2,949 matches
-
și am dat de o limbă de pământ care intra ceva înspre apă. Am luminat cu lanterna în spatele nostru, se vedeau niște surpături de pământ, ca niște răni abia închise a nu știu cărui uriaș răpus în luptă și niște smocuri de buruieni pe ici pe colo. Pe atunci, locul numit, "la iarbă" nu prea era cunoscut de pescari, căci aici ne aflam. - Ei, de acum, am ajuns, spuse moș Bâcu încet, ca o taină. Alegeți-vă locurile, aici nu agață, dar nu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
că și la pescuit se poate vâna cu hăitași? El alungă peștele spre cârligele noastre. Nu știe ce face, înoată acolo atras de ceva misterios, de neînțeles pentru el și pentru noi; or fi niște șerpi de apă, sau niște buruieni care-i irită corpul, cine știe? Nu-i prima dată când o face și mă miram adinioară de ce întârzie și nu se duce acolo. Acum uitați-vă ce tărăboi face! Iară nouă ne prinde bine. M-am uitat la moș
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și din alte locuri, ale bătrânilor neputiincioși, ale celor plecați la muncă în străinătate etc.; adăugați acestora altceva: dealungul șinelor de cale ferată din România, de o parte și de alta, există o fâșie de pământ destul de lată, plină de buruieni, mlaștini și gunoaie, care dacă ar fi cultivată, ar scoate multe mii de tone de cartofi, sfeclă furajeră ș.a. Dar câte hectare de pământ ar fi redate agriculturii, în total? Adunați cifrele de mai sus cu cea de la căile ferate
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pietre cu margini rotunjite, acoperite de mușchi, pe care alunecam, noi, copii, care ne bălăceam în el desculți și dezbrăcați. Bojdeuca se părăginise de tot prin 1910. Acoperișul din partea dreaptă se prăbușise, pe casă și în odăi creșteau tufani de buruieni, iar ploaia și ninsoarea grăbeau degradarea ei. La poartă se mai găseau cei doi ulmi uriași. În curte, printre plante de tot felul care creșteau într-o sălbăticie fantastică, se mai distingeau cei câțiva perji de pe timpul vieții scriitorului. Desișuri
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
câțiva perji de pe timpul vieții scriitorului. Desișuri, tufe de păducel, cacadâri și porumbele, mătrăgune și lujeri de iederă sălbatică, ici, colo câte un butuc uscat și gros de viță de vie sălbăticită. Prin ierburi și bălării de tot felul de buruieni mișunau șerpii de apă, păiajenii, cosași din cei mari, melci și mii de insecte de tot felul. Printre ramurile copacilor se întâlneau ghionoaia cu bufnița, privighetoarea cu ciocârlia și cu ciocănitoarea, turturelele cu porumbeii domestici ai gospodarilor din împrejurimi. Bojdeuca
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ei au stat alături în pomelnicele lăcașurilor pe care le-au înălțat în țară, căci a fost vremea lui Io Constantin Voievod Brâncoveanul un timp pașnic și „Valahia era ticsită de oameni ca o rodie” și casele românilor miroseau a buruieni de câmp, a busuioc și a sulfină, iar duminicile și la sărbători, toți cu mic cu mare, mergeau la biserică să audă cum citește popa din cărțile tipărite de vlădica Antim pe aurul lui vodă. Te du, dar, la mânăstire
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bo.; L7T5CXU6RXN7; Magnocaricion elatae, Bidention, Potentillion anserinae, Scorzonero - Juncion gerardii, Me., Md., Tx., In. -Potentilla argentea L. ssp. argentea (Scrântitoare) - H., Euras. Frecv. z.step.-se.fa.; L9TXC3U2R3N1; Koelerio - Corynephoretea, Festuco - Brometea, Asplenio - Festucion pallentis *Potentilla recta L. ssp. recta (Buruiană de cinci degete) - H., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L9T7C7U3R5N2, Festuco - Brometea, Fr., Md., In. *Potentilla reptans L. (Cinci degete) - H., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L6T6C6U6R7N5; Geranion sanguinei, Me., In. *Prunus spinosa L. ssp. spinosa (Porumbar) - Ph
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
L. (Clocotici) - T., Euras. Frecv., se.go.-e.bo.; L7TXC3UXRXN3, Molinio - Arrhenatheretea, Arrhenatheretalia, Brometalia erecti, Tx. *Schrophularia nodosa L. (Bubernic, Iarbă neagră) - H., Euras. Frecv., z.silvost.se.fa.; L4T5C3U6R6N7; Fagetalia Lamio - Chenopodietalia, Me., Tx. *Schrophularia scopolii Hoope (Brânca porcului, Buruiană de pocitură) - H., Pont.-pan.-balc. Spor., z.silvost. e.sa.; L7T5C4U7RXNX; Adenostyletalia, Galio - Alliarion, Fagetalia, Aegopodion *Veronica chamaedrys L. ssp. chamaedrys (Stejărel) - H.-Ch., Euras Frecv., z.step.-e.bo.; L6TXC3UXRXNX, Trifolion medii, Fagetalia, Arrhenatheretalia, Me. -Veronica officinalis L.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
