2,211 matches
-
raportul de coreferențialitate poate fi marcat prin diverse procedee sintactice. În funcție de maniera de indicare a relației, putem delimita trei subdiviziuni ale reîncadrării "slabe", pe care le vom ilustra prin utilizarea textemului Ce căuta neamțul în Bulgaria? (Pampon, în D'ale carnavalului...). 2.3.1. Prima dintre acestea este reîncadrarea "slabă" marcată neutru (sau nemarcată "expresiv"), adică simpla juxtapunere a textemului și a coreferentului său, fără vreun indiciu textual care să semnaleze punerea lor în relație: "Mai mortală e aia de pe HotNews
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
absolută, o secvență textuală desemnează (în mod lexical) aceeași realitate lingvistică pe care o semnifică în calitate de textem (chiar dacă sensul ei poate fi unul ironic). Un bun exemplu în această privință l-ar putea constitui replica lui Pampon din D'ale carnavalului... (Ce căuta neamțul în Bulgaria?), care a intrat în vorbirea curentă cu sensul de "nepotrivire (în gândire sau în comportament), eveniment inoportun sau chiar absurd, lipsit de justificare". Utilizarea replicii amintite în discursul public actual arată că reîncadrarea absolută se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
-ți fie"... și "aicea în Piața Endependenți, unde mâncăm sfânta constituțiune [...] ca să iasă de'un pupat totzi". Primul segment indică o compunere între "Bravos, națiune, halal să-ți fie!"... (Conu' Leonida față cu reacțiunea) și apelativul topicalizat bibicule (D'ale carnavalului...), în timp ce al doilea segment a rezultat din compunerea textemului "a mânca [de la...] sfânta constituțiune" (O noapte furtunoasă) cu textemul dislocat "Piata Endependenți, [...] ca să iasă de'un pupat totzi" (Telegrame). Desigur, în afara acestora, fragmentul mai cuprinde și un textem reîncadrat în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fundamentale ale vie?îi urbane antice, ca expresie cultural? ?i arhitectural?. �n timpul Rena?terii, �n cadrul mi?c?rîi umaniste, spectacolele se elibereaz? de influen?a religioas? pentru a celebra valorile profane ale fericirii, dragostei, naturii, prin balete, pastorale, carnavaluri, �n cur?ile princiare, dar ?i �n strad?; decoruri ?i mă?în?rîi imaginate de arti?ți concur? la realizarea feeriei. �n secolul al XVI-lea, se practic? o scenografie extras? din tratatul lui Vitruvius, măi �nt�i cu dispozitivul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Fries în grau (1983) Gieseking, Walter (1895-1956) Pianist și compozitor german - Spiel um ein Kinderlied zu 4 Händen (1948) Godard, Benjamin (1849-1895) Compozitor și pedagog francez - 4 Piese simfonice op. 28 (1810)Contes de la Vallée 6 piese op. 67 (1882) - Carnaval 6 Piese (1893) - 4 Piese caracteristice, op. 115 (1893) Goldmark, Cari (1830 -1915) Violonist, compozitor autididact, pedagog și dirijor austriac de origine maghiară - 3 piese op.12 (1891) Gounod, Charles (1818 -1893) Pianist și compozitor francez. - Marche nuptiale în Fa
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
n. 1940) Compozitor german, de origine cehă - Bolero (1957) Mendelsson Bartholdy, Felix(1809 1847) Compozitor, pianist, organist și dirijor german - Allegro briliant în La op. 92 (1841) Michel, Paul-Baudouin (n. 1930) Dirijor, compozitor și pedagog belgian - Vingt doigts pour un carnaval (1971) Mieg, Peter (1906 -1990) Teoretician și compozitor elvețian - 5 Mouvements (1947) - La Passeggiata (1982) Mortari, Virgilio (1902 -1993) Compozitor și pedagog italian. - Vecchi tempi, 6 Piese Moscheles, Ignatz (1794 -1870) Pianist, compzitor și pedagog ceh. - "Hommage à Weber"'op.
