2,041 matches
-
aproximativ 13 milioane de ani în urmă, în miocenul superior, teritoriul era ocupat de Marea Sarmațiană. Aceasta a fost cea mai mare transgresiune marină din perioada neogenă. Depozitele acestei mări se găsesc și pe teritoriul raionului și sînt reprezentate prin calcare nisipuri, argile. Lumea organică era bogată și variată în moluște, alge, briozoare, pești. În epocile badenian și sarmațian predomina o climă subtropicală. Pe măsură ce se ridicau munții Carpați și platforma Moldovenească marea regresa treptat spre sud. Spre sfîrșitul sarmațianului (cu 8
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
5,5 grade sunt destul de frecvente (pînă la 18-20 pe an). Construirea cladirilor în oraș se efectuiază cu respectarea strictă a regulilor de asigurare a rezistenței lor la cutremurele de pămînt. Pe teritoriul raionului se exploatează materiale pentru contrucție, precum calcarele, argilele, deatomitele și nisipurile de vîrstă neogenă precum și depunerile de pietriș și prundiș de vârstă pliocenă și cuaternară, care datorită eroziunii, sunt dezvelite în valea Prutului și ale afluenților acestuia. De obicei aceste depozite se dispun aproape pe întreaga suprafață
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
afluenților acestuia. De obicei aceste depozite se dispun aproape pe întreaga suprafață a raionului ceea ce înlesnește exploatarea lor prin cariere deschise. Sînt răspîndite și zăcamintele de argile și silem care se folosesc pentru producerea cărămizii și a țiglei. Zăcăminte de calcar pentru construcție se găsesc de obicei la adîncimi mici în zona de subdezvoltare a rocilor calcaroase de vîrstă miocenă. Calcarele care pot fi folosite pentru construcție formează straturi cu o grosime de 2-18 m. Se caracterizează printr-o parazitate înaltă
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
deschise. Sînt răspîndite și zăcamintele de argile și silem care se folosesc pentru producerea cărămizii și a țiglei. Zăcăminte de calcar pentru construcție se găsesc de obicei la adîncimi mici în zona de subdezvoltare a rocilor calcaroase de vîrstă miocenă. Calcarele care pot fi folosite pentru construcție formează straturi cu o grosime de 2-18 m. Se caracterizează printr-o parazitate înaltă de 30-40 %, compoziției chimică stabilă (82-95 % de CaCo3) culoarea albă sau cenușie deschisă, conductibilitate termică și acustică mică, se prelucrează
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
cu o grosime de 2-18 m. Se caracterizează printr-o parazitate înaltă de 30-40 %, compoziției chimică stabilă (82-95 % de CaCo3) culoarea albă sau cenușie deschisă, conductibilitate termică și acustică mică, se prelucrează ușor. În raion cele mai mari cariere de calcare sînt la Șișcani, Vărzărești. Se folosesc argilele de vîrstă cuaternară, precum și argilele neogene. Aceste roci au o răspîndire largă pe teritoriul raionului Nisporeni. Datorită depozitelor însemnate de argile în Nisporeni a fost construita o fabrică pentru producerea cărămizii și a
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
sunt așa de răspîndite încît ar merita o circulație mai largă în literatura de specialitate. În urma căderii ploilor torențiale de pe versanții văilor, vîlcelelor, hîrtoapelor, ravenelor se spală și se transformă o cantitate mai mare de material (sol, argilă, nisip, prundiș, calcar, bolovani) care formează torente de noroi. Acest material se acumulează pe fundul ravenelor, hîrtoapelor, luncilor din văile rîurilor, depresiunilor distrugînd vegetația de cultură și spontană avariind căile de comunicație și diferite construcții. Torentele de noroi sunt raspînditeîn raioanele fizico-geografice cu
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Centrale. Rîulețul Cogîlnic se varsă spre sud în locurile Mării Negre. Majoritatea văilor rîurilor se dezvoltă în roci argilo-nisipoase afînate sunt largi, luncile bine exprimate, versanții domoli sau moderat înclinați. Numai pe unele sectoare, unde văile se dezvoltă în roci dure ( calcare, marne, gresii) sunt adînci, înguste, cu versanții abrupți și lunci slab exprimate. Rîurile enumerate se allimentează din apele provenite de la ploi și din topirea zăpezilor, cu predominarea celor de ploaie. Apele subterane cu un rol secundar în alimentarea rîurilor mai
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
cum ar fi Ryanair, și ) și exporturile de resurse minerale: Irlanda este al șaptelea cel mai mare producător de concentrați de zinc și al doisprezecelea cel mai mare producător de concentrați de plumb. Țara are și zăcăminte importante de gips, calcar, și cantități mai mici de cupru, argint, aur, baritină și dolomit. Turismul contribuie cu circa 4% din PNB și este o sursă importantă de locuri de muncă, cu peste 200.000 de angajați. Alte bunuri exportate sunt produsele agroalimentare, vitele
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
