2,618 matches
-
Ce face un ovrei ? Umblu”. Fiind „Ahasverus În persoană”, „Abraham Sulitzer umblă : asta Îi e meseria. E negustor de cărți ovreiești. Le poartă pe toate dru murile, În slujba eternității lor” <endnote id=" (219, pp. 66-69)"/>. Abraham este un evreu călător și etern, așa cum sunt cărțile pe care le negustorește. Un caz interesant și tragic este cel al poetului Leonid Dimov, reprezentant de frunte al curentului oniric din România anilor ’60-’70. Autostigmatizarea sa În tinerețe ca „jidov rătăcitor” provine dintr-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În cele din urmă În Biserica Romano-Catolică. Suferea de acel gen de nevroză pitorească care ar fi trebuit să fie Însoțită de geniu, dar n-a fost cazul lui, și de aici s-au tras căutările lui după o umbră călătoare. În tinerețe, fusese ținta dușmăniei tatălui său, un nobil de țară din vechea școală (vânătoare de urși, teatru privat, câteva tablouri pictate de vechi maeștri alături de o mulțime de fleacuri), despre ale cărui crize de furie nestăpânită se zvonea că
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Țamblac îi face semn Voichiței, mutește: "S-o întindem". O ia de mână și încetișor, pe nesimțite, pleacă. Ștefan urmărește pe cer zborul rândunelelor. Ați observat? întreabă el. S-au întors rândunelele la cuiburile lor din turnul Nebuise... Odată cu păsările călătoare, vin și turcii, spune și zâmbetul se transformă în încruntare. Turcii!... Turcii!... Mereu turcii!... oftează el și se întoarce spre Maria. Au plecat?... "Slobozenia"?... Unde să se ducă? Ea nu știe ce cere... Știai că "Frumosul Radu", la tinerețile lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să-l trăiești ca să-l înțelegi. "Dorul" nu vine oare de la durere? Te înstrăinezi cu trupul, dar inima ta rămâne acasă și te cheamă. L-am trăit cu vârf și îndesat dorul aista. Copilăria, tinerețea... tot fugind, pribeag. Ca păsările călătoare, visam întoarcerea la cuibul dintâi. Pribegia-i un surghiun. Așa e, povestește Stanciu. Pribeag fiind, am aflat că seva ne-o tragem din pământul pe care l-am călcat cu piciorușele, dintâi... Înstrăinat, rupt de rădăcini, mă uscam pe ram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
spătăriei năvălește zarva vrăbiilor gureșe ce se bucură de primele raze de soare ale primăverii. La Stambul se adună nori negri, glăsuiește Ștefan, încruntat, măsurând cu pași rari spătăria și boierii, cu capetele plecate, tac. S-au înturnat păsările noastre călătoare. Și nici Apusul nu pare mai însorit... Ioane, ochi și urechi suntem, să ascultăm povestea cu cocoșu-roșu. Țamblac, cu ochii în pământ, amărât, bolborosește: Rău îmi pare... Noi ne-am dat osteneala... Am căutat să... "Lasciate ogni speranza"... Te cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mă cheamă, în Cer e Dulcele Iisus, în Cer ești tu, Iubita Mama, Și locul meu e-n Ceruri, sus. În Cer m-așteaptă sfinții îngeri, M-așteaptă ceață drepților, Iar eu, în valea cea de plângeri, Petrec străin și călător. Primejdii multe mă-mpresoară, Ispitele mă strâmtoresc, Tu ești nădejdea mea, Fecioara, Spre tine ochii mei privesc. Din zori de zi și până-n seară Trăind, mereu te voi chema, Tu ești nădejdea mea, Fecioara, Nădejdea mea, nu mă lasă! Străinul
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
am nici un ghid, nici un însoțitor, nici măcar o hartă, dar, în "Pagini aurii", dorm o mulțime de povești pe care le voi visa, trezindu-le la viață. Simt o poftă mistuitoare de vis, o eliberare prin închipuire, simt chemarea către gânduri călătoare. * Hai să încep de aici, de pe Strada Zorelelor. Nu că-i atât de frumos, toamna, pe Strada Zorelelor. Nu am fost niciodată pe Strada Zorelelor, dar ce importanță are realitatea... Minciuna este delicioasă, nu adevărul, iar visarea nu are seamăn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
murit, aproape subit, în două-trei decenii; o moarte rapidă sub ochii noștri. Scrisoarea constituie o "eră"; ca niște păsări de hârtie, scrisorile călătoreau, mai repede sau mai lent, dintr-o parte în alta a lumii, un uriaș popor de păsări călătoare; până ajungeau la ținta călătoriei; pe drum se mai opreau, sau călătoreau pe vapoare, dintr-un continent în altul, dintr-un loc în altul, schimbând rutele, însoțind oamenii care le duceau spre destinație, poștașii. Cineva, care scria scrisoarea, o însoțea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și am secătuit universul de sevă drept ofrandă adusă prezenței sale, deși am trăit topirea oricărui cuvânt în formula te iubesc ce își aștepta proiecția din inimă spre modulațiile sale de ființă, totuși, dragostea mea ce a erupt în cuvântul călător își dovedește insuficiența de esență prin modul în care eu percep drumul spre sufletul ființei iubite drept unul epuizant de lung, anevoie de abordat întru trecere. Dacă mi-aș iubi persoana adorată mai mult, dacă tensiunea îndrăgostirii mele ar fi
