3,225 matches
-
femeia. — Atunci du-te dracului! țipă O’Toole și ridică deasupra capului măsuța dintre cei doi țărani, împrăștiind paharele și băuturile. Părea că voia s-o arunce în celălalt colț al încăperii. Stop. îîn versiunea lui O’Toole despre destrămarea căsniciei cu Dolores el susținea că după ce suferise destul de mult timp și fusese torturat destul de mult timp de diformitatea și nerecunoștința ei, o izgonise. Adevărul era însă altul. Dolores O’Toole își părăsise soțul pentru că O’Toole nu o putea satisface
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Un caz simplu, clasic, de soție plictisită și nefericită, căreia i se oferă un stimul nou. Opinia personală a lui Vultur-în-Zbor despre ea, era că Irina aproape că-și savura nefericirea, că dubla suferință a maternității și a golului din căsnicia ei deveniseră niște cârje emoționale, niște piedestale de pe care cerea înțelegere și admirație. Dacă avea să se apropie de ea, va trebui să poarte povara suferințelor ei. Mai era și sirenă, iar sirena e o devoratoare de bărbați. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
se facă fără mine. — Ei, haide, Ignatius... a început Elfrida, dar Gribb și-a fluturat bucuros mâna înspre ea. — Ceea ce mi se pare normal, a continuat el. Pentru că nici eu n-aș ști ce să mă fac fără ea. — O căsnicie fericită este un lucru minunat, a spus Vultur-în-Zbor, simțindu-se ca o javră gargantuescă. Elfrida Gribb părăsi încăperea. — Dintr-o privire am și înțeles, spuse Irina. Are o influență proastă asupra sărmanei și nevinovatei de Elfrida. Uită-te numai la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
pesemne Îngrijorată, că se făcea tîrziu. Doamna Sanmartí, care funcționa pe post de piesă de mobilier sau de colet mobil, era cotată mult sub obligatoriul Bugatti pe scara afecțiunii soțului; se părea că-și pierduse rolul jucat În farsa acelei căsnicii, odată ce averea socrului trecuse În mîna lui Sanmartí. Mercedes mă prevenise dincotro bătea vîntul. Înzestrat cu o capacitate de concentrare limitată În spațiu și timp, Sanmartí era amator de carne proaspătă și nu tocmai la vedere, concentrîndu-și bagatelele donjuanești asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
un asemenea preț. O cumpărase în ’46, la întoarcerea din Europa, știind că Laura pleca, că în locul ei venea Celeste, și simțind că îl iubea pe băiat mai mult decât ar fi putut iubi vreodată o femeie - că încheiase această căsnicie pentru siguranța lui Stefan. În apropiere se găsea un parc cu panouri de baschet și un teren de baseball. Rata criminalității în cartier era aproape de zero, iar școlile din zonă aveau cel mai înalt standard academic din stat. Era finalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
preț. Ii era frică. Frică să nu moară! Să nu se ducă de lângă Doru. Frică să nu se mire Hallipa de ceva și să bănuiască. Curiozitatea lui Mini se deșteptă mai viu. Ce italian? Lenora asta așa de pasionată în căsnicie încît o revolta, o dezgusta! Ca o fotografie aburită, fizionomia așa de caracterizată a Lenorei îi fugea în noaptea transparentă din conștiință, fără să-i poată suprapune alta. - Cum se poate! exclamă Mini. - Vezi bine că pe Hallipa îl iubește
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
dacă nu chiar cu vorba: ,,Slutul de neamț!". Pesemne năravul românului are și el un rost: eleganța și cordialitatea către străin sunt în funcție de atitudinea lui respectivă. Azi, Rim era de vină. El se arăta prea arțăgos și. străin. Totuși problema căsniciilor de felul ăsta putea fi privită și în alt fel. Ciocnirile dintre educații deosebite ar fi putut, dimpotrivă, să fie mai netezite: vrajba să nu aibă atâta putere și ecou, să nu doară așa de tare loviturile și vorbele de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
fervoarea ei pentru serviciile Elizei erau o explicație, dar neîndestulătoare. Mai lesne, aversiunea ei neîndoioasă, haină, către Doru, o făcea să caute a scăpa de el prin orice mijloc și găsise în ideea asta un agent de dizolvare definitivă a căsniciei lor. Era desigur ideea ei fixă; opera nouă la care lucra cu aceeași pornire lacomă care o caracteriza, cu aceeași forță impulsivă. Mijloacele, ca de obicei, erau sumare și arbitrare. Dar era mai ales, in acea patimă nouă, cine știe ce tainică
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
