3,764 matches
-
care la partea superioară se răsucește întru‑un mod neaștep‑ tat, lăsând loc unor console pe care se sprijină un ușor antablament. Ferestre‑ le din zona superioară au ancadramente mărginite lateral de baluștri suprapuși asemănători cu baluștrii pictați pe bolta capelei Sixtine. Biblioteca Laurențiană reprezintă în arhitectura Renașterii primul exemplu de bibliotecă concepută și construită în raport direct cu funcționalitatea sa. Vestibulul este conceput ca un preludiu al sălii de lectură care ar pregăti me‑ ditația și concentrarea. Elementele arhitecturale care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Sangallo, papa Paul al III‑lea încredințează con‑ ducerea lucrărilor de la bazilica sfântului Petru din Roma, tot lui Michelangelo. Ideea construirii acestei mari bazilici apăruse în timpul pontificatului papei Iuliu al II‑lea care inițial a vrut să adauge doar o capelă vechii bazilici din timpul lui Constantin 79. Dată fiind însă starea construcției, papa hotărăște reconstrucția totală a bazilicii, oferindu‑i lui Donato Bramante alcătuirea proiec telor. Bramante, optează pentru un plan central în cruce greacă cu bra‑ țele egale care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
o do‑ bândise prin lucrările executate, a mai realizat proiectele unor lucrări de arhi‑ tectură printre care: proiectul pentru fațada bisericii San Giovanni de Fioren‑ tini la Roma, pentru care se pare că a întocmit cinci proiecte, apoi, proiectul pentru capela dedicată cardinalului Guido Ascania Sforza, proiectul pentru Santa Maria Maggiore, și proiectul pentru una din porțile Romei, Porta Pia, despre care am amintit anterior. În momentul în care Michelangelo se năștea, arhitectura Renașterii era la apogeu: însă el tindea către
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Giotto apare din paginile artei occiden‑ tale ca o voce formidabilă și radicală a schimbării. Importanța lui Giotto ca pictor este dată, în mare parte, de frescele din ca‑ pela Scrovegni, sau capela Arena din Pa‑ dova începute în 1305. Capela este primul pas semnificativ din istoria renascentistă, care a fost continuat după un secol de Ma‑ saccio cu capela Brancacci din Florența și care a culminat peste încă aproape un secol cu fresca lui Michelangelo de pe tavanul capelei Sixtine din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pictor este dată, în mare parte, de frescele din ca‑ pela Scrovegni, sau capela Arena din Pa‑ dova începute în 1305. Capela este primul pas semnificativ din istoria renascentistă, care a fost continuat după un secol de Ma‑ saccio cu capela Brancacci din Florența și care a culminat peste încă aproape un secol cu fresca lui Michelangelo de pe tavanul capelei Sixtine din Roma. Fresca din cape‑ la Scrovegni reprezintă o adevărată însu‑ mare a tot ceea ce este remarcabil la Giotto. În
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în 1305. Capela este primul pas semnificativ din istoria renascentistă, care a fost continuat după un secol de Ma‑ saccio cu capela Brancacci din Florența și care a culminat peste încă aproape un secol cu fresca lui Michelangelo de pe tavanul capelei Sixtine din Roma. Fresca din cape‑ la Scrovegni reprezintă o adevărată însu‑ mare a tot ceea ce este remarcabil la Giotto. În tratarea episodului Trădarea lui Isus apar lucruri care nu mai fuseseră văzute niciodată 1. În haosul și 1 Cf.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și Masaccio a reușit să aducă în arta picturii același grad de so‑ fisticare și inovație pe care‑l aduseseră Brunelleschi și Donatello în arhitectu‑ ră și sculptură. Esența acestei realizări emană din frescele care cuprind cripta sfântului Petru din capela Brancacci, cât și în ultima mărturie privind natura religioasă a picturii renascentiste. Frescele din capela Brancacci includ unele dintre cele mai puternice și dramatice imagini din arta occidentală printre care: Banii pentru tribut, Izgonirea lui Adam și a Evei din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
inovație pe care‑l aduseseră Brunelleschi și Donatello în arhitectu‑ ră și sculptură. Esența acestei realizări emană din frescele care cuprind cripta sfântului Petru din capela Brancacci, cât și în ultima mărturie privind natura religioasă a picturii renascentiste. Frescele din capela Brancacci includ unele dintre cele mai puternice și dramatice imagini din arta occidentală printre care: Banii pentru tribut, Izgonirea lui Adam și a Evei din paradis, Sfântul Petru botezându‑i pe neofiți și Sfântul Petru vindecând cu umbra sa. La
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