L. (Vulturică) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7TXC3U4RXN2, Calluno Ulicetea, Nardion, Koelerio - Corynephoretea, Festuco - Brometea, Md. -Inula britanica L. (Șopârliță) - HT., Euras. Frecv., z.step.-se.go.; L8T6C5U7R8N5; Potentillo - Polygonetalia, Scorzonero - Juncion gerardii, Molinion, Me. *Inula ensifolia L. (Buruiană pentru vânt) - H., Eur. Centr. Spor., z.silvost.-se.fa.; L8T6C4U2R7N4; Festucetalia valesiacae, Cirsio - Brachypodion *Inula helenium L. (Iarbă mare) - H., Eur.-As. Centr. Spor., z.silvost.-se.fa.; L7T7C4U5R7N5; Lamio - Chenopodietalia, Alnion incanae, Senecion fluviatilis, Md. -Inula salicina L.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Quercion ORD. ORCHIDALES FAM. ORCHIDACEAE -Cephalanthera damasonium (Miller) Druce (Căpușnică) - G., Eur. Spor., z.st.-e.bo.; L2T5C2U4R7N4, Epipactido-Fagenion, Quercetea pubescentis *Cephalanthera rubra (L.) L.C.M. Richard (Căpușnică) - G., Eur., Spor., z.st.-se.bo.; Epipactido-Fagenion, Querco-Fagetea -Cephalanthera longifolia (L.) Fritsch ( Buruiană de junghiuri) - G., Eur. Spor., z.st.-e.bo.; L4T5C3U3R8N3; Querco - Fagetea, Epipactido - Fagenion -Cypripedium calceolus L. (Papucul doamnei) - G., Euras. Spor., se.go. e.bo.; L5TXC7U5R3NX, Querco - Fagetea, Specie ocrotită ca monument al naturii, De. -Dactylorhiza maculata (L.) Soo
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
crengi, merii, gutuii, plini de fructe.. Merg să văd pârâiașul din spatele grădinii de legume și rămân blocată; nu pot Înainta din cauza stufărișului care s-a Îndesit și a crescut foarte Înalt, din primăvară până În toamnă. În anii trecuți erau numai buruieni și era amenajată o alee spre pârâiaș, acum totul este ca un zid. Mă Întristez fiindcă an de an găsesc totul schimbat: În vremea copilăriei mele creștea o iarbă așa de frumoasă, de-o parte și de alta a pârâiașului
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
plantei denumite holeră, pălămidă sau scaiete muscălesc (Xanthium spinosum), care crește pe tăpșane sau pe lângă drumeaguri și despre care se spunea că a apărut odată cu holera, ceea ce înseamnă că e destinată să-i fie de leac. De fapt, însăși înfățișarea buruienii dezvăluie menirea ei, întrucît "răutatea în oamenii cei bolnavi de holeră e așa de urâcioasă și împungătoare ca și ghimpii acestui spin". Unii spuneau că-i de-ajuns ca bolnavul să se tăvălească prin asemenea scăișuri ca să scape de holeră
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
scape de holeră. În Buzău se credea că, la întîmplare de holeră, trebuie băută zeama rezultată din pisarea rădăcinii plantei. De folos erau și spinii de holeră fierți cu cârcei de bostan. În Bucovina, pe timp de molimă, femeile smulgeau buruiana cu rădăcină cu tot și o fierbeau într-o oală cu apă, mulți holerici înzdrăvenindu-se după ce băuseră acea zeamă. Alții îi scăldau în zeamă pe bolnavi, care îndată se și vindecau. Holericii mai erau scăldați într-o fiertură de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
fierbeau într-o oală cu apă, mulți holerici înzdrăvenindu-se după ce băuseră acea zeamă. Alții îi scăldau în zeamă pe bolnavi, care îndată se și vindecau. Holericii mai erau scăldați într-o fiertură de viță de mure, bostan, castraveți, împreună cu buruiana holerii. Românii bucovineni erau de părere că, în 1848, când holera a bântuit foarte tare, "numai cu zeamă din spinul acesta [oamenii] au scăpat de moarte". Folcloristul S. Fl. Marian mai semnalează și opinia că, "în timp de holeră, e
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
-tii tot. O să înțeleagă. Ai să vezi. - Nu vorbi cu păcat și prostii. Ce ai? Nu o știi pe mama? M-ar închide în casă. Înainte să mă deie ar veni cu mine și ar face prăpăd. Taci și taie buruiană, că mergem cu sacul gol. -Da’ nici așa nu poți, tu de ce nu înțelegi? Dânsa e bătrână, da’ tu. Gândește-te, o iei încet, pe departe, azi oleacă, mâine oleacă, și o faci să priceapă ce și cum. - Măi, omul
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
bine, da’ de zis trebuie zis. Apoi dacă nu o faci tu, să știi că i-oi spune eu. - Florine, dacă ți-s dragă și dacă ții la mine, nu mă nenoroci. Ai milă de mine. Varvara scăpase brațul de buruiană pe care vroia săl bage în sac și apucă brațul băiatului. Ochii ei plesneau a plâns, cele două stele se încețoșaseră, iar fața i se trase ca înainte de moarte. Florin o privi o clipă și se sperie de chipul de dinaintea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