geografice menționate mai sus, deși suburbiile metropolei sunt în expansiune continuă. Capitala este străbătută de către râul Kifissos care mai apoi se varsă în Golful Salonic și Faliro. Solul este stâncos și nu este foarte fertil, dealurile sunt din mase de calcar. Clima din Atena este semiaridă, uscată (Köppen: "BSh"). Are o umiditate scăzută pe tot parcursul anului. Precipitațiile medii anuale sunt de 380 mm. Precipitațile sunt în special din luna octombrie și până în luna aprilie. Primavara și toamna sunt considerate anotimpurile
Atena () [Corola-website/Science/296594_a_297923]
-
2011 erau luate la evidență circa 400 de zăcăminte de substanțe minerale utile solide, cu rezerve industriale de 400 de milioane de tone de ghips, nisip pentru sticlă, tripol, diatomite etc. și 1.500 de milioane de metri cubi de calcar, piatră brută, prundiș, argilă etc. În sudul țării au fost identificate rezerve modeste de hidrocarburi: petrol (Văleni, Cahul), gaz natural (Victorovca, Cantemir) și cărbune brun (Etulia, Găgăuzia). Potrivit estimărilor efectuate conform datelor din perioada sovietică rezerve de petrol sunt de
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
asemenea clasament. Începând cu anul 2010 până în prezent Republica Moldova se află pe poziții variabile în top 15 mondial al țărilor cu cele mai mari viteze la internet. Arhitectura Moldovei este influența de amplasarea geografică, de prezența anumitor materiale de construcții (calcare, argile, lemn), de cultura statelor învecinate. În Epoca Antică, teritoriul Moldovei făcea parte din statele geto-dacice, iar arhitectura este reprezenată de cetățui defensive, case de locuit din carcasă din lemn, unsă cu lut și văruită, acoperite în patru sau două
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
dominant din circuri glaciare, creste alpine, relieful glaciar alpin și caucazian alcătuit din circuri, văi glaciare, morene, creste alpine, dar și relief glaciar actual. În Munții Carpați se conservă relieful glaciar cuaternar. Relieful litoral: Relieful carstic s-a format carstificându-se (calcare, sare, ghips) și este diversificat în raport de condițiile locale. Curpinde relief carstic de suprafață: lapiezuri, doline, uvale, polii, ponoare, poduri naturale, toate incluse în termenul exorcarst, și carstul din adâncime, endocarstul, alcătuit din peșteri. Cele mai reprezentative zone carstice
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
veche și mai înaltă unitate de relief, situată în partea de nord a județului, este formată de munții Leaota și Bucegi. Primul masiv,fiind alcătuit din șisturi cristaline, se deosebește ca morfologie de Munții Bucegi, în a căror alcătuire predomină calcarele, gresiile și conglomeratele. Subcarpații alcătuiesc cea de-a doua treaptă de relief și ocupă 23% din suprafața județului. Din punct de vedere geologic sunt alcătuiți din depozite paleogene la nord și neogene la sud. Aproape toată gama formațiunilor este cutată
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
șisturi cristaline cu pante domoale și culmi rotunjite. Văile sunt puternic adâncite, însoțite de versanți cu înclinare moderată, având înălțimile cele mai mari în Vârful Leaota: 2133 m. Masivul Bucegi, alcătuit predominant din gresii și conglomerate și numai parțial din calcare, are înălțimi frecvente peste 2000 m: vârful Omu - 2505 m, vârful Doamnele - 2402 m, vârful Bătrâna 2181 m.Este bine marcat în ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun în evidență flancurile externe prin varietatea reliefului său. Alternanța
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
rău aflându-se Rezervatia naturală "Lunca cu lalea pestrița". Două localități - Cuciulat și Moigrad - plasează județul în topul "zonelor de maxim interes". La Cuciulat, o localitate de pe malul Someșului, într-o peșteră dintr-o zonă de exploatare a pietrei de calcar, au fost descoperite picturi rupestre, datând de 12.000 de ani. Ele reprezintă cele mai vechi picturi ale genului din această parte a Europei, provenind din perioada paleoliticului superior. La Moigrad a fost găsit cel mai mare tezaur de aur
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
-se cerealele (grâu, secară, porumb) sau culturi tehnice. Bogăția județului Vâlcea este întregită de importante resurse minerale, importante atât pentru economia județului cât și pentru economia națională. De la Cataracterele Lotrului, lângă Voineasa, se exploatează mică, pegmatite de cuarț și fedspat; calcar de la cariera Bistrița din comuna Costești: sare (clorură de natriu) de la Ocnele Mari; cărbune brun de la Berbești, Alunu, Copăceni; țiței și gaze naturale de la Băbeni, Mădulari, Făurești; izvoare de ape minerale de la Călimănești, Băile Olănești, Băile Govora; "hidrocentrale" (17 la
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
