8,365 matches
-
al femeii care simte că e stăpînă?) Îi vorbesc necontenit de prietenia mea. În realitate mint ori, mai exact, îmi fac iluzii. Prietenia e încredere reciprocă, e comuniune între suflete, dar ceea ce e gândul meu de fiecare moment și interesul capital al vieții, tocmai aceea ascund de ea. Iar interesele și soarta ei îmi sunt atât de scumpe, încît dacă ea ar fi fericită cu oricine altul afară de mine, i-aș urî fericirea cu sălbăticie, atât de mult suntem prieteni! Și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
rămână în urmă, mergeau cu noi chiar când zburau în direcția contrară trăsurii, afecționând, ca puncte de intermitentă odihnă, nasul doamnei M..., al Adelei și cu preferință pe al meu, ca mai proeminent și mai spațios. Dar pentru mine problema capitală era alta, destul de complicată. Pe scăunașul de dinainte, într-o trăsură și mai strâmtă decât a lui badea Vasile, trebuia să fiu mereu cu ochii în patru ca să nu ating picioarele tovarășelor mele și să nu le trimit fumul țigărilor
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
trebuie să se întîmple pentru ca un bărbat și o femeie să-și spună "tu". Până atunci ele sunt în defensivă, au spiritul mai liber decât oricând, cochetează, în deosebire de bărbat, care e pasionat și idiot întotdeauna înainte de acel eveniment capital și ridicol, dar care după aceea își recapătă libertatea de spirit, pentru că, în stricta economie a speciei, și-a îndeplinit tot rolul. O experiență involuntară de psihologie. (Măcar atîta!..) În după-amiaza toridă, obosit de o noapte fără somn, stăteam întins
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Adela? Cu siguranță! Însă teama de repercusiunile iubirii declarate (teama de cuvântul dezambiguizator!), îndoiala față de sine însuși îl obligă să adopte o conduită rezervată, echivocă. Grija lui este să ascundă: "dar ceea ce e gândul meu de fiecare moment și interesul capital al vieții, tocmai aceea ascund de ea". De ce? Dezvăluirea, o știm, înseamnă vulnerabilitate. Lucrurile nu trebuie reduse la o simplă confruntare, cum procedează Ioan Holban ("raporturile erotice sunt raporturi de forță", p. 275; și: "Cei doi participă la duel cu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
au oferit sume exorbitante...!! Am fost bine educat și nu mă interesează banii ci forța de a te impune, plăcerea diabolică de-a nimici...! Toate dosarele Întocmite de mine au primit ani grei de Închisoare iar În câteva cazuri, pedeapsa capitală...!!” Mingoti interveni. “Bine colega, te-ai gândit vreo dată la ce-i mai rău...? Dacă te vor da afară din serviciu, ce vei face...? Au fost Înlocuiți oameni cu funcții mari În aparatul din conducerea al Statului, fiind trecuți fără
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o amplă anchetă penală Împotriva ta, În care voi lua În investigație toate lucrările tale dela Început iar cu dosarele Întocmite de mine nici un judecător nu va Îndrăzni să nu-ți administreze ani grei de Închisoare și poate chiar, pedeapsa capitală. Pe scurt, te voi strivi ca pe o gânganie. Puțină răbdare...!” „Dreptatea e de partea mea. Nu mie frică...!!” - Îi strigă el privindu-l cum se depărtează. De data asta mințise. Îi era frică...! Făcând o retrospectivă a suferințelor Îndurate
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
măsură! Voi sunteți aceia care nu se-abat de la trohei, Integrați în emistihuri, cumpătați în iambii grei! Voi sunteți aceia care-l moștenesc pe Eminescu, Lupte duc cu epigonii și-l slăvesc pe Maiorescu, Cei ce poartă plagiatul spre pedeapsa capitală, Care scuipă tabloide și blamează vorba goală! Nu voi scrieți poezie, dar ne-o corectați pe a noastră, Critici exigenți ce parcă vin din nația albastră! Voi ne cântăriți cuvântul și ni-l scoateți la mezat, Scrieți tomuri de impresii
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Domină o confuzie majoră între conținutul studiilor lor din anii ’60 și conținutul studiilor noastre din anii ’80. În 22-ul lui ’90 apăreau articole despre lecturi din Kant făcute în secret și aspru pedepsite ca o încălcare a poruncii capitale: să nu râvnești la fructul oprit. Ce credit aveau atunci unii ca mine să fi contrazis vocile oficiale ale rezistenței prin cultură? Cum să publice aceeași revistă în numărul următor: stați, oameni buni puțin, în generația mea Kant era așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de apartament. Apa avea miresme de esențe naturale, m-am uns cu balsam, cada era plină cu o spumă albă, moale și călduță. Suferințele trupești le-am eliminat chirurgical după principiul lui Liviu: „Mihaela, intră în anul 2000 cu reparațiile capitale făcute”. O chirurgie mai lentă și mai dramatică mi-o aplic și suferințelor sufletești. Mircea, tare aș vrea să intru în secolul XXI vindecată de toate. Nu știu exact de ce, dar eu mă aștept la un miracol în săptămâna care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pe care trebuie să-l condamni la moarte. Tu și el. Și alături legea. Iar eu îți spun: Nimic, în ce privește conștiința ta. Știi bine că deși te-ai aflat în situații asemenea, când, judecând, legea ți-a cerut aplicarea pedepsei capitale, n-ai făcut-o, - doi oameni față în față, tu și el, nu l-ai cunoscut niciodată, și să-l trimiți la moarte între două cafele, băute în pauzele de judecată. Ți se părea... Ai găsit subterfugii, aplicând, drept justificare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