mai mici, ca de exemplu Parma, care prin Antonio Allegri, mai cunoscut sub nu‑ mele de Correggio (1489‑1534), a reușit să obțină efecte complet noi, care au avut mari influențe asupra școlilor de pictură de mai târziu 10. 2. Capela Sixtină - interpretări, viziuni Este posibil ca încă înainte de anul 1505, anul când Michelangelo a venit la Roma, papa să‑i fi cerut să‑i sculpteze monumentul funerar care trebuia să depășească prin grandoare tot ce se văzuse până atunci; astfel
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a reluat lucrările la mausoleul papei, dar curând a trebu‑ it să abandoneze munca: motivul? Teama superstițioasă a papei a fost întreți‑ nută de același Bramante, însă tot el îl sfătuiește pe papa să‑i încredințeze lui Michelangelo pictarea plafonului capelei Sixtine 11, sperând să‑l compromită pe artist care, în afara scurtei ucenicii la Ghirlandaio, nu avea nici o experien‑ ță în frescă. De altfel, însuși Michelangelo nu se considera capabil să execute o atare lucrare, motiv pentru care refuză comanda propunând
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pe tânărul Ra‑ ffaelo care se bucura deja de faimă și care începea pictarea sălilor Signaturei din Vatican. Însă papa a rămas neînduplecat și astfel la 10 mai 1508 a fost începută una din cele mai strălucite creații artistice - pictarea capelei Sixtine. Proiectul reprezenta mai întâi o îmbinare perfectă a compoziției arhitectu‑ rale cu pictura. Formele clădirii sunt nu numai extrem de rațional și la maxi‑ mum întrebuințate, dar și îmbinate cu o întreagă arhitectură pictată care cre‑ ează panourilor centrale baza
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pe cele patru bolți de colț ale plafonului sunt picta‑ te scene din Vechiul Testament. În această perioadă de patru ani cât a durat crearea acestei fantastice opere, Michelangelo a trăit momente dintre cele mai intense și dramatice. La început 11 Capela Sixtină - construită de unchiul papei Iuliu al II‑lea, papa Sixt al IV‑lea, de unde și numele de Sixtină. 12 Trompe l’oeil - pictura care creează iluzia că plafonul este spart și scenele se petrec în exterior. CaP. iv. viziunea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
doar o dată pe zi când întrerupea munca și fiind foarte discret. După cei patru ani de efort supraomenesc, Michelangelo era complet epu‑ izat. De altfel, Vasari povestește că efortul de a privi în sus ani de zile cât a pictat capela Sixtină i‑a slăbit într‑atât vederea, încât multe luni după termi‑ narea lucrării el nu putea privi un desen sau citi o scrisoare, fără să le ridice deasupra capului. Aminteam mai sus de unele inconveniente: chiar de la începutul lucrării
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pictarea pe tencuiala prea ume‑ dă. Michelangelo a reînceput munca de această dată cu o mare dezinvoltură astfel încât, șaptesprezece luni mai târziu, jumătate din pictura plafonului era realizată. Această lucrare crease o curiozitate imensă; însuși papa dorea să inaugure‑ ze capela; deși neterminată și cu toată împotrivirea artistului, ea a fost deschi‑ să publicului la 1 noiembrie 1509. După cum mărturisește Vasari: întreaga Romă năvăli în capela Sixtină; însuși papa Iuliu al II‑lea a pătruns în capelă și a celebrat prima
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
plafonului era realizată. Această lucrare crease o curiozitate imensă; însuși papa dorea să inaugure‑ ze capela; deși neterminată și cu toată împotrivirea artistului, ea a fost deschi‑ să publicului la 1 noiembrie 1509. După cum mărturisește Vasari: întreaga Romă năvăli în capela Sixtină; însuși papa Iuliu al II‑lea a pătruns în capelă și a celebrat prima sfântă Liturghie înainte ca măcar praful produs de dărâmarea schelei să se fi risipit. A fost un succes enorm, așa încât intrigile lui Bramante care încercase
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
dorea să inaugure‑ ze capela; deși neterminată și cu toată împotrivirea artistului, ea a fost deschi‑ să publicului la 1 noiembrie 1509. După cum mărturisește Vasari: întreaga Romă năvăli în capela Sixtină; însuși papa Iuliu al II‑lea a pătruns în capelă și a celebrat prima sfântă Liturghie înainte ca măcar praful produs de dărâmarea schelei să se fi risipit. A fost un succes enorm, așa încât intrigile lui Bramante care încercase de această dată să‑l convingă pe papa să încredințeze restul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
schelei împotri‑ 13 Giuliano da Sangallo (1443‑1516) - sculptor, arhitect și inginer militar italian din tim‑ pul renașterii italiene. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 115 va voinței lui Michelangelo care considera necesare multe retușuri. Pe plafonul capelei Sixtine, claritatea, sobrietatea și firescul expresiei învie imagini profund omenești. Când pictura se apropia de sfârșit, papa i‑a obiec‑ tat artistului aspectul prea sobru al culorilor: ar trebui să pui mai mult aur; capela mea o să pară destul de sărăcăcioasă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
