-
deștepți Că-i viclean știau povestea Doar i se dusese vestea. - Cumetre n-ai vrea mata Mai mulți iezi în casa ta Fiindcă din Poiana Morii Ne-am chema și verișorii. Lupul pofta își asculta Și se freacă-ncet pe burtă Gândind că de-o aștepta Cu vârf masă o avea. Doar că verii nou veniți Aveau mușchii oțeliți, Sportivi toți fiind de frunte Proaspeți campioni la lupte. Bietul lup ce a pățit Nici nu e de povestit. N-a mai
CAPRA CU TREI IEZI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354194_a_355523]
-
Apostolii și chiar însuși Mântuitorul nostru Iisus Hristos au ținut posturi alimentare foarte stricte și de durată? Oare nu știau ei de textul de la Isaia? Bineînțeles știau și chiar îl aplicau, numai că nu așa cum își închipuie sectarii care, având burțile pline de carne, strigă în microfoane „Aliluia”. Nu așa se intră în Împărăția lui Dumnezeu (Cf. Romani 14:17). - Dar aceiași sectari spun că nu-i nevoie să ținem postul toți odată și anume atunci când spun preoții, ci fiecare poate
DIALOG DUHOVNICESC FOARTE ZIDITOR, DESPRE POSTUL ORTODOX ŞI ÎMPĂRTĂŞIREA COPIILOR, CU PĂRINTELE IEROMONAH DR. PETRU PRUTEANU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354518_a_355847]
-
Se simțea înlănțuita Și nu spunea un cuvânt. Coasă așezată-n tinda Aștepta să fie scut, Dar flăcăul cu-a-sa limba O masă ușor pe gât. Tot crescuse întrebarea O cutumă că un brânci, Să apară alinarea Dezbrăcată dintre burți. Un flăcău era pe moarte... Moartea-n sine radia, A avut și ea potaia De la viață ce-nvăța. Referință Bibliografica: Un flăcău era pe moarte / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 445, Anul ÎI, 20 martie 2012. Drepturi
UN FLACAU ERA PE MOARTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354674_a_356003]