1,758 matches
-
superficialitatea în munca redacției și lipsa de răspundere față de cititor”. La scurt timp, o opinie aproape contrară decât cea a lui S. Damian asupra romanului lui Vl. Colin - deși semnalează și câteva neîmpliniri - este susținută la Viața românească de Eugen Campus 25: „Scriitorul cunoaște și iubește oamenii, locurile din această împărăție a apelor. Din fiecare pagină, din fiecare rând, din fiecare cuvânt respiră această dragoste, această legătură adâncă, sufletească ce-i îngăduie să vadă lucrurile dinlăuntru, dezvăluind astfel cititorului, dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de participarea activă a unui număr cât mai mare de scriitori, care vor primi astfel un ajutor concret și eficace în munca lor de creație”. Dar apostila oficială a dezbaterii în discuție o pune Scânteia 28, admonestând opiniile lui E. Campus și întărindu-le pe cele ale lui S. Damian, într-un comentariu pe care l-am mai menționat ceva mai devreme (vezi nota 13 și contextul): „Reversul lipsei de dragoste față de ceea ce e nou și înaintat în literatură poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de farmec» etc. După o îndelungată tămâiere, întinsă pe 7 pagini de revistă scrise mărunt, în cronică apare și un personaj care amintește de reclamele ce se făceau pe vremuri cărților de către editurile burgheze. Romanul lui Vladimir Colin - scrie E. Campus - este «bogat», «variat»; el «...cuprinde scene de dragoste în mijlocul naturii, aventuri cu caracter aproape polițist, scene impresionante de isteric mistică etc...». De fapt, marile slăbiciuni ale cărții sunt atât de evidente încât până și o asemenea entuziastă «critică» s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o încercare din cele mai valabile, care îl așează, de la început, pe autor, printre scriitorii noștri ale căror pagini închinate noului sat românesc, vor rămâne”. O carte „de care poporul are nevoie” este și romanul lui Horvath Istvan, scrie Eugen Campus 33, dar și Dan Costa 34 în revista clujeană. Spicuim câteva opinii ale criticului de la Viața românească: „Povestea din Brazdă peste haturi este în fond povestea luptei partidului pentru construirea socialismului, concretizată aici prin ofensiva pornită de organizația de partid
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
realității. Totuși, spre toamnă, aflăm că nivelul nuvelei s-a ridicat simțitor, odată cu apariția nuvelei Desfășurarea de Marin Preda. Dar să dăm cuvânt, fără alte comentarii, purtătorilor de opinie din vreme, pentru a contura dinamica nuvelei în acest an. Eugen CAMPUS 38: „Întâlnești uneori în librării - și chiar difuzate larg, în biblioteci, cămine culturale - cărți despre care te întrebi cu surprindere cum de au putut fi tipărite. Și totuși ele au apărut în edituri de seamă ca ESPLA și Editura Tineretului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fost cherhanale. Idem, nr. 1, ian. 1951 23. Sorin Arghir. - Vladimir Colin: „Cormoranul pleacă pe Mare”. Recenzie. In: Contemporanul, nr.254 (1), 4 ian. 1952 24 S. Damian.- Unde duce necunoașterea vieții: Idem, nr.7 (280), 15 febr. 25. Eugen Campus.Ceva despre fluvii, meandre și bălți. În: Viața românească, nr.2, febr., 1952 26. I. Sârbu. - Vladimir Colin: „Soarele răsare în Deltă”. În Iașul Nou, an IV, nr. 1. mart. 1952 27 xxx O dezbatere fructuoasă. În: Contemporanul, nr. 17
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