necesare multe retușuri. Pe plafonul capelei Sixtine, claritatea, sobrietatea și firescul expresiei învie imagini profund omenești. Când pictura se apropia de sfârșit, papa i‑a obiec‑ tat artistului aspectul prea sobru al culorilor: ar trebui să pui mai mult aur; capela mea o să pară destul de sărăcăcioasă; la care Michelangelo i‑a răs‑ puns: aceia pe care eu i‑am pictat erau niște bieți oameni sărmani. Transpunerea în cuvinte a plafonului capelei Sixtinei este un lucru aproape imposibil. Michelangelo a creat în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sobru al culorilor: ar trebui să pui mai mult aur; capela mea o să pară destul de sărăcăcioasă; la care Michelangelo i‑a răs‑ puns: aceia pe care eu i‑am pictat erau niște bieți oameni sărmani. Transpunerea în cuvinte a plafonului capelei Sixtinei este un lucru aproape imposibil. Michelangelo a creat în această operă magnifică o chintesență a valorilor umane; de aceea s‑a spus despre Michelangelo că ar fi creat o lume supraomenească. În opera lui nu poate fi vorba despre
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ni‑ ciodată rezolvată de lumea împărțită în clase și opinii: gigantismul spiritului omenesc opus neputinței de a se elibera. Amintirile unei Florențe libere opuse tiraniei de care artistul fusese deja lovit, pot explica într‑o oarecare măsură viziunea frământată a capelei Sixtine. 3. Judecata de Apoi - o escatologie în culori După moartea papei Clement al VII‑lea în 1534, Michelangelo a plecat din nou la Roma pentru a termina mausoleul papei Iuliu al II‑lea, dar papa Paul al III‑lea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
al II‑lea, dar papa Paul al III‑lea avea alte planuri: el îl numește pe artist arhitect, sculptor și pictor al palatelor apostolice. Scopul principal al papei, legat de planurile mai vechi ale predecesorului său, constă în completarea decorării capelei Sixtine. După CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 116 ideile papei Clement mai trebuiau realizate încă două lucrări: Căderea înge‑ rilor rebeli și Judecata de Apoi. Acestea erau menite, prima să deschidă și a doua să încheie
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 116 ideile papei Clement mai trebuiau realizate încă două lucrări: Căderea înge‑ rilor rebeli și Judecata de Apoi. Acestea erau menite, prima să deschidă și a doua să încheie ciclul operelor capelei Sixtine. Michelangelo studiase deja ambele cartoane când papa reduce lucrarea la un singur panou, Judecata de Apoi: pentru ea a dedicat opt ani din viața sa. Judecata de Apoi marchează apogeul dramatismului în creația lui Michelangelo; ea este în același
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
italian, pictor și sculptor. 15 Stefano Pozzi (1707‑1768) - pictor, designer, desenator și decorator italian. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 118 Aspirațiile lui Michelangelo din tinerețe se clarifică și își găsesc un loc precis în bolta capelei Sixtine, care reunește într‑un fel de ierarhie lumea fiin‑ țelor eterogene care apăruseră până atunci în mod cu totul izolat, în desenele, sculpturile și picturile sale. Bolta capelei Sixtine e mai întâi un rezumat al căutărilor plastice preceden‑ te
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
tinerețe se clarifică și își găsesc un loc precis în bolta capelei Sixtine, care reunește într‑un fel de ierarhie lumea fiin‑ țelor eterogene care apăruseră până atunci în mod cu totul izolat, în desenele, sculpturile și picturile sale. Bolta capelei Sixtine e mai întâi un rezumat al căutărilor plastice preceden‑ te și este mai ales o nouă fază a evoluției temelor din tinerețe ale pictorului. Este un fel de simfonie a formelor umane: acestea sunt coordonate sau subor‑ donate, suprapuse
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de artiști, care nu cunoșteau nici măcar numele lui Michelangelo, derivă direct sau indirect din viziunile extraordinare în care acest mare artist a înfățișat actul creației. Cea mai impresionantă este cea reprezentată în unul dintre cele mai mari compartimente ale bolții capelei Sixtine - crearea lui Adam. Această temă a mai fost abordată înaintea lui Michelangelo, într‑un mod asemănător, dar nu cu aceeași măreție, născută din forță și simplitate în expri‑ marea misterului creației. În cadrul acestei opere, nimic nu abate atenția de la
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]