9,571 matches
-
de 5,2 metri. Este alcătuită din pronaos, naos și altarul compus din trei abside, cu o cupolă cu clopotniță. Pronaosul are două intrări, la nord și la sud. Exteriorul pereților este împărțit de nișe boltite, zidite din piatră și cărămidă, care se termină cu arcade prevăzute cu trei șiruri de ornamente din ceramică de formă pătrată sau rotundă, de culoare verde închis, roșcat și turcoaz. Interiorul arcadelor se remarcă prin jocul de piatră și cărămidă asemănător tablei de șah. Nișele
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
boltite, zidite din piatră și cărămidă, care se termină cu arcade prevăzute cu trei șiruri de ornamente din ceramică de formă pătrată sau rotundă, de culoare verde închis, roșcat și turcoaz. Interiorul arcadelor se remarcă prin jocul de piatră și cărămidă asemănător tablei de șah. Nișele boltite sunt mai înalte decât la Biserica „Sfânta Parascheva”, ajungând până la baza acoperișului. Deși aparațin aceluiași stil arhitectonic, bisericile bizantine din Nessebar se deosebesc prin locul unde sunt amplasate, dimensiuni, perioada când au fost construite
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
ajungând până la baza acoperișului. Deși aparațin aceluiași stil arhitectonic, bisericile bizantine din Nessebar se deosebesc prin locul unde sunt amplasate, dimensiuni, perioada când au fost construite, compartimentare, modul de dispunere a materialelor de construcție, respectiv număr de straturi orizontale de cărămidă și de piatră, alternanța, mărimea și poziția acestora, mai ales în interiorul arcadelor. Deplasându-se pe străzile orașului, călătorul este impresionat și de mulțimea magazinelor și a buticurilor din care poate cumpăra suveniruri specfice localității și chiar întregii țări: farfurii pictate
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
Cultivau cu sudoarea frunților și truda mâinilor pământul ce le dăruia cele necesare traiului; majoritatea erau plugari. Creșteau animale cu multă dragoste de ele și meșteșugeau cu îndemânare: satul avea o varniță, unde se făcea varul și o fabrică de cărămidă și țigle, atât de necesare în construirea caselor, o presă pentru uleiul necesar alimentației. Sătenii creșteau albine și, fără îndoială, aveau toate cele necesare extragerii mierii, dar și teascul pentru prelucrarea cerii; era și moara de apă cu piuă, unde
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
deschis de buldozer și priveam în jur. Mult gunoi lăsat de oameni zăcea pe marginea drumului rănit de roțile utilajelor. Semnele adânci lăsate de cauciucuri erau amprentele vinovăției. -Să ne odihnim pe buturuga aceasta. -Bine. Eu stau pe bucata de cărămidă, i-am zis Tinei. -Era o poieniță în care se găseau câteva vetre de foc stins, unde locuitorii cartierului veneau la sfârșit de săptămână să-și petreacă timpul liber la o friptură și la o bere. O pasăre, destul de mare
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
omor” pe Dorel în Afganistan? Mă îndoiesc... Îmi pare rău de bătrânul Marin că prea l-am făcut să-l aștepte cu dragoste. -Nu-l omorî! Să scrii că el se întoarce spre seară în bucuria copiilor de pe uliță. Stând pe cărămidă, îmi imaginam întoarcerea lui Dorel. Eram nerăbdător să revin acasă la calculatorul meu și să continuu acest episod întrerupt. -Să ne întoarcem draga mea. După amiază vine și Constantin. Apucăm a mânca și apoi sunt nerăbdător să termin episodul cu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
încercam să găsesc asemănări cu vreun oraș de-al nostru de provincie în ce privește linia arhitecturii rezidențiale, de la margini și ceva mai târziu din centru și nu-mi venea niciunul în minte, casele sunt construite la exterior dintr-un fel de cărămizi cenușii sau roșii ce aduceau mai mult cu chirpicii caselor noastre din Dobrogea, iar explicația dispunerii spațiale am găsit-o abia mai târziu și mi s-a părut de o logică elementară ( pericolul seismic datorat vecinătății cu falia San Andreas
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (5) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357302_a_358631]
-
a făcut sub arbori (upanișade), în Grecia prin poeți, în lumea arabă șezând turcește. În ultimă instanță, a face cultură, înseamnă: „Să-ți chemi prietenii văzuți sau nevăzuți, și să faci cu ei castele”. Dar aceste castele trebuie clădite cu cărămizi sau pietre solide, pe o fundație tot atât de solidă pe care o numim morală. Numai atunci omul poate deosebi Binele de Rău, Binele fiind armonia gândurilor și a faptelor, iar Răul, negația voinței de bine. Morala trebuie să stea la temelia
DRUMUL POEZIEI SPRE ÎNDUMNEZEIRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357309_a_358638]
-