18 apr. 30. În Viața românească, nr.6, iun., 1952 31. Dumitru Drumaruîn plină actualitate. În: Almanahul literar, nr.6 (31), iun. 1952 32. I. Sârbu. - „Pâine albă” de Dumitru Mircea. În: Iașul nou, nr.2, iun., 1952 33. Eugen Campus. - În miezul vieții. În: Viața românească, nr.5, mai 1952 34. Dan Costa. - Brazdă peste haturi. În: Almanahul literar, nr.5 (30), mai, 1952 35. Dumitru Drumaru. - Un nou roman din viata țărănimii. Idem. nr.2-3 (27-28), febr.mart, 1952
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și schemă. Idem, nr.5, mai, 1953 37. Paul Georgescu. - Mihail Sadoveanu: „Nicoară Potcoavă”. În Contemporanul, nr.42 (315), 10 oct. - Dumitru Isac. - Mihail Sadoveanu și noul său roman istoric „Nicoară Potcoavă. În: Almanahul literar, nr.7 (32), iul. - Eugen Campus.- O epopee în proză. (M. Sadoveanu, „Nicoară Potcoavă”). În: Viața româneasacă, nr.8-9, sept.-oct., 1952 - Paul Georgescu. - Zaharia Stancu „Dulăii”. În: Contemporanul, nr.51 (324), 17 dec. - Dumitru Micu. - Ștefan Andrei: „Noul oraș”. Idem, nr:49 (322), 5 dec
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-oct., 1952 - Paul Georgescu. - Zaharia Stancu „Dulăii”. În: Contemporanul, nr.51 (324), 17 dec. - Dumitru Micu. - Ștefan Andrei: „Noul oraș”. Idem, nr:49 (322), 5 dec. - I. Sârbu. - Romanul unui nou oraș. În: Iașul Nou, nr.4, dec. 38. Eugen Campus. - Arme care nu sunt arme. În: Viața românească, nr.3, apr. 1952 39. Al. Oprea. - De la necunoașterea vieții la denaturarea ei. Idem. 40. Mihnea Gheorghiu - Un realism cu...mănuși. Idem, nr.5, mai, 1952 41. S. Damian. - Împotriva falsei umanizări
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în urechi, Trece coasa-n ierburi - cine bate? Din antologiile mai vechi Râd în hohot numele uitate. Dar să încheiem imaginea, fatalmente incompletă, a literaturii „cenușii, monotone”, cu una dintre cele mai cuprinzătoare radiografii pe tema dată, întreprinsă de Eugen Campus 38, sugerând cititorului lectura în note39 și a altor completări, inclusiv din domeniul criticii literare. „Se mai scriu încă și astăzi lucrări cenușii, monotone, care năpădesc redacțiile revistelor și editurilor, lucrări pe care redacțiile le resping în marea lor majoritate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
oct. 37. Scrieri de Mircea Zaciu publicate în Almanahul literar, Cluj: Șobolanii, nuvelă, în nr.2-3-4, 1950 - Întâmplări din casa cu plopi, nuvelă în nr. 2-3, 1952 - Bălcescu - scenariu cinematografic, în nr. 12, 1952 și nr. 1, 1953 38. Eugen Campus - Pentru expresivitatea chipurilor literare. În: Viața românească, nr. 9, oct. 1953. 39. Ion Bălan - Nuvelele lui Aurel Martin. În: Viața românească, nr. 7, iul.: „Pentru cititorii Almanahului literar de la Timișoara, nuvelele lui Aurel Martin și nuvelele recent apărute în volum
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ocazia să cunoască ce însemnează dragostea de viață, bucuria de a trăi a copiilor sovietici și toate cele văzute acolo i-au răscolit amintirile. Romanul se înscrie printre creațiile valoroase ale literaturii noastre noi, ale poeziei noastre de proporții”. • Eugen Campus. - Act de acuzare. În: Viața românească, nr.2, febr., 1953: „Scrisă cu pasiune, cu ură necruțătoare față de exploatatori și dragoste pentru masele împilate, noua lucrare a lui Zaharia Stancu, Dulăii, constitue un act de acuzare împotriva regimului burghezo-moșieresc. Scriitorul a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Beniuc, Mihai Biag Iu Diun Bodnăraș, Emil Bogza, Geo Boldan, Emil Borilă, Petre Bossert, Werner Botez, Demostene Botez, Mihai Botta, Emil Boureanu, Radu Bozbici, Cornel Brad, Ion Breslașu, Marcel Brucan, Silviu Bulgăre, Gheorghe Bușecan, Teofil Buzescu, N C Camilar, Eusebiu Campus, Eugen Cărăbăț, D. Caragiale, Ion Luca Cassian, Nina Cazaban, Al. Cazacu, Boris Cazimir, Otilia Călinescu, G. Călugăru, Ion Cârlova, Vasile Ceaușescu, Nicolae Cernâșevschi, N.G. Cervantes, Miguel de Cheresteșiu, V. Chișinevschi, Iosif Chișinevschi, Liuba Ciurea, Doina Cocea, Dina Colin, Vladimir Coliu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