roci: "sedimentare", "magmatice" și "metamorfice". Rocile se pot transforma dintr-o formă în alta, astfel rocile magmatice sau metamorfice ajunse la suprafață vor fi supuse acțiunii factorilor exogeni, chimici, dar în special eroziunii, devenind roci sedimentare (detritus, nisip, gips, sare, calcar). Procesele endogene (din profunzimea pământului) duc la formarea rocilor magmatice și metamorfitelor - formarea rocilor metamorfice (de transformare) se produc cu rocile care sunt supuse la temperaturi și presiuni foarte mari producând deshidratarea și recristalizarea rocii (gnaisuri, șisturi, marmura).Rocile magmatice
Geologie () [Corola-website/Science/298339_a_299668]
-
Kremlinului. Este înconjurată de șase clădiri, dintre care trei catedrale. Catedrala Adormirii este cea mai veche, terminată în 1479, fiind cea mai mare catedrală din acele timpuri și totodată biserica de încoronare a țarilor Rusiei. Construcția cu fațadă masivă din calcar, cu cinci turle cu cupole aurite a fost proiectată de Fioravanti. Catedrala Bunei Vestiri, cu nouă cupole aurite, a fost terminată în 1489. Catedrala Arhanghelului Mihail (1508) se află în partea de sud-est al pieței și este necropola a peste
Kremlinul din Moscova () [Corola-website/Science/298387_a_299716]
-
și ancora, simbol portuar, dar și al speranței, în cazul de față,cu totul întâmplător. Pornind de la experiența altor așezări similare din Europa și din spațiul apropiat, trebuiesc puse în valoare resursele existente: lutul, foarte bun pentru materiale de construcții,calcarul, monumentele istorice care pot fi o bază solidă pentru turismul cultural și apele termo-sulfuroase din amonte, excelente pentru afecțiuni reumatismale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Hârșova se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Hârșova () [Corola-website/Science/297071_a_298400]
-
a centralei "Stejaru". La Bicaz funcționează o fabrică de ciment înființată în 1951 cu scopul de a furniza materie prima în vederea construcției ulterioare a barajului de acumulare. Fabrica „Moldocim”, deținută în prezent de compania germană Carpat Cement, valorifică marnele și calcarele din carierele din zonă. Relevante sunt și industria de prelucrare a lemnului și industria alimentară.
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
prelucrare a pietrei, continuându-se astfel o veche tradiție formată în cadrul școlii de arte și meserii. La școala generală din Zlatna a invatat renumitul Avram Iancu. Pe teritoriul orașului se află trei rezervații naturale, care au valoare deosebită pentru turism: Calcarele de la Valea Mică, Piatra Bulbuci și Cheile Caprei. Pe teritoriul orașului Zlatna se află un tezaur uriaș de vestigii arheologice, monumente istorice, de arhitectură sau de artă, cât și un inestimabil patrimoniu etnocultural, care atestă evoluția și continuitatea de muncă
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
polis, Elisabetvaros, dat după numele fiicei regelui ungur Andre ÎI al carui chip se gaseste Castelul a fost clădit sub formă de patrulater; în prezent s-a păstrat doar două părți. La intrarea dinspre sud erau doi lei sculptați în calcar din care unul s-a pierdut, iar celălalt a rămas. Una dintre legende spune că, din pivnițele imense ale castelului, care avea 78 de camere, pornea un tunel secret, larg și boltit cu ziduri impermeabile Al doilea tunel se zice
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
națiunile industrializate și a ușurat răspândirea informației în timpul celei de-a doua revoluție industrială. Totuși această hârtie din pulpă conținea un acid care făcea un fel de foc lent, care ducea la distrugerea hârtiei. Tehnici mai vechi foloseau role din calcar pentru a neutraliza acidul din pulpă. Bibliotecile de azi folosesc deacidifiare în masă pentru colecțiile lor mai vechi. Cărțile tipărite între 1850 și 1950 sunt în risc, cele mai noi fiind tipărite pe hârtie fără acid (alcalină). Îngrijirea corespunzătoare a
Carte () [Corola-website/Science/297102_a_298431]
-
de condensare, astfel toamna cețurile și burnițele sunt deosebit de frecvente. Petroșaniul are o floră de tip central-europeană cu elemente arcto-alpine, în părțile înalte ale munților și infiltrații mediteraniene în zonele mai joase și cu condiți ecologice speciale mai ales pe calcare. Vegetația este diversă: pâlcurile de anini și zăvoaiele din lungul apelor, nu rareori învecinate cu cătinișuri zburlite și tufișuri de zmeură, până la făgetele de pe versanți și cu pădurile de rășinoase de deasupra lor. Cea mai mare pondere în vegetația Petroșaniului
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
altitudine de circa , într-o vale înconjurată de păduri de fagi și brazi. Orașul este deservit de șoseaua națională DN12B, care duce spre nord-est la Târgu Ocna, unde se termină în DN12A. Pe teritoriul orașului se află două zone protejate: calcarele cu Litothamnius din localitatea Cireșoaia, și tuful de Falcău. Localitatea de reședință a orașului este stațiune cu sezon permanent cu o climă intramontană-depresionară temperată. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Slănic-Moldova se ridică la de locuitori, în scădere față de
Slănic-Moldova () [Corola-website/Science/297210_a_298539]