Majoritatea sebeșenilor de astăzi sunt meseriași, zidari, constructori, moștenind de la înaintașii lor dragostea și respectul față de muncă și de semeni. Mulți sunt crescători de animale, în curțile lor găsești oi, capre, cai, vaci. În trecut existau făbricuțele de țiglă, ulei, cărămidă și moară comunală, de care știm de la Mitică Sinu. Acum, din păcate, nu mai există locuri de muncă de acest gen. Tinerii muncesc în străinătate dar se întorc, și-au construit case frumoase sau le-au renovat pe cele vechi
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
cunoscuți oamenilor și vremurilor acelora de demult, amintire care-a rămas un talisman de preț în sufletul nepoților. Stând de vorbă cu nenea Iosif am aflat și cum a deprins Țiglaru’, bunicul Ion Stănilă, din partea mamei, meșteșugul fabricării țiglei și cărămizilor: făcuse războiul și stătuse o perioadă în Rusia Ion Stănilă, zis Țiglaru’. Acolo, la ruși a învățat el meserie și când s-a întors acasă și-a făcut propria-i fabrică. Era un om înstărit, dar cam dur, încheie Iosif
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Lumina este, pentru acest autor, elementul esențial de construcție lirică. Lumina, Infinitul, Crucea, minunea, orizontul, Mitul lui Sisif, muntele și urcarea pe munte, treptele, făclia, marea, Raiul, Iadul, veșnicia, taina, icoana, cățuia pentru tămâie, Cuvântul și sângele cuvântului, - tot atâtea cărămizi la edificiul sufletesc propriu sau la edificarea celorlalți. Poezia lui Liviu Jianu are multiple nuanțe și înțelesuri și, cu cât înaintezi în lectură, ea se dezvăluie, ori dimpotrivă, se acoperă cu văluri tainice care sporesc misterul. O anume înțelegere omenească
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
societate la alta. Numai că, aici intervine inteligența de necontestat a guvernelor, cele care, pe baza unor studii aprofundate, au de fiecare dată soluția pentru a ieși din criză. Anul acesta, inteligența guvernului are moaca unuia care a primit o cărămidă în cap și i-a bufnit soba în față, dar care anunță cu un glas tragic pe micul ecran al televizorului: - Trash Institute Research, ne avertizează că, în scurt timp, cel târziu până la toamnă, civilizația umană, inclusiv cea din Krakl
PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357472_a_358801]
-
de rugăciune, ca să ne ajute Dumnezeu. Pictura a fost și este o mare investiție și nu a fost ca la lucrul de șantier, unde puteau lucra zilnic aici 30 - 40 de oameni, la îndreptat cuie, la ales material, la datul cărămizii, la pregătit mâncarea pentru meșteri, etc. La pictură nu au mai fost necesari atâția oameni din parohie. De asemenea, donațiile de care aveam nevoie nu și le mai permitea oricine. Oamenii au vrut să facă ceva în plus și atunci
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
sa generoasă. De o frumuesețe aparte este catapeteasma din lemn de tei sculptat, pictată în stil neobizantin, poleită cu aur, ce datează din sec. al XVIII-lea. În anul 1859, boierul Aga Ioniță Botez construiește turnul clopotniță din piatră și cărămidă și restaurează biserica, înzestrând-o cu obiecte de cult, cărți și cele necesare săvârșirii actelor liturgice. Lângă turnul clopotniță mai există o altă biserică având hramul " Intrarea în Biserică a Maicii Domnului", construită pe temelie de piatră în anul 1935
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
este nevoie să ne spunem nimic, ci doar să ne bucurăm că suntem. Chiar și în tăcere, dialogul inimilor nu are nevoie de condiții, ci doar de bucuria de a dărui, de a împărtăși. Prietenia se construiește încetul cu încetul, cărămidă cu cărămidă, din soare și ploi ale inimii, din bucățele de timp petrecute împreună. Ne este sete să fim ascultați, ne este sete să fim iubiți. Prietenia, dragostea nu îmbătrânesc. Ele înseamnă credință, sprijin, înțelegere, mângâiere. Prietenii sunt curcubeul de după
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
să ne spunem nimic, ci doar să ne bucurăm că suntem. Chiar și în tăcere, dialogul inimilor nu are nevoie de condiții, ci doar de bucuria de a dărui, de a împărtăși. Prietenia se construiește încetul cu încetul, cărămidă cu cărămidă, din soare și ploi ale inimii, din bucățele de timp petrecute împreună. Ne este sete să fim ascultați, ne este sete să fim iubiți. Prietenia, dragostea nu îmbătrânesc. Ele înseamnă credință, sprijin, înțelegere, mângâiere. Prietenii sunt curcubeul de după ploaie. Inimile
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
fiecare petec de pământ, curtea bisericii fiind un adevărat colț de rai, ale cărui binefaceri pot fi doar trăite. Casa Stăreției, datând de pe vremea lui Zosim schimonahul este o construcție impunătoare, pe două niveluri, cu pereți exteriori din piatră și cărămidă, iar cei interiori din grădele de nuiele, tavanele fiind consolidate cu bârne masive de stejar. Aici, schimonahul, a organizat, începând cu 1665, o școală de grămătici cu durata de 4 ani. Învățământul fiind gratuit, iar preotul „Gheorghe ot Văleni”, originar