modern? Trilogia Changing Places (1975), Small World (1984), Nice Work (1989) începe în vână comică și se încheie cu un roman remarcabil, probabil cea mai bună dintre cărțile lui David Lodge de până acum. Changing Places este "Povestea a două campusuri", Birmingham și Berkeley, existente în carte cu nume imaginare (Rummidge și Plotinus, în statul Euphoria). Totul începe la 1 ianuarie 1969, când profesorul american Morris Zapp și lectorul britanic Philip Swallow se află fiecare alt avion, pe punctul de a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lucrurile să ajungă la vreo rezolvare, sau să ne fie explicate, fără niciun deznodământ, filmul pur și simplu... se termină. Văzut în această lumină, ritmul narațiunii devine interesant. Informația concretă e minimă. Frumusețea Californiei nici măcar nu e menționată, pe când hidoșenia campusului britanic e descrisă pe larg. Personajele sunt simple schițe, iar sfârșitul trilogiei le află în exact aceeași stare. Singurele persoanje adevărate create de Lodge sunt Robyn și Vic din Nice Work. Pentru moment, pe primul loc e umorul. Să-i
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de a gândi de parcă s-ar întâmpla la persoana a treia, dar fiind de fapt vorba de monolog la persoana întâia cartea se axează și atrage mai degrabă prin cum spune, decât prin ce povestește. La fel ca trilogia de campus a lui Lodge (Changing Places, Small World, Nice Work), și Thinks... e un roman universitar. Eroii principali sunt universitari. Istoria se derulează pe campus ori în orășelele învecinate, unde locuiesc profesorii cu familiile lor. Totul se termină, mai mult sau
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și atrage mai degrabă prin cum spune, decât prin ce povestește. La fel ca trilogia de campus a lui Lodge (Changing Places, Small World, Nice Work), și Thinks... e un roman universitar. Eroii principali sunt universitari. Istoria se derulează pe campus ori în orășelele învecinate, unde locuiesc profesorii cu familiile lor. Totul se termină, mai mult sau mai puțin, cu o sesiune de comunicări. Ralph și Helen se perindă prin cantine și birouri pe campus. Studenții au seminarii de creative writing
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt universitari. Istoria se derulează pe campus ori în orășelele învecinate, unde locuiesc profesorii cu familiile lor. Totul se termină, mai mult sau mai puțin, cu o sesiune de comunicări. Ralph și Helen se perindă prin cantine și birouri pe campus. Studenții au seminarii de creative writing, apoi manifestează, complotează, se folosesc de zvonuri și bârfe ca să obțină ce vor. Unicul mod al eroilor de a-și câștiga existența este să predea. Cu toate că Lodge descrie inteligențe seducătoare și idei pe măsură
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
au devenit accesibile la recomandarea lui. Sînt recunoscător pentru sfaturile și ajutorul pe care mi l-au dat colegii mei de la Institutul de Istorie care poartă numele lui Iorga: profesorii N. Liu, Paul Cernovodeanu, Lazea, Cornelia Bodea, George Pemela, Eliza Campus și Florin Constantiniu. Port în suflet amintirea profesorului Eugen Stănescu, fostul Director al Institutului de Studii Sud-Est Europene, care m-a ajutat și mi-a dat multe materiale. Bizantinolog ca și Iorga, profesorul Stănescu m-a sprijinit cu generozitate în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