elaborarea unei definiții cât mai complete a agresiunii, în sensul lărgirii și îmbogățirii conceptului dezarmării politico-juridice a agresorului potențial (concept eminamente românesc), pentru rezolvarea, deci, prin negocieri, a diferendelor interstatale apare azi, mai mult ca oricând, o problemă de importanță capitală a progresului și păcii, a continuării cursului destinderii. În plus, agresiunea, care a devenit parte a competenței materiale a Curții Penale Internaționale (C.P.I.), în sensul încriminării și pedepsirii factorilor decidenți naționali care s-ar hazarda să o dezlănțuie, necesită, sub
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
creștere a natalității cu o scădere a cazurilor de mortalitate infantilă), protecția sănătății medicamente gratuite, concediile femeilor pentru naștere, inexistența aproape a consumului de droguri și cooperarea cu Interpolul, înregistrarea unei creșteri a populației; acordarea de grațieri în cazul pedepsei capitale ș.a.; pedepsele corporale și închisoarea celulară care nu există în legislația penală română; inexistența în legislația română a muncii forțate (condamnarea de a efectua o muncă utilă în folosul societății fiind decisă de un tribunal); inviolabilitatea persoanei (prevederile Codului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ministrul a primit o depeșă de la Misiunea noastră de la Geneva, în care erau menționate un număr de 20 de probleme formulate în prealabil la care Comitetul dorea să aibă lămuriri în cursul dezbaterilor; se cereau lămuriri, printre altele, despre pedeapsa capitală în România și, în plus, despre independența magistratului. Am luat legătura cu Ministerul Justiției (principalul coordonator la elaborarea Raportului), solicitându-i explicațiile suplimentare (argumente, text de lege ș.a.); în după-amiaza zilei, am primit două pagini scrise de mână, în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cultelor religioase (legea era din 1948); altuia trebuia să-i explic de ce în România, în secolul XX, trebuie să ai autorizație pentru a deține o mașină de scris (este această reglementare o restrângere a libertății de opinie?); câte dintre pedepsele capitale au fost executate (când am întrebat Procurorul general pe care, întâmplător, îl cunoșteam pentru că îmi fusese student mi-a răspuns că numai tovarășul Ceaușescu îmi poate spune, dar pentru mine era inaccesibil); au mai fost, de asemenea, alte asemenea remarci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ai zilei. Din punctul de vedere al dreptului internațional, aceasta echivala cu o veritabilă revoluție ce se înscria pe linia acțiunii de democratizare întreprinsă la nivel planetar de Organizația Națiunilor Unite. Pentru România, evenimentul evocat mai sus prezenta o însemnătate capitală. Ea avea satisfacția câștigării unei bătălii politice de interes primordial, dat fiind ca Regulile de procedură adoptate reflectau integral substanța celor 10 propuneri conținute în documentul înaintat de delegația română, distribuit ca document oficial al reuniunii sub cota nr. 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
-i celebreze triumful. La Roma nu mai existau laniști, deoarece numai împăratul putea exercita această profesie, prin intermediul procuratorilor săi. Vorbi apoi despre Ludi de la Roma, construcțiile ridicate de împăratul Claudius unde stăteau gladiatorii - prizonieri de război sau condamnați la pedeapsa capitală - și animalele sălbatice aduse din cele mai îndepărtate provincii ale Imperiului: lei din Mesopotamia, tigri din India, elefanți din nordul Africii, hipopotami din Nubia... În vremea lui Claudius, munera durau din zori până seara; mai erau și sportulae, lupte foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
