6,961 matches
-
Treia fiind tot mai marginalizată consecutiv atragerii și cantonării fluxurilor financiare, economice și a investițiilor în zona țărilor dezvoltate (Hirst și Thompson, 2000). Pe o poziție intermediară, transformaționaliștii consideră că, deși îndelungat din punct de vedere istoric și corelat expansiunii capitalismului, procesul globalizării a intrat într-o etapă fără precedent. Specificitatea acestei etape rezidă, de la autor la autor, fie în natura comunicațiilor facilitate tehnologic, fie în ocurența în premieră a fenomenului de occidentalizare. Un alt model explicativ transformaționalist este cel al
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Astfel, hiperglobaliștii de sorginte neomarxistă consideră că termenul globalizare este un slogan menit să escamoteze încercările unor liberali extremi de a dezmembra sistemele naționale de asigurare a bunăstării și de a reduce cheltuielile sociale ale statului și deplâng extinderea monopolului capitalismului imperialist. Scepticii de orientare stat-centristă consideră că statele sunt în continuare actorii principali ai relațiilor internaționale, politic și economic, dar eventualitatea - fie și numai ipotetică - a anulării autorității statelor este indezirabilă, întrucât statele sunt nu numai cele mai înalte forme
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
470272" http://www.tidsskriftet.no/pls/lts/PA LT.VisSeksjon?vp SEKS ID=470272 (accesat la 22.05.2005). Layne, Christopher (1994), „Kant or Cant: The Myth of the Democratic Peace”, International Security, 19. Lenin, V.I. (1970), „Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului”, în V.I. Lenin, Opere alese, Editura Politică, București. Levy, Jack S. (1982), „Historical Trends in Great Power War, 1495-1975”, International Studies Quarterly, 26 (2), iunie. Levy, Jack S. (1985), „Theories of General War”, World Politics, 37 (3), aprilie. Levy, Jack
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
under Anarchy: Defensive Realism Revisited”, International Security, 25 (3), iarna. Terriff, Terry, Croft, Stuart, James, Lucy, Morgan, Patrick M. (1999), Security Studies Today, Polity Press, Cambridge. Teschke, Benno (2002), „Theorizing the Westphalian System of States: International Relations from Absolutism to Capitalism”, European Journal of International Relations, 8 (1). Thies, Cameron G. (2002), „Progress, History and Identity in International Relations Theory: The Case of the Idealist-Realist Debate”, European Journal of International Relations, 8 (2). Thompson, William R. (1996), „Democracy and Peace: Putting
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Thompson, William R. (1996), „Democracy and Peace: Putting the Cart Before the Horse?”, International Organization, 50. Thompson, William R. (2000), The Emergence of the Global Political Economy, Routledge, Londra. Thrift, Nigel (2001), „State Sovereignty, Globalization and the Rise of Soft Capitalism”, în Colin Hay, David Marsh (eds.), Demystifying Globalization, Palgrave, New York. Tickner, J. Ann (2005), „Relațiile internaționale: perspective postpozitiviste și feministe”, în Robert E. Goodin, Hans-Dieter Klingemann (coord.), Manual de știință politică, Polirom, Iași. Toderean, Olivia (2002), „Despre oameni, state și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Marx și Engels, 1958, p. 466). Pentru elementele comune teoriilor marxiste, vezi Hobden și Wyn Jones (2001, pp. 203-205). În discuția pe care o face asupra teoriei dependenței, Linklater se referă mai ales la influenta carte a lui A.G. Frank Capitalism and Underdevelopment în Latin America: Historical Studies of Chile and Brazil, Monthly Review Press, New York, 1967. Articolul a fost publicat pentru prima dată în Millennium: Journal of International Studies, 10 (2), 1981, pp. 126-155. De remarcat că, în perioada în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
puțin important în stabilirea și evoluția relațiilor transfrontaliere de natură economică, politică și socio-culturală. Exportul unui model de existență socială, de uniformizare a mentalităților, comportamentelor de producție și de consum. Proces de mondializare, caracterizat prin universalitate, reprezentând noua fază a capitalismului care are ca dimensiuni: intensificarea relațiilor dintre națiuni, uniformizarea tehnologiilor, depășirea statului-națiune de istorie. (UNESCO, 2000) Nu se referă numai la procesul obiectiv de creștere a intercomunicării, dar și la conștientul și subiectivitatea individuală, la conștientizarea lumii ca spațiu unic
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
mondială și o societate civilă globală. Formarea unui supermarket global. Ordine instituțională globală; guvernare mondială. Adâncirea unei triple crize mondiale: sărăcie, dezintegrare socială și degradarea mediului. Căutarea profitului, fără a se ține seama de consecințele umane, naționale sau locale. Răspândirea capitalismului din țările dezvoltate către țările în curs de dezvoltare. În cele ce urmează, conceptul de globalizare va fi prezentat după metodologia tipică a definirii, prezentându-se: obiective; dimensiunea procesului de globalizare; principiile conceptului; instrumentele globalizării; concepte similare; și forma finală