om așa cum a fost, vol. III, p. 7 94 Op. cit., vol. II, p. 83 95 Tudor Vianu, op. cit., vol. 2, pp. 147-148 96 Șeicaru, op. cit., pp. 17-19. Vezi și Călinescu, op. cit., pp. 542-543. Și relatările făcute autorului de profesor Eliza Campus, fostă studentă a lui Iorga 97 Profesorul Göllner își amintește că profesorul Iorga s-a întors de la București la Universitatea lui de vară de la Văleni direct de la o audiență la Palatul regal. La vremea aceea, influența Magdei Lupescu și a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-i de mirare că atunci când copiii bine hrăniți, bine adăpostiți și bine educați din generoasele state asistențiale europene au crescut și s-au revoltat Împotriva „sistemului”, primele semne ale exploziei s-au făcut simțite În căminele din prefabricate ale unui campus mărginaș și anost, trântit la Întâmplare Între blocuri-turn și ambuteiaje, Într-o suburbie pariziană ticsită. XIItc "XII" Spectrul revoluțieitc "Spectrul revoluției" Actul sexual a Început În 1963, Între sfârșitul cenzurii În cazul Chatterley și primul disc Beatles. Philip Larkin Revoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
universitar tipic european - Padova, Montpellier, Bonn, Leuven, Fribourg, Cambridge, Uppsala - era mic și adesea Îndepărtat de marile centre urbane (fusese ales cu secole În urmă tocmai din acest motiv); Universitatea din Paris era o excepție notabilă. Cele mai multe nu aveau un campus În sensul american al cuvântului (excepție fac aici universitățile britanice, mai ales Cambridge și Oxford), fiind integrate fizic În mediul urban Înconjurător: studenții căutau cazare și Își procurau cele necesare zilnic din oraș. Aspect crucial: deși erau În multe cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un ministru aflat În vizită 15. Au urmat demonstrații, iar la 22 martie, după arestarea studenților radicali care atacaseră sediul American Express din centrul capitalei franceze, s-a format o mișcare condusă, printre alții, de Cohn-Bendit. Două săptămâni mai târziu, campusul din Nanterre a fost Închis În urma ciocnirilor dintre studenți și poliție, iar mișcarea - și acțiunea - s-a mutat În venerabilele clădiri ale Sorbonei, În inima Parisului. Trebuie să subliniem caracterul minor și local al problemelor care au declanșat evenimentele din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a infiltrat cu succes În universități. Multe dintre nemulțumirile Uniunii Studenților Socialiști (SDS) erau cele curente În toată Europa de Vest: cămine și amfiteatre ticsite, profesori distanți și inaccesibili, cursuri plicticoase. Dar chestiunile cele mai arzătoare erau specific vest-germane. Cel mai animat campus era cel al Universității Libere din Berlin (fondată În 1948 pentru a compensa faptul că prestigioasa Universitate Humboldt era prizoniera zonei comuniste), unde mulți studenți se Înscriseseră pentru a evita stagiul militar 20. Antimilitarismul avea un loc special În protestul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ca și cel al lui János Kádár În Ungaria - nu pe o represiune deschisă și brutală, ci pe un soi de acceptare forțată, pe o depolitizare a culturii veche de zeci de ani. Studenții protestatari care cereau din 1956 autonomia campusurilor și relaxarea codurilor morale au beneficiat de o anumită libertate, putând să se organizeze și să protesteze În limitele prestabilite; puteau chiar conta pe simpatia unor critici din interior ai regimului - catolici reformiști și „falangiști” dezamăgiți, printre alții. Dar toate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]