credem în continuare, împușcau cu adevărat oameni. Dar tortura ce le plăcea lor mai mult era tortura. Unii oameni făceau infarct. Nu și eu. Am aflat două lucruri despre mine însumi: primul, că mi se părea ceva de o aportanță capitală dacă trupul îmi era viu sau mort. Al doilea, că la un moment dat, în viitor, voiam să îmi organizez eu singur viața. Exact așa cum mi-o doresc. Așa că ți-ai construit propria închisoare, se gândi Vultur-în-Zbor. — Aportanță? întrebă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cu o neliniște pe care nu izbutea s-o definească. Toate numele acelea Îi erau necunoscute. Romanele, așa cum știe toată lumea, sînt pentru femei și pentru oamenii care n-au nimic de făcut. Inima cețurilor Îi suna cel puțin a păcat capital. — Fortunato, fiul dumitale vine cu mine, vreau să i-l prezint lui Jorge al meu. Fii liniștit, că mai apoi ți-l Înapoiem. Spune-mi, băiete, te-ai urcat vreodată Într-un Mercedes Benz? Julián deduse că așa se chema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
La fel și pe bărbățelul tău. Tu știi că, În țara asta, fără nași nu se poate face nimic. Am Început să mă Îmbrac ca o văduvă habotincă sau ca una din acele femei care confundă lumina soarelui cu păcatul capital. Mă duceam la serviciu cu părul strîns Într-un coc, nemachiată. În ciuda acestor tertipuri, Sanmartí continua să mă perie cu insinuările lui, Întotdeauna impregnate de acel zîmbet alunecos și cangrenat de dispreț, tipic eunucilor samavolnici care atîrnă ca niște cîrnați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
convenții sînt impozabile numai în statul din care provine venitul. Articolul 25 Evitarea dublei impuneri Dublă impunere va fi evitată în modul următor: 1. În ce priveste România, impozitele plătite în Iordania de rezidenți ai României asupra veniturilor obținute sau capitalului deținut care, în conformitate cu prevederile acestei convenții, pot fi impuse în Iordania, vor fi scăzute din impozitele datorate statului român. Beneficiile vărsate de întreprinderile de stat române la bugetul de stat, după plata impozitului iordanian, vor fi considerate că impozit român
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
datorate statului român. Beneficiile vărsate de întreprinderile de stat române la bugetul de stat, după plata impozitului iordanian, vor fi considerate că impozit român. 2. În ce priveste Iordania, impozitele plătite în România de rezidenți iordanieni asupra veniturilor obținute sau capitalului deținut care, în conformitate cu prevederile acestei convenții, pot fi impuse în România, vor fi deduse din venitul sau capitalul respectiv, în vederea determinării impozitului iordanian. Articolul 26 Nediscriminarea 1. Naționalii unui stat contractant, fie că sînt sau nu rezidenți ai acestui stat
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
la nebunie. Scriam membrilor Congresului, senatorilor, directorilor, grupurilor de lobby, organizațiilor ecologiste și, uneori, președintelui. În fiecare seară, la cină, dezbăteam câte o mare nedreptate, iar a doua zi Îmi scriam scrisoarea, anunțând pe cineva că eram indignată În legătură cu pedeapsa capitală sau despăduririle, dependența de petrolul străin, contraceptivele la adolescenți sau legile ce limitau imigrația. Toate erau sufocate de propria-mi importanță și sunau ca niște misive nesuferite și Încrezute, ceea ce și erau, dar părinții mei erau atât de generoși cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
și, n-am fi crezut, chiar pe Atila, care a spus; ― Bine, eu am cerut ca băieții să fie pedepsiți, pentru ca să respectăm disciplina, dar ceea ce vrei dumneata, domnule Georgescu (nu i-a spus domnule director) este echivalent cu o pedeapsă capitală... și nu mă gândesc numai la faptul că băieții sânt în clasa a VIII-a și că-i așteaptă bacalaureatul, ci mă gândesc și la părinții lor, care au cheltuit și au făcut sacrificii ca să-i țină în școală. ― Onoratul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
să dispară... Oare cîți mai gîndesc ca mine? Eu le-am livrat cunoștințele acumulate, ca de obicei, eliberate de subiectivitate, tendențiozitate ori umbre de intoleranță. În cursul zilei am văzut că mulți atilieni aveau căutătura hotărîtă ce însoțește o decizie capitală. Au venit cu trei nave-catedrale. Roiuri de nave-biserici sînt răspîndite acum într-o bună parte a emisferei sudice... Din cauza lor bleazării s-au îmbolnăvit, au privirea injectată și niște bube purulente pe umeri. Și Zar al meu are privirea încețoșată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
insista în cele ce urmează, cu scopul de a atrage atenția asupra unor erori ce se pot produce sau se produc. Învățământul primar acoperă în evoluția ontologică a ființei umane cea de-a doua etapă a copilăriei, cu o importanță capitală în conturarea personalității. Dacă în segmentul precedent al dezvoltării copilului jocul ocupă locul predominant, în școala primară activitatea cu ponderea cea mai mare o are învățătura. Ceea ce uită sau nu vor să știe unii învățători este înțelegerea faptului că debutul
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]