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
un lup ce se alungă după prada-i spăimîntată! În Iarna, închipuirea e o vreme îngrozită de putința unei ninsori totale, de sfârșit de lume, până ce zurgălăul spulberă sinistrul vis: Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă, Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață pe ai țerii umeri dalbi. Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară! Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară; Soarele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și cu destulă policromie, la vederea cocorilor, marile regiuni toride: Ele vin din fundul lumii, de prin clime înfocate, De la India brahmină, unde fiarele-ncruntate, Pardoși, tigri, șerpi gigantici stau în junglă tupilați, Pândind noaptea elefanții cu lungi trompe înarmați. Fericite călătoare! zburând iute pe sub ceruri, Au văzut în răpegiune ale Africei misteruri: Lacul Ciad și munții Lunii cu Pustiu-ngrozitor, Nilul alb cărui se-nchină un cumplit negru popor. Călătoare scumpe mie!... Au lăsat în a lor cale Asia cu-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se studiază raporturile între această formă minusculă și durabilă cu întreg câmpul cosmic, până la Geneză: Sunt poate milioane de ani de-atunci, - o, Soare! De când tu cel ce astăzi urci bolțile de-azur Erai de-abia o pată prin neguri călătoare, O forță-n mers ce-și caută o formă și-un contur. Așa erai, dar timpul ți-a modelat conturul, Și incendiul ce-n tine mocnea de veșnicii, Înflăcărat deodată a luminat azurul Și ale mele negre și mari melancolii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scurtă nebunie... Dar ce anume-a fost - Ce-am vrut să fie, Noi nu vom ști-o poate niciodată... A fost un vis trăit pe-un țărm de mare, Un cântec trist adus din alte țări De niște păsări albe, călătoare Pe-albastrul răzvrătit al altor mări - Un cântec trist adus de marinarii Sosiți din Boston, Norfolk Și New-York, Un cântec trist ce-l cîntă-ades pescarii, Când pleacă-n larg și nu se mai întorc. Există un hieratism minulescian, moștenit într-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sinonime pentru cuvintele: zăpadă: mlădița: viteaz: națiune: soarta: 22.Completează familiile următoarelor cuvinte cu câte cel puțin trei 23.Unește cuvintele cu același înțeles: 24.Subliniază semnele venirii toamnei: este cald, se îngălbenesc frunzele, ploua des, cade roua, pleacă păsările călătoare, cade brumă, vremea se răcește, ninge, înmuguresc pomii, animalele își fac provizii. 25.Desparte în silabe cuvintele: adiere: ruginii: frunzulița: părticică: aricii atenți: 26.Completează cu „să” sau „s-a” , care se potrivește: „Costel a luat undita cea nouă și
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
de aceasta, ca în situația lui Alexandru Machedon - am zis cam, fiindcă este o mică deosebire: pe câtă vreme vârtejul produs de acesta a fost extensiv, vârtejul nostru este intensiv; cum am zice, Alexandru a amețit o lume ca trombele și ciclonii călători, iar noi ne amețim singuri ca dervișii învîrtitori. Firește. Statul tânăr, înființat după împrejurări, are nevoie grabnică de o societate. Statul improvizat, în loc de a fi forma de echilibru al forțelor sociale la un moment dat, caută să fie fondul și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
toamnă văzduhul parcă freamătă. O lume ciudată pare că prinde ființă sub stele; noiane de frunze desprinse pare că sunt purtate de vânturi; umbre se strecoară rătăcite; țipete răsar și se sting; chemări de călăuzire umplu largul cuprinsului. Sunt păsările călătoare. Și cu ele parcă iau ceva din sufletul nostru, în ochii lor parcă fură soarele, pe aripile lor parcă duc primăvara. Și-n urma lor toamna cade mai grea!” (Emil Gârleanu, Nedespărțite...) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
aceasta, o propoziție dezvoltată, apoi analizează, la alegere, un cuvânt care intră în alcătuirea propoziției obținute. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să-ți imaginezi o întâmplare ce ar putea avea loc în timpul zborului păsărilor călătoare spre ținuturile îndepărtate și călduroase. În compunerea realizată de tine, vei avea în vedere următoarele cerințe: - vei respecta convențiile specifice narațiunii; - vei avea un conținut adecvat cerinței formulate; - vei utiliza o exprimare corectă și frumoasă; - vei respecta regulile de scriere
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
