2,723 matches
-
țiplă și cu coada răsfirată ca un armăsar - redresându-l brusc cu capul iarăși spre Înălțimi; sau, În sfârșit, dându-l „la ncurcare“, adică În luptă pe viață și pe moarte cu zmeiele din mahalaua vecină, prin manevrarea dibace a „cârligului“ din tablă ascuțită pe margini ca ferăstrăul, cu care Îmi Înarmam zmeul și mă repezeam cu el să tai, sus de tot, sfoara zmeului advers, rămas acum ca o corabie fără cârmă și ajuns „mototol“ la pământ, În uralele și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Se duce încolo, încoace, gânditor. Umbra sa în ultimele raze ale apusului se ține după el răsfrântă pe dalele de piatră. Pacea... glăsuiește el. Să spunem c-o primim. Știți voi ce-i "pacea" aiasta? E momeala, e viermișorul din cârligul undiței; de mușcăm, suntem pierduți! Cetatea Albă și Chilia, e primul pas... Va urma altul... Și altul... Cu turcii în coaste, la Cetatea Albă, la Chilia, nu vom avea zi bună de la Dumnezeu. Va fi "Calul troian" în cetate... Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cap nu le trecea, să mă caute în nuc. Când m-au descoperit, nu le venea să creadă ochilor. Ce ascunzătură bună aveam! Când nucile se dezghiocau, eram tare fericită. Ajungeam crengile de jos, le trăgeam spre mine cu un cârlig de fier și culegeam nucile cu mâna. Dăinuie și-acum în mintea mea o întâlnire năstrușnică. În momentul când aveam spor la cules, m-am trezit cu niște nuci tari în cap. Venite ca o săgeată, în viteza lor, loviturile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mult la mâneci, cu blană neagră de miel sau de dihor. Pielea de oaie este supusă unui întreg șir de operații care o pregătesc în vederea croitului și a împodobirii cu diverse elemente decorative: săratul, uscatul la umbră, dubitul, trasul la cârlig, curățatul. După aceste faze, pieile pot fi croite (nu după tipare ci cu mâna). Părțile componente sunt încheiate cu acul, cu ață nu prea groasă (demult se folosea ața de cânepă sau de in). În afară de piei de oaie se mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
introducem deocamdată cu ajutorul fanteziei, între semnele tabloului alăturat, acele imagini intermediare prin care Gopo ar fi obținut iluzia mișcării continue. Să vedem deci cu ochii minții cum se lungește și se încovoaie la capăt linia mediană a lui ..., cum apoi cârligele laterale i se prefac într-o linie ondulată, și în fine cum cade și aceasta, ca o frunză atinsă de brumă, lăsându-ne în față o literă curat latină: j. Sau cum ... începe să crească în înălțime, depășind statura celorlalte
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Florentina Petrescu Nicolae Popa Ruxanda Roșu Rozalia Silitra Neculai Sîrghi Dumitru Socaciu Maria Aurora Streche Cezara Șelaru Constantin Tănase Maria Țîrdea Gheorghe Valea Maria Avătăjiței Vasile Băduleț Dan Berbecaru Maria Blesneac Constantin Bogatu Vasile Brînzei Mauriciu Chetraru Georgeta Cotae Constantin Cîrlig Constantin Crăsneanu Vasile Darie Toma Dascălu Panainte Dăscălescu Maria Decuseară Florica Doba Eugen Filip Georgeta Frențescu Emil Gheorghiu Ilie Gîrdea Constantin Grosu Ludovica Harnagea Ecaterina Hobincu Vasile Horga Elenă Matei Mihai Marian Neculai Patraș Cecilia Popa Urania Popa Vasile Radu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Stoica C. Maria Carmela Surdu V. Mihaiela Registru matricol,227, vol.lI; Costin Clit,op.cit.,p.246. Limbi Străine Antohi I.TatianaMonica Băetu P. Anca-Mioara Blândă J. Gianina Bucur I.Irina Bujder D. Cristina Butnaru P. OtiliaAurora Codreanu Dtru. Liliana Cârlig P. CătălinaMariana Dogariu F. CătălinaCarmen Drăgunoi S. Simona Dănilă st. MariaMagdalena Ghiban V. Loredana Ramona Gociu C. Simona Leonte Ghe. Loreta Ionela Manole P. luliana Mădălina Manolache I.Corina Mihai I.Andreea Mihai N. Monica Elenă Miron V. Alina-Mirela Mocanu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Oi care stau neclintite cu capetele subpuse unul supt altul la marginea apei. Zarea pare din ce în ce mai dreaptă, spre mare. S-aude sunetul prigoriei, în înălțime. Freamătul de unde al vaporului. Plantații de cânepă pe stânga. Geamandurile pescarilor, de care-s legate cârligele morunului. Uzlina, după cotituri. O țarcă trece. Cherhana. Dunărea cotește așa că ne arată din nou, aproape și Beștepe și Mahmudia. Murighiol, cu ghiolul Murighiol. Ruși. Un boschet de plopi cu frunze întoarse de vânt ca niște foițe de argint. ghionder
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
