1,940 matches
-
ale dreptului: 6.1.3.1. dreptul muncii - în special protecția împotriva concedierilor abuzive și a altor forme de represalii în legătură cu locul de muncă; 6.1.3.2. dreptul penal și procedural penal - în special protecția împotriva urmării penale pentru calomnie sau încălcarea secretului comercial ori a secretului de stat, precum și protecția martorilor; 6.1.3.3. dreptul mass-media - în special, protecția surselor jurnalistice [...] 6.2.3. În cazul în care nu există căi interne pentru avertizare sau acestea nu funcționează
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
circumstanțelor și mărimii pagubei, precum și a cauzelor producerii evenimentului asigurat. 5.4. Asiguratul este obligat să notifice asigurătorul pentru orice modificare survenită în forma de exercitare a profesiei. 6. Excluderi Nu se acordă despăgubiri pentru: a) acte de insultă sau calomnie; ... b) prejudicii cauzate cu intenție sau prin săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, dol sau culpă gravă a asiguratului sau a oricăror persoane pentru care răspunde conform legii; c) pierderi financiare ca urmare a greșelilor de facturare și/sau
NORME din 23 decembrie 2010 (*actualizate*) privind autorizarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi condiţiile de menţinere a acesteia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245571_a_246900]
-
informațiile de care cetățenii au nevoie, pentru a lua decizii corecte, care să-i ajute să se încadreze, cu succes, în societatea în care trăiesc. Și directorul acestui serviciu va fi ales de popor. Se propune ca manipularea, insulta și calomnia să fie sancționate, conform legii. Hrană sănătoasă, fără substanțe toxice și otrăvitoare Pentru o mai bună exercitare a dreptului cetățenilor la ocrotirea sănătății, se propune obligarea statului să ia măsuri care să asigure accesul neîngrădit al cetățenilor la o hrană
PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
prezenți. ... (3) Președintele este obligat să acorde pauză de consultări la solicitarea unui lider sau a unui vicelider de grup parlamentar. ... (4) Pauza de consultări nu poate depăși 30 de minute. ... Articolul 40 (1) Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribună, cât și din sala de ședințe. ... (2) Se interzice dialogul între vorbitorii aflați la tribună și persoanele aflate în sală. ... Articolul 41 Președintele cheamă la ordine deputații sau senatorii care tulbură dezbaterile sau creează agitație. El poate
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*republicat*)(*actualizat*) activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267421_a_268750]
-
prezenți. ... (3) Președintele este obligat să acorde pauză de consultări la solicitarea unui lider sau a unui vicelider de grup parlamentar. ... (4) Pauza de consultări nu poate depăși 30 de minute. ... Articolul 40 (1) Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribună, cât și din sala de ședințe. ... (2) Se interzice dialogul între vorbitorii aflați la tribună și persoanele aflate în sală. ... Articolul 41 Președintele cheamă la ordine deputații sau senatorii care tulbură dezbaterile sau creează agitație. El poate
REGULAMENT din 3 martie 1992 (**republicat**)(*actualizat*) activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268372_a_269701]
-
Articolele vorbeau despre posibila candidatură a L.R. la alegerile prezidențiale din România. Reclamantul îl menționa pe V.G., om de afaceri american, de origine română, în rândul consilierilor politici ai potențialei candidate. V.G. a depus împotriva reclamantului o plângere penală pentru calomnie. 1. Conținutul primului articol 8. În primul articol, publicat la 24 februarie 2004, reclamantul discuta despre posibilitatea unei manevre oculte de lansare în cursa electorală a unei candidate aparent pro-occidentale, al cărei unic scop era slăbirea șanselor principalului candidat al
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
e însurat, cum am mai spus, cu [...] fiica [...]." 19. Articolul continua cu expunerea carierei din administrația publică a soției lui V.G., citând în special posturile pe care aceasta le ocupase, care ar fi fost bine remunerate. B. Procesul penal pentru calomnie 20. La 26 aprilie 2004, V.G., care face obiectul articolelor în cauză, a sesizat Judecătoria Sectorului 2 București (judecătoria) cu o plângere penală pentru calomnie împotriva a trei ziariști de la Academia Cațavencu, printre care și reclamantul, pe care îl acuza
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
pe care aceasta le ocupase, care ar fi fost bine remunerate. B. Procesul penal pentru calomnie 20. La 26 aprilie 2004, V.G., care face obiectul articolelor în cauză, a sesizat Judecătoria Sectorului 2 București (judecătoria) cu o plângere penală pentru calomnie împotriva a trei ziariști de la Academia Cațavencu, printre care și reclamantul, pe care îl acuza că scrisese articolele apărute la 24 februarie, 16 și 30 martie 2004, pe care acesta le considera calomnioase. 1. Achitarea pronunțată în primă instanță 21
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