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
domeniul utopiei, realitatea fiind nedreaptă cu autorul conceptului, prin diferențele care s-au manifestat față de așteptări. La Forumul Economic Mondial de la Davos din 2009, a fost propus conceptul de economie socială de piață, care reprezintă o formă mai blândă de capitalism, caracterizat prin mecanisme de protecție socială și care ar imprima trăsături mai blânde și procesului de globalizare. În Asia este interesantă o mișcare de cooperare a țărilor musulmane, care cuprinde țări din Asia, Europa, China și India, dar și organizații
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
footnote FMI, World Economic Outlook, mai 1997. footnote> Banca Mondială: libertatea și capacitatea indivizilor și a firmelor de a iniția tranzacții economice voluntare cu rezidenții altor țări. UNESCO: un proces de mondializare, caracterizat prin universalitate, reprezentând o nouă fază a capitalismului care are ca scop: intensificarea relațiilor între națiuni; omogenizarea ideologiilor, depășirea statului-națiune de istorie.<footnote Mengistlab, K., „L’etat”, în La Courrier, septembrie, 2000, p. 6. footnote> PNUD: globalizarea este cel mai discutat fenomen din lume, ea își manifestă efectele
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de globalizare, situați în plan teoretic. Aceștia denunță aceleași efecte grave ale globalizării ca proces concret, actual, ca, de pildă: − revenirea la colonialism, dar sub umbrelele FMI, BM, altor instituții financiare și CTN; − reducerea numărului de alternative de sisteme economice: capitalismul se consideră că este singura formă de organizare viabilă a economiei. Ca factor comun aplicat tuturor țărilor, capitalismul nu reușește să aducă diversitatea economiilor și diferențelor de dezvoltare națională la acel nivel care să fie concordant cu realizările economice și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de pildă: − revenirea la colonialism, dar sub umbrelele FMI, BM, altor instituții financiare și CTN; − reducerea numărului de alternative de sisteme economice: capitalismul se consideră că este singura formă de organizare viabilă a economiei. Ca factor comun aplicat tuturor țărilor, capitalismul nu reușește să aducă diversitatea economiilor și diferențelor de dezvoltare națională la acel nivel care să fie concordant cu realizările economice și sociale din țările dezvoltate, ci, dimpotrivă, îndreaptă către periferia evoluției economice multe țări sărace; − pierderea identității naționale, diversității
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
reprezintă antiglobalizarea nu s-a auzit numai pe stradă (demonstranții fiind foarte bine „monitorizați” de poliție), dar și în sala în care liderii întruniți își împărtășesc, de obicei, opiniile optimiste asupra globalizării. Astfel, au fost auzite multe glasuri împotriva globalizării, capitalismului și modului cum SUA și-au difuzat criza financiară în toată lumea. De data aceasta, critica venea din interiorul sistemului. Ceea ce i s-a imputat globalizării cu acest prilej poate fi rezumat astfel: − credința că piețele se autoorganizează, „modelul piețelor eficiente
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
noi și puternice forme nonteritoriale de organizare economică și politică în domeniul global precum CTN, mișcările sociale transnaționale, agențiile de reglementare internaționale. Perspectivele globalizării vor fi conturate de cinci factori de influență: i. globalizarea - ca proces și concept - este produsul capitalismului și, ca atare, viitorul ei va fi pus în legătură cu evoluția capitalismului; ii. sorgintea globalizării, ca practică, proces sau fenomen, este situată în SUA; rolul și locul SUA în lume, în perspectivă, se pare că se vor schimba și globalizarea s-
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
domeniul global precum CTN, mișcările sociale transnaționale, agențiile de reglementare internaționale. Perspectivele globalizării vor fi conturate de cinci factori de influență: i. globalizarea - ca proces și concept - este produsul capitalismului și, ca atare, viitorul ei va fi pus în legătură cu evoluția capitalismului; ii. sorgintea globalizării, ca practică, proces sau fenomen, este situată în SUA; rolul și locul SUA în lume, în perspectivă, se pare că se vor schimba și globalizarea s-ar putea să capete alte dimensiuni teoretice și practice; iii. ca
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în întreaga lume a valorilor americane) eliberează energiile economiei latente și conduce la o folosire mai eficientă a resurselor mondiale (de altfel, în scădere ca potențial) la maximizarea avuției mondiale și la obținerea de beneficii economice pentru toate popoarele; răspândirea capitalismului din țările dezvoltate către țările în curs de dezvoltare și acolo unde este necesară și apariția și impunerea democrației; reducerea costurilor de producție datorită economiei de scară; accelerarea derulării tranzacțiilor care se realizează în timp apropiat de timpul real; apariția