lase un pic. Își trase o boandă de mieluță brumărie, țintită cu piele și ieși în ogradă. “Ei, să nu mă tragă la șale, că frig nu-i, d’apoi când s-o lăsa noaptea. Ei, ia să văd ce buruiană a lăsat fata asta la animale.” Varvara zăbovea în fata oglinzii. Întoarse lada pe dos și parcă tot nu avea cu ce să se îmbrace. Totul era nou pe ea și strălucea, dar nu-i păsa că fetele or să
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
zise în gând și se uită lung în ogradă. Merse apoi în bucătăria de vară, își schimbă pestelca cu flori albastre cu una neagră, își trase fusta și își aranjă baticul. Porni spre grădină. Mai rupea câte o mână de buruiană pe care o punea în pestelca uractă cu colțul-n brâu și continua drumul. Nu se grăbea. - Bună ziua, țață Rariță! - Bună, Florine, mamă! Băiatul o privi câteva secunde, apoi continua să secere buruiana. Rarița îl urmărea cu coada ochiului în timp ce
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
grădină. Mai rupea câte o mână de buruiană pe care o punea în pestelca uractă cu colțul-n brâu și continua drumul. Nu se grăbea. - Bună ziua, țață Rariță! - Bună, Florine, mamă! Băiatul o privi câteva secunde, apoi continua să secere buruiana. Rarița îl urmărea cu coada ochiului în timp ce se făcea că umblă după iarbă mai grasă. - Măi, mamă, apoi nu ați putut și voi ca oamenii să veniți să vorbim, să stăm la masă, că doar nu suntem străini. Nu m-
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
că doar nu o dat strechea în voi. Eu zic să mergem toți cinci și să vorbim. Ai veni tu la noi cu ai tăi, ne-om omeni și om mai videa, că așa fac oamenii. Florin continua să doboare buruiana cu secerea. Apoi eu, țață Rariță, nu știu ce eu ce spui matale acolo... - Poi, cum nu știi, măi Florinele?... Cum nu știi? N-ați plecat voi doi de la horă? Nu ai luat- o pe Varvara la tine? - Țață Rariță, noi de
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
așa de... “Dacă trăia tac-su, apoi mai era una, da’ așa... Să stau de vorbă cu ea? Hm... Of, fata mamei dragă, dacă așa ai vrut și ție voia.” -țață Rariță, n-am vrut să... Cu capul plecat, cu buruiana în pestelca prinsă în brâu, Rarița luă drumul spre casă. Întinse buruiana la găinile ce se mișcau leneșe printre picioarele ei. -Ce-i, mamă, ce-i? Așa... cococo, dragele mele, așa mamă... Lăsă apoi pestelca și o netezi ușor, scuturând-o
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Să stau de vorbă cu ea? Hm... Of, fata mamei dragă, dacă așa ai vrut și ție voia.” -țață Rariță, n-am vrut să... Cu capul plecat, cu buruiana în pestelca prinsă în brâu, Rarița luă drumul spre casă. Întinse buruiana la găinile ce se mișcau leneșe printre picioarele ei. -Ce-i, mamă, ce-i? Așa... cococo, dragele mele, așa mamă... Lăsă apoi pestelca și o netezi ușor, scuturând-o. Se uită pe deal. O căruță urca greoi. “Apoi de asta băteau
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
fi umplut de râs ograda. Se opri. Nu era nimeni. Se vedea copilă în mijlocul verii pe țolul de coade cu două păpușele de pănușă. Da’ câinele, câinele de ce nu latră? Apăsă clanța și intră în marchiză, unde simți mirosul de buruieni uscate pentru ceaiul de peste iarnă. Când era mică și ea culegea ierburi pe care le așeza la streașina casei să se usuce. Pojarniță, mentă, levănțică. Mai punea și la intrarea în casă să nu vină păianjănii sau alte gângănii. Miroseau
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
spre grădină cu o strachină în mână. Rupse câteva fruze de pătrunjel și două cozi de ceapă. Rămase apoi stană în mijlocul grădinii. Se uită pe furiș în jur. Rupse cu sete fructele negre lucioase de strugurele câinelui. Luată prin surprindere, buruiana își pierdu și câteva din florile albe gata legate să facă fruct. Varvara înghiți apoi boabele mărunte, mai luă o mână și încă o mână. Ultimul bob îl sfărmă între dinții ei mici, lăsând zeama amară să-i umple gura
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Văzu pentru prima dată crucile din cimitir. Erau acoperite de frunzele florilor care își căutau loc spre lumină și se agățau de orice ca să prindă binecuvântarea cerului. Cimitirul era verde, deși totul sub el era putred. Mormintele erau învelite cu buruiană, iar lumânările rămase nici nu se mai vedeau. Fetița se apropie de o movilă de pământ proaspătă. Rupse câteva fire de iarbă de pe ea, apoi se întoarse și trase crucea mai aproape, spre răsărit. Se așeză în genunchi și începu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]