2005, judecătoria a constatat că reclamantul era singurul autor al articolelor în litigiu, nu și ceilalți doi ziariști chemați în judecată. Instanța l-a achitat pe reclamant pe latura penală, considerând că nu erau întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de calomnie și că, prin urmare, persoana respectivă nu săvârșise infracțiunea în cauză și a respins pretențiile părții vătămate. 22. Instanța a motivat achitarea reclamantului, considerând că articolele incriminate nu conțineau imputări cu caracter calomnios. În plus, aceasta a constatat că partea
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
206, 207 din Codul penal și art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu putem ajunge la aceeași concluzie cu a primei instanțe, în sensul că pentru primele două articole lipsește elementul material al laturii obiective a infracțiunii de calomnie, iar pentru ultimul [articol] latura subiectivă. Concluzia este eronată întrucât (...) articole[le] insinuează, fără echivoc, că partea vătămată este spion trimis de fosta Securitate în SUA pentru a face spionaj în favoarea acestui serviciu. Chiar dacă articolul inițial este «îmbrăcat» sub forma
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
primit o nouă misiune de la [I.T.] (fostul director al Serviciului de Informații Externe). În opinia Tribunalului, (...) articole[le] (...) se circumscriu unei campanii concertate împotriva persoanei părții vătămate și al cărei conținut întrunește elementul material al laturii obiective a infracțiunii de calomnie. Urmează să analizăm în continuare poziția subiectivă a ziaristului vis-a-vis de persoana vizată și motivația acestuia față de tema articolelor. Inculpatul a încercat în apărare să invoce buna sa credință și faptul că nu a urmărit niciun moment să aducă atingere
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
libertății de exprimare, că în plan subiectiv a acționat cu intenția cel puțin indirectă de a aduce atingere imaginii părții vătămate și de a accepta rezultatul vătămător al acțiunii sale". 35. Tribunalul a considerat că reclamantul a săvârșit infracțiunea de calomnie prin "intenție indirectă". Acesta a stabilit pedeapsa ținând seama de mai multe circumstanțe, în special de gradul de pericol social concret al infracțiunii, "reflectat prin modul și mijloacele de comitere - publicarea mai multor articole referitoare la activitatea «profesională» a părții
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
nr. 32.563/04, pct. 23-24, 11 decembrie 2012). 38. Legea nr. 278/2006 pentru modificarea și completarea Codului penal, precum și pentru modificarea și completarea altor legi (Legea nr. 278) a abrogat art. 205-207 C. pen., care incriminau insulta și calomnia. 39. Prin Decizia nr. 62/2007 din 18 ianuarie 2007, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea nr. 278 de abrogare a art. 205-207 C. pen., care incriminau insulta și calomnia, pe motiv că reputația persoanelor, astfel cum este garantată de
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
a abrogat art. 205-207 C. pen., care incriminau insulta și calomnia. 39. Prin Decizia nr. 62/2007 din 18 ianuarie 2007, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea nr. 278 de abrogare a art. 205-207 C. pen., care incriminau insulta și calomnia, pe motiv că reputația persoanelor, astfel cum este garantată de Constituție, trebuia să fie protejată în mod necesar prin sancțiuni de drept penal. 40. Ulterior acestei decizii s-a dezvoltat o practică judiciară divergentă în rândul instanțelor naționale: o parte
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
să fie protejată în mod necesar prin sancțiuni de drept penal. 40. Ulterior acestei decizii s-a dezvoltat o practică judiciară divergentă în rândul instanțelor naționale: o parte considera, pe baza deciziei Curții Constituționale, citată anterior, că dispozițiile care incriminau calomnia și insulta nu erau abrogate și că acestea erau aplicabile plângerilor penale pentru calomnie sau insultă, în vreme ce altă parte aprecia că aceste dispoziții rămâneau abrogate, nu mai puteau constitui temeiul legal al condamnărilor, în pofida constatării neconstituționalității acestora de către Curtea Constituțională
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
decizii s-a dezvoltat o practică judiciară divergentă în rândul instanțelor naționale: o parte considera, pe baza deciziei Curții Constituționale, citată anterior, că dispozițiile care incriminau calomnia și insulta nu erau abrogate și că acestea erau aplicabile plângerilor penale pentru calomnie sau insultă, în vreme ce altă parte aprecia că aceste dispoziții rămâneau abrogate, nu mai puteau constitui temeiul legal al condamnărilor, în pofida constatării neconstituționalității acestora de către Curtea Constituțională. 41. Pentru a pune capăt acestei practici divergente, Înalta Curte de Casație și Justiție
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