acces de mânie, ci în plină conștiință. Spontan, e drept, dar cu o logică calculată parcă. Pentru asta avusese, fără îndoială, un motiv! Care?. Era ultima ei legătură cu trecutul, pe care o rupsese. Prin scena asta liminară lichidase romanul căsniciei ei. Cu care scop? O ajutaseră, e drept, și împrejurările. Destinul își avea partea lui de fatalitate. Acum vindecarea Lenorei părea lui Mini ceva tot atât de firesc, cât de imposibilă îi părea mai deunăzi. Aceea ce o uimea era câtă anevoință
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Natură, spre sfârșiturile tale!". O aptitudine așa de pronunțată pentru eternul omenesc! Se știuse adapta încă o dată noilor modele. "Bravo, Lenora!" cum zicea Nory. Așadar, soții Hallipa divorțau! Primi foarte lesne faptul împlinit! Era totuși o veste care putea uimi. Căsnicia lor părea indisolubilă. 124 Ipoteza acelei despărțiri simple, legale, nu ți-ar fi venit în minte, nici chiar acum în urmă, când Lenora, pentru crime imponderabile, repudiase pe bărbatul ei și îl dăruise altcuiva! Chinul lor părea etern, așa cum altădată
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
În ambele privințe bătrînul își declina competența. Între cei doi șefi se încingeau dispute aprige. Mama l-ar fi dorit mai activ pe tata. Tata își apăra principiile. În focul bătăliei fură aduse pe tapet fapte mai vechi, de la începutul căsniciei. În final fiecare adversar se replie pe propriile poziții. Mama hotărî să apeleze ea singură la toate cunoștințele. Tata era convins că n o să am încotro și va trebui să mă prezint la post. Scoasă din fire, mama țipase: - Vrei
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
DE ZIUA TA , FEMEIE Eu nu te‐ am zămislit din coasta mea cea stângă, nici n‐ am suflat pe tine să‐ ți dăruiesc trăire, din bâlciurile vieții nu te‐ am plătit ca sclavă, să te ferec la gleznă cu lanțul căsniciei. 71 La ceasul de fierbinte primăvară‐n noi în baba oarba‐a dragostei căutarăm să așezăm în stânga și în dreapta fiecărui ce ne lipsea s‐ ajungem femeie și bărbat. Eu nu te‐ am zămislit din coasta mea cea stângă și - ngenunchiat
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
DE FORȚĂ PENTRU ADJUNCTUL PRIMARULUI!“ tuna titlul. Se pare că s-au despărțit săptămâna trecută, mi-a explicat David. Nevasta lui Prizbecki a aflat că el și Vivian aveau o aventură, așa că el i-a pus capăt, ca să-și salveze căsnicia. Îți vine să crezi cum arată în poza asta? Toate ziarele zic că toată cariera i s-a dus pe gârlă. A ajuns de râsul lumii. Nici măcar primarul nu poate să-l sprijine, pentru că s-ar sinucide politic. Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
sunt două motive foarte bune ca să te căsătorești. Iar Randall avea perfectă dreptate. Dragostea și respectul erau două motive excelente ca să te căsătorești. L-am privit pe Randall cu atenție, văzând, pentru prima dată, cum ar arăta într-adevăr o căsnicie cu Randall. Întotdeauna aveam să ținem unul la celălalt. El avea să-mi dea întotdeauna tot ce mi-aș putea dori sau orice aș avea nevoie. Avea să mă respecte. Avea să se dedice legământului căsniciei. Dar niciodată n-avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
arăta într-adevăr o căsnicie cu Randall. Întotdeauna aveam să ținem unul la celălalt. El avea să-mi dea întotdeauna tot ce mi-aș putea dori sau orice aș avea nevoie. Avea să mă respecte. Avea să se dedice legământului căsniciei. Dar niciodată n-avea să privească mariajul nostru cu o pasiune reală și profundă. și nici eu n-aveam să simt altfel. Iar asta nu era destul pentru mine. — Randall, l-am întrebat pe un ton scăzut, de ce te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de vedere al lui Wilt semăna mai degrabă cu o expunere la barbarie, iar experiența didactică îi subminase în mod evident idealurile și iluziile care îl animaseră când era mai tinerel. Același lucru îl făcuseră și cei doisprezece ani de căsnicie cu Eva. Dacă Instalatorii de Gaz puteau trece prin viață indiferenți la semnificația emoțională a relațiilor interpersonale portretizate în Fii și îndrăgostiți sau se puteau distra grobian pe seama intuiției profunde dovedite de D.H. Lawrence în privința caracterului sexual al existenței, Eva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
economice. Până și Limbile Moderne au fost nevoite să-și reducă din pretenții. N-au reușit să obțină acceptul decât pentru două promovări. Wilt dădu din cap aprobator. Ajunsese să se aștepte exact la așa ceva. Nimerise în catedra nepotrivită, în căsnicia nepotrivită și în viața nepotrivită. își luă crochetele de pește și se duse la o masă din colț, unde mâncă singur. în jurul lui, ceilalți membri ai corpului didactic stăteau și discutau perspectivele de a obține gradul A și despre cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