de la o secundă la alta. Încrederea în sine însuși a lui G. Călinescu se regăsește în poemul Diana, unde Eminescu vrea, pare-se, să descuie paradoxul heraclitean: „în cea oglindă mișcătoare / Vrei să privești un straniu joc, / O apă vecinic călătoare / Sub ochiul tău rămas pe loc?” Iată, aici, condiția lui Endymion a cărui imagine rămâne pe o apă care curge încontinuu. Aceasta este condiția imaginii „fixate” de G. Călinescu și a oricărei alte imagini de acest fel. Adevărul curge masiv
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
rouă. Tu ușurezi durerea celor vii și prohodești toți morții, Ești dată tuturor să nu te jinduiască hoții, Prin tine ispășim mai vechi și noile păcate, Suspinul ne e mai ușor în ceas de moarte. Mai tare ești ca bucuria călătoare În tine ascunzi un colț cu ceruri viitoare. Părtașă a câte grele au fost să fie Tu te-ai născut ca omul să se știe... Trăiești în noi și-n noi rămâi pe mai departe La Judecata Omului vei fi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
adăugire”, În care eram admis totuși prin „adăugire” alogenă Între valorile literare românești). Nici atunci nu m-am văzut Însă cu ceilalți doi agresați. Pe Sorescu aveam să-l Întâlnesc abia după plecarea mea din România. Poetul era un frecvent călător, iar eu, după tranziția din 1987 În Berlinul de Vest, ajunsesem, În 1988, În America. Ne-am intersectat la Congresul Internațional PEN de la Maastricht, În Olanda, În primăvara 1989. Faptul că eram singurii români la acel congres nu ne-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Albert Bates Lord, C.M. Bowra, Paul Mazon, Franz H. Bäuml, Donald J. Ward, Lorenzo Renzi ș.a., F. își adaugă contribuția la ceea ce el numește varianta românească a teoriei oralității. Aportul cel mai însemnat al cărții este repertoriul analitic al formulelor călătoare din cântecul epic muntenesc și oltenesc, care însumează 127 de poziții. Alte câteva componente particularizează opera lui F.: aceea de bibliograf, responsabil al colectivului care a realizat Bibliografia generală a etnografiei și folclorului românesc (I-II, 1968-2002), în fine, aceea
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
1994 și 1995, coordonator de programe la Fundația Soros. A debutat în culegerea colectivă Dintre sute de catarge (1975). G. cultivă o formulă lirică de jurnal reflexiv-interogativ, încercând să transfigureze timpul în curgerea lui lentă. Este un timp al sufletului călător „dintr-o ființă în altă ființă”, materializat metaforic în toposul ninsorilor domoale și al ninsorilor cu privighetori (Chip și suflet, 1979, Ninsori și privighetori, 1988). Versurile din volumul Schimbarea la față (1990) propun o viziune spiritualizată, care se traduce - arghezian
GROSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287372_a_288701]
-
pentru traducerea epopeii Ramaiana. La început, D. s-a afirmat ca scriitor pentru copii, prin plachetele de versuri Ce-a fost în pădure (1954), Sputnicul - steluța noastră (1959), Povestea bobului de grâu(1962), precum și prin volumele de proză O scrisoare călătoare (1960) și În scrânciobul vântului (1964). Cunoscător al sufletului infantil, scriitorul îi inițiază pe micii cititori - folosind calea ludicului - în tainele și rosturile lumii (Dor de mamă, 1967). În poezia pentru maturi (Vase comunicante, 1969, Am vrut să știu..., 1971
DARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286688_a_288017]
-
epopeile indiene Mahabharata și Ramaiana, sonetele lui Petrarca și Ronsard, din lirica lui Hugo, Tagore, A. Pușkin, M. Lermontov, L. Martânov, A. Prokofiev, V. Vinokurov. SCRIERI: Ce-a fost în pădure, Chișinău, 1954; Sputnicul - steluța noastră, Chișinău, 1959; O scrisoare călătoare, Chișinău, 1960; Povestea bobului de grâu, Chișinău, 1962; În scrânciobul vântului, Chișinău, 1964; Dor de mamă, Chișinău, 1967; Vase comunicante, Chișinău, 1969; Viață de legendă, Chișinău, 1970; Am vrut să știu..., Chișinău, 1971; Scrisoare către tine, Chișinău, 1973; Revenire, Chișinău
DARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286688_a_288017]
-
1965; Scrieri în proză, I-II, introd. Const. Ciopraga, Iași, 1971-1972; Inscripții pe marginea anilor, îngr. și pref. George Sanda, Iași, 1973; Scrieri despre teatru, îngr. și pref. George Sanda, Iași, 1978; Ariciul împărat, București, 1985. Traduceri: M. Bulatov, Gâște călătoare, București, 1948; K.D. Ușinski, Baba iarna face pozne, București, 1948 (în colaborare cu Eugen Vinea); A.I. Kuprin, Sulamita, București, 1948; Maxim Gorki, Întreprinderile Artamonov, București, 1949 (în colaborare cu Mihail Baras); Lev Kassil, Sub semnul lui Marte, București, 1949 (în
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]