l-a făcut să zacă o lună. L-a pisat și i-a rupt oasele. Moșul pe care l-aducea cuminte iapa acasă când era cu chef e achitat. 28 Fevruarie 926. Zavod campament pescăresc în Dobrogea. Bordei în pământ, cârlige care stau întinse la soare, ca să li se usuce șferile. cuhar = bucatar Vataman de păscari 3 Mart. Cum duce acasă iapa Balana pe moșneagul cel bețiv din punct de vedere al iepei. Ea, împreună cu personagiul și personagiile animale ale gospodăriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
AMINTIRI. CHEILE BICAZULUI] 30 Iunie 1926. Mi-am adus aminte de lucruri pe care le-am văzut toamna trecută, când am fost la cheile Bicazului cu dr. Mironescu 8 și Panait Istrati. Câteva cuvinte ale plutașilor: sălcier: un fel de cârlig pe care pune plutașul tarhatul; corcie, târșoiu, un fel de aparat sanie, cu care se cară fânul din poieni; jneamăt, închisoare; șprangă, otgon de ancorat pluta. corlată așezată pe căruță, ca o podină, pe care stau zece, doisprezece oameni. Plutașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu doina mă plătesc Drept o zi de boieresc. Subt poale de codru verde Mititel foc mi se vede, Mititel și potolit, Tot de voinici ocolit. Nu știu zece-s ori cinsprece, Ori peste sută că trece. Unul frige În cârlige, Un berbece de trei miei Ș-un juncan de doi viței. Să-l anine La ciochine, Să le ție mâne bine; Că s-or duce la Bacău La Bacău, la Vadu-Rău S-ație drumurile Să-și primească vămile; Să prindă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fierbinți. Minerii au salarii până la 10 și 14 mii de ruble pe lună. Am ieșit cu Vladimir Maximovici la pescuit într-o zi în barcă cu motor, în altă zi cu lotca. Am pescuit stavrizi, cu undiță cu plumb și cârlige cu pene. Dimineața și cătră apusul soarelui ies luntri în larg, cu pescari localnici. Soci se înfrumusețează necontenit; pretutindeni șantiere pentru palate nouă. Șosele perfecte; poduri peste prăpăstii. Cursul pâraielor e regulat pentru nevoile practice și pentru înfrumusețarea peisagiilor. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lumea încă nu le cunoaște. Și-a făcut universitatea la Iacuțc; de 15 ani a venit în acest peisagiu încântător, unde cu suspinuri își aduce aminte de frumusețile Siberiei. La a doua ieșire la pescuit, s-a acățat într-un cârlig al undiței un calcan mare (aici îi zice cambulă) de 3 1/2 4 kg. L-am scos după ce l-am obosit vreo douăzeci de minute. Eveniment. Am văzut casa de odihnă a ministerului culturii. În altă zi casa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu tovarășa mea Valeria îndulcit de mierea amintirii. Mi-au plăcut priveliștile, construcțiile minunate; mi-au plăcut mai ales oamenii. Vă îmbrățișez cu dragoste pe d-ta și pe Boris. * Pescuit în mare cu dandineta, plumb la fund și câteva cârlige. La plajă, în grădini publice, lumea mai ales femeile citește "cărți groase". Nu poți distinge îmbrăcămintea intelectualilor de a muncitorilor. Femeile poartă (Soci) în majoritate covârșitoare (99%) rochii de matasă. 14 Iunie La 11 Iunie plecăm, dimineața, de la Soci, spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deasupra, oglindindu-se în apă. E un peisagiu de o frumuseță sălbatică și măreață. Păstrăvul în luna aceasta (nu știu mai târziu) se pescuiește cu undicioară cu plută având ca nadă una sau două boabe de icre de Manciuria în cârlig. Ca la baltă. Numai nada e deosebită. Pescarii amatori prind destul de puțin. După cât se vede păstrăvul de aici e o corcitură de curcubeu cu păstrăv cu puncte roșii. Am încercat cu nălucă nu merge. Cu muscă, nici atât. Poate în august
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Deși Santiago era plin de pește oceanic, proaspăt și ieftin, ai noștri tânjeau după pește de apă dulce. Găsiseră cam la 30 de kilometri un lac, Aculeo, și acolo ne exersam talentele cu câte un fir de nailon cu trei cârlige în capăt, fixat cu o așchie de lemn într-o cutie de conserve în care puneam câteva pietricele. Când cutia începea să "sune", ne repezeam să tragem prada la mal și întotdeauna aveam 1, 2 sau chiar 3 crăpceni agățați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