a pune capăt acestei practici divergente, Înalta Curte de Casație și Justiție (Înalta Curte) a fost sesizată cu un recurs în interesul legii. Prin Decizia din 18 octombrie 2010, Înalta Curte constituită în Secții Unite a hotărât că insulta și calomnia au fost dezincriminate și că ulterior nu au mai fost reincriminate. În această privință, Înalta Curte a considerat că principiul legalității incriminării (nullum crimen sine lege), prevăzut de legislația națională, se opunea reactivării art. 205-207 C. pen., ca efect al
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
interzis să se repună în vigoare o lege care fusese abrogată, prin abrogarea legii de abrogare a acesteia. Dispozitivul deciziei Înaltei Curți este redactat după cum urmează: Admit recursul în interesul legii (...), în sensul că: Normele de incriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205 și 206 din Codul penal, precum și prevederile art. 207 din Codul penal privind proba verității, abrogate prin dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 , dispoziții declarate neconstituționale prin Decizia nr. 62 din 18
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
nr. 278/2006 , dispoziții declarate neconstituționale prin Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007 a Curții Constituționale, nu sunt în vigoare. (...)" ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 10 din Convenție 42. Reclamantul susține că, din cauza condamnării sale pentru calomnie la adresa lui V.G., i-a fost îngrădită libertatea de exprimare, ceea ce, în opinia lui, contravine art. 10 din Convenție, redactat astfel: "1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenție și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate, Curtea îl declară admisibil. B. Cu privire la fond 1. Argumentele părților 44. Reclamantul apreciază că a fost condamnat pentru calomnie în absența probelor și precizează că îi revine acuzării sarcina de a furniza probe, inclusiv în ceea ce privește pretinsa sa rea-credință. În această privință arată că circumstanța neprezentării personale la procesul său nu ar fi trebuit să reprezinte fundamentul constatării vinovăției sale
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
adesea, a necesitat prezența sa pe teren. 45. Guvernul solicită Curții, în primul rând, să țină seama de modificările efectuate în legislația penală din România, ulterior datei faptelor din prezenta cauză, în special de eliminarea, prin abrogare, a infracțiunilor de calomnie și insultă. 46. În ceea ce privește fondul cauzei, Guvernul apreciază că articolele în litigiu conțineau imputări factuale și judecăți de valoare, care nu erau întemeiate pe o minimă bază factuală. Acesta consideră, în plus, că decizia pronunțată la 23 decembrie 2005 de
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
și Independent Newspapers Ireland Limited împotriva Irlandei [nr. 55.120/00, CEDO 2005-V (extrase)]. 2. Motivarea Curții 48. Curtea observă, în speță, că reclamantul, ziarist la un săptămânal de satiră, a fost condamnat la plata unei amenzi penale pentru calomnie la adresa lui V.G., parte vătămată în procedura internă, din cauza apariției unor articole scrise de acesta în trei numere consecutive ale respectivului săptămânal, în februarie și martie 2004, și că acesta a fost condamnat, de asemenea, pe latură civilă, la repararea prejudiciului
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
de obligația de a plăti despăgubiri, constituia "o ingerință a unei autorități publice" în exercitarea dreptului reclamantului la libertatea de exprimare, că aceasta era "prevăzută de lege" - și anume art. 206 C. pen. în vigoare la momentul faptelor, care incrimina calomnia, coroborat cu art. 998 C. civ., care reglementa răspunderea civilă delictuală - și că urmărea un scop legitim, și anume "protecția reputației altora". Prin urmare, rămâne de stabilit dacă ingerința era "necesară într-o societate democratică". 51. În exercitarea puterii sale
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
și Brunet-Lecomte și alții împotriva Franței, nr. 42.117/04, pct. 51, 5 februarie 2009). 68. În speță, reclamantul nu a fost obligat să achite amenda penală, având în vedere suspendarea condiționată a executării pedepsei (supra, pct. 31). În plus, calomnia a fost dezincriminată în România în iulie 2006, adică la numai câteva luni de la condamnarea reclamantului. Este la fel de adevărat că reclamantul a făcut obiectul unei sancțiuni penale în temeiul dreptului intern în vigoare la momentul faptelor (Niculescu-Dellakeza, citată anterior, pct.
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
înființare a biroului Ombudsmanului. În Muntenegru: consolidarea capacităților administrative ale biroului Ombudsmanului. Lupta împotriva torturii: în cele două republici: adoptarea de măsuri transparente și exhaustive în toate cazurile presupuse de tortură. Libertăți de expresie și de asociere: În Șerbia: depenalizarea calomniei. Punerea în aplicare a legislației referitoare la mass-media, în special legea privind radiodifuziunea, asigurând independența politică a Consiliului Audiovizualului. Adoptarea unei legi referitoare la libertatea de acces la informație, în conformitate cu standardele Consiliului Europei. Crearea unui mediu (inclusiv din punct de
32004D0520-ro () [Corola-website/Law/292446_a_293775]