zi, asta până la prânz, când Sally o numise salonaș. Apoi se uită în sufragerie, care acum devenise prânzitor, ba chiar și în grădină, însă Henry se volatilizase, luând cu el și mașina, și speranțele Evei că suptul sfârcurilor va revigora căsnicia lor și va pune capăt lipsei de contact trupesc de care suferea femeia. în cele din urmă ea renunță la căutare și își făcu un ibric de ceai ca lumea, după care se așeză în bucătărie și se întrebă ce Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
și democrație participativă“, despre care nu știa nimic și nici nu-l interesa absolut deloc. Peter Braintree se trezi cu „Noul brutalism în arhitectură, originile și atributele sale sociale“, iar Wilt se văzu căptușit cu „Violența în familie și destrămarea căsniciei“. Pe ansamblu, se gândi el, ieșise destul de bine. Subiectul se potrivea cu preocupările lui actuale. Domnul Morris era în mod clar de acord cu asta. — După micul incident de ieri cu anul III Tipografi, m-am gândit că ți-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de gând să le facă o vizită soților Braintree. Era aproape sigur că nu se culcaseră încă și, în plus, avea nevoie să stea de vorbă cu cineva. în urma lui, pe șantier, însemnările sale despre violența în familie și destrămarea căsniciei plutiră în noapte și se înfundară în noroi. 7 — Natura e atât de libidinoasă! spuse Sally, aprinzând o lanternă și luminând trestiile printr-un hublou. Uite, să luăm, de exemplu, papura. Vreau să zic că e un falus arhetipal evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de vreun folos. Mă întreb dacă n-ați fi dispus să aruncați o privire asupra acestor notițe. Și inspectorul îi înmână lui Wilt o bucățică de hârtie. Pe ea era scris, ca titlu, „însemnări despre violența în familie și destrămarea căsniciei“, iar dedesubt se înșirau câteva subtitluri: 1. Utilizarea tot mai frecventă a violenței în spațiul public în vederea atingerii unor scopuri politice. a) Atentatele cu bombă. b) Deturnările de avioane. c) Răpirile de persoane. d) Asasinatele. 2. Ineficiența metodelor de combatere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
și soția lui nu sunt. Supoziția mea este că el i-a omorât pe toți trei, iar cadavrele celorlalți doi sunt... Aici inspectorul se opri și deschise dosarul din fața lui, vânând ceva prin „însemnările despre violența în familie și destrămarea căsniciei”. Le studie o vreme și clătină din cap, apoi murmură: — Nu, nu. Asta nu e posibil... Ce nu-i posibil, domnule? întrebă sergentul Yates. Orice e posibil la ticălosul ăsta! Dar inspectorul Flint nu putea fi convins. Ideea era prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
fi închis pentru tot restul vieții. — Vreți să spuneți că e un criminal maniac? — Vreau să spun că, indiferent cum a ucis-o pe doamna Wilt, femeia aia trebuie să-i mulțumească lui Dumnezeu că a scăpat. Doisprezece ani de căsnicie cu omul ăsta... Iisuse Hristoase, nici nu pot să mă gândesc... — Păi, tot nu am progresat cine știe ce, zise inspectorul după ce psihiatrul plecase, nu înainte de a-și exprima opinia, conform căreia, deși Wilt avea mintea unui iepure de câmp intelectual, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
cu multă trudă, inspectorul Flint se ridică în picioare. Acum știa de ce Wilt aruncase blestemata aia de păpușă în puțul de la Tehnic și de ce rămăsese așa de încrezător de-a lungul zilelor și nopților de interogatoriu. După doisprezece ani de căsnicie cu Eva Wilt, nevoia de a comite crima, fie și asupra unui substitut, trebuia să fie copleșitoare. Iar în ceea ce privea capacitatea lui Wilt de a rezista la interogatorii încrucișate... era foarte clar de unde venea. Dar acum inspectorul mai știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de ce merg așa. Or să învețe cum să citească. Cum să scrie. Cum să facă bere. Cum să înșele fiscul la declarațiile de venit global. Cum să se descurce cu poliția dacă sunt arestați. Cum să facă să meargă o căsnicie disfuncțională. Ultimele două cursuri o să le predea el însuși. Profesorii din cadrul catedrei or să protesteze, vor apărea și amenințări cu demisia, dar asta n-avea nici o importanță. De fapt, ar putea foarte bine să și accepte câteva demisii - cele ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]