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
haotic pe acoperișuri odată cu ploile răzlețe ne pierd și ne regăsesc în șoaptele sfâșiate de incosecvența prezentului. Alb de salcâm cu fluturi ne umple sufletul de arome nemirosite încă. Străduțe înguste pe sub arcade ca acoladele unesc ziduri înroșite de sângele cărămizilor și inimi înroșite de patimi, porunci nedefinite sălășluiesc cu o sfințenie de lut în drumurile noastre nesfârșite și platonice. Din interiorul vechilor clădiri se aud nerostitele cuvinte ascultate și înțelese numai de nobilii și târgoveții tăcerii. Ei știu cum să
UN ORAŞ TRANSILVAN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357864_a_359193]
-
porți în inimă ca pe-o icoană, mai este cineva acolo, în oglinda sufletului, în fața căruia te înclini cu respect și recunoștință pe tot parcursul vieții: dascălul tău. Este persoana care ți-a deschis orizontul cultural și a pus prima cărămidă la formarea personalității tale. În momentele speciale ale vieții, când deschizi albumul amintirilor regăsești anii de școală primară, înconjurat de chipul ocrotitor al celui sau celei care ți-a așezat stiloul în mână și te-a ajutat să pătrunzi în
DASCĂLUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357870_a_359199]
-
fost măsurată forța de rupere a unui fir din țesătura păianjenului și este cu două ordine de mărime superioară celei a oțelului. Fibra mușchiulară este și mai puternică. Un om antrenat învinge durerea și poate, de exemplu, să sfarme 10 cărămizi dint-o lovitură. Cu aceeași forță pătrunde o ghiulea mijlocie într-un zid pe care-l dărâmă. Mai poate fi de mirare ce poate face omul când autoapărarea este suprimată? - Încep să înțeleg ce forțe poate exterioriza un om la ananghie
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
de cuvintele Mântuitorului și am lăsat geanta sprijinită de pereții bisericii “Sfântul Haralambie” din strada Movilei, Galați. Am văzut cum ambele mânere ale genții au căzut, lipite de peretele bisericii. Biserica era, așa cum este și acum, în reparație, se vedeau cărămizile. După ce am scăpat de greutate, mi-am adus aminte că trebuie să mă întorc acasă și să-mi iau punga cu medicamente, pentru că, în realitate eram foarte bolnavă de inimă și la dispensar eram înregistrată cu boli cornice. Nu aveam
UN VIS ADEVĂRAT de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357911_a_359240]
-
strălucește de curățenie, covoare, televizor, antenă cablu, combină muzicală, frigider, cuptor cu microunde, telefoane mobile, aragaz, pompă electrică la fântână. L-a chemat și pe preot pentru sfințirea casei. Discutăm de toate, puțin vin, prăjituri. Îmi arată palmele crăpate de la cărămizi și mortar, dar toți sunt optimiști și fac proiecte de viitor. - V-a costat o groază de bani, s-o stăpâniți sănătoși! - Mulțumim, dar ne-am băgat pielea la saramură pentru câțiva ani fiindcă nu ne-au ajuns banii și
ARME NOI de ION UNTARU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358216_a_359545]
-
Am ajuns în vestita Pojejena. Un sat plin cu flori ... și pescari. Locul în care ne-am oprit era ... dezolant, la o primă vedere. O casă veche, dărâmată și reconstruită parțial ... prelungită ... încă în construcție. Un gard zidit, improvizat din cărămizile prăbușite. Câteva căsuțe de lemn, încinse de căldură, în care ne-am lăsat micile bagaje ... Câteva rondouri de flori, care se chinuiau să reziste arșiței. Cabine de duș ... În locul celebrei livezi ... un șantier forfotind! Distanța dintre acest loc și malul
LA POJEJENA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358353_a_359682]
-
pentru că ești “altceva”. M-am ridicat și, cu tot focul ce pârjolea aerul, am făcut o plimbare, cu sora mea, până pe mal...printre camioane, nori de praf... N-aveai unde să te ascunzi. Nici urmă de umbră. În clădirea de cărămidă, căzuseră primii eroi ai berii. În căsuțe, apa din pahare era mai caldă ca un ceai. La soare, unele dame dansau...Erau în extaz. Femei de serviciu, contabile, profesori universitari, bibliotecare dansau desculți și se bucurau laolaltă. „E magică ideea
LA POJEJENA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358353_a_359682]
-
pe care se află o plăcuță indicatoare, dar nu este casa în care s-a născut Brâncuți, aceea se află cu o sută de metri mai la vale, o ruină din care mai sunt câteva grinzi și câteva sute de cărămizi pe care au vrut să le cumpere niște străini ( probabil francezi). Povestind toate acestea, reportera se apropie din nou de o femeie vârstnica ce l- văzuse pe Brâncuși în vremea când era doar o opiliță, în perioada interbelică, atunci când a
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]