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ultimii ani răspândirea e-mailului (a poștei electronice) ca instrument de comunicare în cadrul organizației este tot mai accentuată. Austin - Smith (1998) consideră că e-mailul este forma ideală de comunicare în afaceri a „epocii globalizării” - iar stilul este asemănător cu cel al capitalismului: obiectiv, rece, neutru și într-o oarecare măsură, agresiv. Între timp s-au elaborat o serie de ghiduri, reguli legate de cum anume să utilizăm acest mod de comunicare. Stilul folosit în e-mail este foarte simplist, mult mai ușor se răspunde
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai mult de câștigarea alegerilor, moralitatea oamenilor politici este foarte scăzută, salariile parlamentarilor sunt prea mari, parlamentarii nu susțin interesele cetățenilor care i-au votat), sentimente față de realitatea politico-economică actuală (după 1990) din România (sentimente pozitive față de economie de piață, capitalism, democrație și integrare europeană, sentiment negativ față de comunism), gradul de modernitate personală (cunoașterea unei limbi străine, capacitatea de a utiliza un PC) și nivelul de integrare socială. Bazându-ne pe unele rezultate obținute în cadrul altor analize (vezi cele menționate anterior
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
prevedere. Așa se explică spiritul și acribia pe care le manifestă de-a lungul colaborării sale jurnalistice cu Corriere della Sera, cel mai important și mai răspândit ziar italian, considerat în mod tradițional ca fiind vocea burgheziei peninsulare și a capitalismului din Nord. Pentru Pasolini, faptul de a fi ajuns în acele pagini, de a putea să-și difuzeze pozițiile de la acea „tribună” (deseori, articolelor sale le era rezervată prima pagină) dovedea că obținuse o recunoaștere măgulitoare, că se încheiase o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ascultător, aparatul de stat se pune imediat în serviciul spiritului. După lamentația din Osservatore, urmează procedurile legale ale puterii: scriitorul sau cineastul blasfemiator este lovit imediat și redus la tăcere. În cazul unei revolte de tip umanist - posibilă în cadrul vechiului capitalism și în perioada primei revoluții industriale -, Biserica avea posibilitatea să intervină și să reprime, opunându-se brutal unei anumite voințe formal democratice și liberale a puterii statale. Mecanismul era simplu: o parte a acestei puteri - de exemplu, magistratura și poliția
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Și, într-adevăr, nu există contradicție mai scandaloasă ca aceea dintre religie și burghezie, aceasta din urmă fiind chiar contrariul religiei. Mai puțin i se opun, poate, puterea monarhică sau cea feudală. De aceea, fascismul, ca perioadă de regres a capitalismului, obiectiv, era mai puțin diabolic, din perspectiva Bisericii, decât regimul democratic: fascismul era un blestem, dar cel puțin nu submina Biserica din interior, dat fiind că era o falsă nouă ideologie. În anii ’30, acordul dintre Stat și Vatican 1
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
submina Biserica din interior, dat fiind că era o falsă nouă ideologie. În anii ’30, acordul dintre Stat și Vatican 1 nu a fost considerat un sacrilegiu, așa cum este văzut astăzi, de vreme ce fascismul nici măcar nu a rănit Biserica, în timp ce astăzi capitalismul o distruge. Acceptarea fascismului a fost un episod cumplit: dar acceptarea civilizației burgheze capitaliste este un fapt definitiv, al cărui cinism nu reprezintă numai o pată, a nu știu câta pată în istoria Bisericii, ci de-a dreptul o eroare
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în întregime pragmatic și hedonist: universul tehnic și materialist este cel în care ciclul de producție și consum se poate desfășura conform naturii proprii. Nu mai este loc pentru religie și mai ales pentru Biserică. Lupta represivă pe care noul capitalism o poartă încă prin intermediul Bisericii este o luptă întârziată, menită, în logica burgheză, să fie foarte curând câștigată, fapt ce ar duce la dizolvarea „naturală” a Bisericii. Pare nebunesc, repet, dar cazul jeanșilor „Jesus” este o dovadă a acestei stări
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a simțit că orice speranță de Revoluție muncitorească se estompa. Iată de ce s-a invocat atât de mult numele Revoluției. Ba mai mult de atât, de acum erau clare nu numai imposibilitatea unei dialectici, cât și imposibilitatea unei comensurabilități între capitalismul tehnologic și marxismul umanist. De aici și urletul ce a răsunat în întreaga Europă și în care predomina cuvântul Marxism. Nu se voia - pe drept cuvânt - să se accepte inacceptabilul. Tinerii au trăit cu disperare zilele acestui urlet prelung, ce
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
intelectualii maturi ce erau alături de ei, în schimb, au comis, repet, o eroare politică. Eroare care, dimpotrivă, nu a fost comisă și de Partidul Comunist Italian 1. Acesta, mai realist, a înțeles încă de atunci că noul curs istoric al capitalismului și „dezvoltarea” sa sunt ineluctabile, și probabil că tocmai în acele zile a început să prindă contur ideea „compromisului istoric”. Acum este momentul să admitem că, în cazul unui intelectual neimplicat politic - un literat, un om de știință -, se poate
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]