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
cuvinte”, „Acum spune tu !”, „Lanțurile sunetelor”, „Câte cuvinte am spus”, „Câte silabe are cuvântul”, „Cu ce sunet începe cuvântul ?”, „Cine știe să spină mai multe cuvinte care încep cu sunetul...”, „Cine spune mai multe cuvinte care se termină cu sunetul...”, „Carnavalul sunetelor”. O deosebită importanță în dezvoltarea comunicării o au și jocurile didactice literare, cum ar fi: Hai să ne imaginăm”, „Călătorie în lumea poveștilor”, „Să născocim o poveste”, care, pe lângă faptul că au drept scop cunoașterea și recunoașterea unor personaje
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
dusă de PCR privind emanciparea femeilor trebuie legată de la început de organizarea forței feminine în lupta pentru cauza socialismului. Emanciparea însemna de fapt orientarea organizată a femeilor spre obiectivele luptei comuniste și a construcției noii societăți, femeile devenind luptători în carnavalul unei cauze deghizate 53. Fie că a fost vorba de participarea la mitinguri, la campaniile electorale, la creșterea producției, la refacerea țării și eliminarea din societate a rămășițelor burgheze și înregimentarea în organizații create și controlate de PCR ca Uniunea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
plurilingvism. Aplicația conceptului de intertextualitate, Julia Kristeva a realizat-o pe romanul francez din secolul al XV-lea "considerat drept un intertext rezultând din transformarea mai multor coduri aparent eterogene: scolastica, poezia de curte, literatura orală publicitară a orașului medieval, carnavalul" (J. Kristeva, 1980: 272). Fie și numai în treacăt spus, teoria intertextului și a intertextualității reprezintă tipare mult mai complexe și mai nuanțate ale relațiilor dintre texte, decât noțiunile de sursă și influență - mult prea comune și generale, considerate adesea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ridice părul măciucă burghezilor. În anumite zone rurale, tot soiul de obiceiuri folclorice, mai mult sau mai puțin obscene, le permiteau tinerilor să se apropie unii de alții, să se distreze împreună, să se aleagă. În Provence de pildă, în timpul carnavalului, fetele sunt fugărite de băieți și se lasă bucuroase mânjite cu noroi sau cenușă, sub îmbrăcăminte, pe coapse și pe sâni. La Valensole, cu ocazia sărbătorii secerișului, fetele se strâng în cerc în jurul snopilor. Își acoperă fața și își dezgolesc
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tânărului conte Alexandre de Larderel, al cărui sărut de rămas-bun îl rememorează cu atâta plăcere, tânăra nu se mărginește la a-i surâde și a-i arunca ocheade pe furiș, sau a-i adresa cuvinte cu subînțeles. Nicidecum. În nebunia carnavalului din 1877, Marie îi face o curte mai mult decât asiduă. Își înmulțește extravaganțele și zburdălniciile. Totul începe piano, piano, ca o glumă, ca o galanterie mascată. Însă Marie nu întârzie să grăbească ritmul. Când descoperă că Alexandre de Larderel
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se termină brusc. Care erau de fapt intențiile Mariei? Larderel, desfrânat notoriu și aristocrat ruinat de jocurile de noroc, nu era cineva cu care să te căsătorești, iar Marie e sigur că nu plănuia să aibă o aventură. În zilele carnavalului, când lumea se întoarce cu susul în jos, Marie uită pur și simplu de conveniențe. Îndrăznește ceea ce majoritatea fetelor din mediul său nu îndrăznesc: se lasă condusă de dorință, de spontaneitate. Dacă pentru Marie flirtul este o supapă de siguranță
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se încinge o partidă provocatoare și înverșunată de care pe care. Marie începe prin a șterpeli cheile lui Cassagnac, pe care le ascunde în decolteu și pe care nu consimte să i le dea înapoi decât încălzite. Când sosește perioada carnavalului, îi trimite lui Paul o scrisoare anonimă prin care îl anunță că cinci doamne de lume doreau să fie invitatele lui la un ceai, unde urmau să vină îmbrăcate în alb și cu chipurile ascunse de măști... Ajunsă acasă la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
scapă faptul că, pe toată durata spectacolului, acesta nu contenește a o iscodi cu coada ochiului. Însă nu îndrăznește să intre în vorbă cu fata. Dar la ea nu țin treburile astea! La balul mascat organizat la Capitoliu cu ocazia carnavalului, la adăpostul costumului, Marie hotărăște să ia inițiativa. Mascată, îl abordează pe tânăr și îl face să-și mărturisească iubirea pentru "doamna în alb". Pietro o recunoaște, îi fură mănușa și îi sărută "mâna stângă dezgolită toată". Acest joc al