n-aveau nimic din clasicul echipament! Erau douăzeci de tineri, toți negri sau mulatri, înalți, frumoși, în vestoane roșii cu nasturi aurii și pantaloni albaștri cu vipușcă roșie! Arătau minunat, erau aranjați pe două rânduri, iar notele erau prinse cu cârlige colorate în spatele vestoanelor, fiecare din orchestranți, mai puțin cei doi din față, având astfel un "portativ" original. Au intonat imnurile României și Braziliei și pe urmă au prezentat un miniconcert de sambe! Pășirea noastră în Centru nu s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și alte schimbări "revoluționare". Intrarea în garajul de la demisol se făcea printr-o ușă metalică mare și grea, care se deschidea numai "pe partea cealaltă", respectiv șoferul trebuia să intre în ambasadă, să coboare un rând de scări, să scoată cârligul și să împingă ușa. Era o instalație absolut ilogică și nepractică și nu știu cum pe nemții dinainte și pe predecesorul meu nu-i deranjase acest sistem diabolic. Pentru doar 800 de dolari aveam să instalăm un sistem modern, aceeași ușă fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Oltului ca de altfel mai toți ciobanii români și însemnările din urechile oilor în scopul identificării acestora, spre a le deosebi de ale altora, atunci când trebuie să le scoată din turmă. Dintre cele mai obișnuite semne în urechi cunoaștem preduceaua, cârligul, furcuța, sighietura, chișcătura, obeada, ciontătura, crucea și preduceaua de cuțit. Despre organizarea unei forme regulate de învățământ pentru copii, ba chiar și pentru adulți, în proporții care să asigure o oarecare alfabetizare, avem cunoștințe destul de târzii pe scara existenței istorice
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
populația de mult le uitase numele. Pentru prima oară în măcelării se vinde carne la liber. Cei mai vârstnici azi își amintesc cum în anii ’50 - ’60 dacă intrau într-o măcelărie nu găseau decât un măcelar șomând și niște cârlige metalice de care, de foarte multă vreme nu mai fusese spânzurată o ciosvârtă de vacă sau o pulpă de porc. Chiar circulau atunci pe tema asta unele glume, dăm vreo două mostre: cică atunci, în așa zisa epocă de aur
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
două mostre: cică atunci, în așa zisa epocă de aur, un român oarecare intră într-o măcelărie și întreabă: -«Ce aveți de vânzare?», la care vânzătorul îi răspunde:-«Ce se vede!», -«Atunci vă rog cântăriți-mi și mie vreo 4 cârlige!». Sau: cică în timpurile bune, de dinainte de război, pe firma măcelăriei scria «La Gogu» și când intrai în prăvălie găseai carne. În timpul comuniștilor pe firmă scria «Carne», iar dacă intrai în prăvălie îl găseai pe Gogu. Se inaugurează așa dar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ciudat de cauciuc și odorizant 3-In-One. O ladă mare de lemn cu cuie ieftine. Sfoară. Țevi de racord. Bandă scotch. Cabluri de cupru. Material de izolație. Cuie fără cap. Cuie fără cap? La naiba, cuie fără cap, cu cap rotund, cârlige, șaibe, piulițe, lacăte, bolțuri, manșoane, brațe, ipingele, flanșe, balamale. Garnituri, lamele, șuruburi de lemn sau de metal, un calendar înfățișând-o pe Miss Unelte într-o bustieră cu decolteu mortal, dezinvolt și o drujbă în mână, și tot acolo, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
nevoiți cumpărătorii să atingă cu mâna cearșafuri într-un stadiu care nu este cel real? Lângă biroul meu este un supermagazin de produse pentru baie și dormitor, unde sunt expuse așternuturi care au fost spălate o dată, care sunt atârnate de cârlige, pentru ca toți clienții să știe cum vor fi la atingere odată ce le duci acasă. Tocmai asta interesează pe toată lumea. Poate cel mai evident loc unde trebuie să ne bazăm pe atingere și probă este raionul de haine. În ziua de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
un craniu ca simbol, uneori și cu penaj, între boruri, o pălărie fistichie sau doar un batic legat la ceafă ; de regulă, prezența unui beteșug care atestă o viață nu tocmai liniștită : un picior de lemn, o mână terminată în cârlig de fier, un petec negru peste un ochi ; se poate adăuga un papagal verde sau roșu, pe umăr, ori un cercel în ureche. Acesta e portretul universal al unui pirat, prototipul imaginar al tâlharului de mare, recunoscut oriunde, în cultura
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ca imitator al aristocrației din lumea legală, fiind cunoscut printr-un aer distins, îmbrăcat elegant, disprețuitor al bețiilor și jocurilor de noroc, atât de obișnuite în echipajele de pirați). Așa se explică și infirmitățile piraterești (picior de lemn, proteză cu cârlig la mână, ochi acoperit, cicatrici), intrate în legendele occidentale de gen. Multe dintre jafuri nu aveau ca obiect neapărat comori sau bunuri scumpe, ci articole cotidiene, de uz imediat, imposibil de procurat în afara porturilor. Pirații nu aveau interes să acosteze
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]