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tânăr și îl face să-și mărturisească iubirea pentru "doamna în alb". Pietro o recunoaște, îi fură mănușa și îi sărută "mâna stângă dezgolită toată". Acest joc al măștilor și al confuziei, sărutul furat cu atâta galanterie, atmosfera festivă a carnavalului adaugă și mai multă picanterie aventurii, făcând-o pe Marie să creadă pentru o clipă că se îndrăgostise cu-adevărat. El, înnebunit după ea, o copleșește cu flori, îi alungă pe toți craii care încearcă să flirteze cu ea și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o copleșește cu flori, îi alungă pe toți craii care încearcă să flirteze cu ea și sare să-i îndeplinească și cea mai mică dorință: devorează violetele din buchetul Mariei, ba chiar și panglica de mătase a acesteia! După încheierea carnavalului, euforia Mariei mai ține o vreme. În timpul unei plimbări călare în afara orașului alături de Pietro, tânăra, îmbrăcată "într-o rochie strânsă pe tot corpul", cântă cât o ține gura un fragment din recviem. Dintr-o dată, calul ei se ambalează. Tânărul italian
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe mîine. Iar mîinele, ciudat și regretabil, nu mai interesează. Ar mai fi de observat că pentru Douglas Kellner postmodernismul nu este decît o "vocabulă sonoră". El denunță folosirea abuzivă a termenului în cîmpul studiilor culturale și contemplă cu detașare "carnavalul postmodern". Discursul postmodern n-ar fi decît un construct cultural (e drept, de o "amețitoare diversitate"), cu sarcini interpretative, nicidecum o stare de fapt. Supraîncărcarea termenului nu face decît să sporească "zăpăceala postmodernă". Iar "legătura agresivă" cu postmodernismul, beneficiind de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fi sporit prin delimitarea propriei opere sau poziții față de a altora, prin asocierea cu un fenomen popular și prin subscrierea la noi mișcări culturale și teoretice care le permit să fie identificați ca șic, la modă, de actualitate. Asocierea la carnavalul postmodern poate fi amuzantă, permițînd angajarea în întreprinderi adesea dezordonate, în care regulile și convențiile existente sînt uitate, pe măsură ce se caută noi reguli sau convenții sau se încearcă evitarea oricăror reguli sau convenții. Ar fi însă o eroare să catalogăm
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sînt doar cu puțin mai mult decît un joc, o poză și o înfățișare la care se poate renunța chiar mîine în favoarea unei noi înfățișări și imagini, niște identități aruncate atunci cînd devin uzate și ușor de înlocuit, potrivite pentru carnavalul postmodern. Mai ciudate sînt unele mutații ale identității în cultura cibernetică. Mulți dintre cei care se alătură MUDS (Multi-User Dimension Site dimensiuni accesibile unor utilizatori multipli pe site-uri în care au loc contacte în timp real) își asumă identități
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Caragiale, jucând rolul Ipistatului din Noaptea furtunoasă și rolul polițaiului din Scrisoarea pierdută. Pe Iulian, mai ales, se întemeia Caragiale când își scria piesele. După cele două mari izbânzi, Caragiale mai scrise o a treia comedie de moravuri, D-ale carnavalului, pe care Comitetul teatral o premie cu câteva mii de lei. Însă premiul se dedea autorului, nu piesei. Piesa era cu totul inferioară celor două înaintașe. În reprezentație, piesa nu numai căzu, dar fu și fluierată. În Drepturile omului am
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
îmi purtă multă vreme pică, atribuindu-mi pe nedrept și paternitatea fluierăturilor. Adevărul era altul, acel care flu ierase era Dimitrie Racoviță, criticul teatral al ziarului România liberă, care semna Sphinx. și alături de el au mai fluierat câțiva. D-ale carnavalului a părăsit repede scena, spre a nu se mai reîntoarce. Dar înfrângerea cea mai mare era a Comitetului teatral care alesese, spre a o premia, cea mai slabă lucrare a maestrului. Se discuta, mai demult, dacă pe scena Teatrului Național
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
surprinși am rămas când v-am văzut îmbrăcată la fel cu noi! Poate mi se părea mie, dar alți elevi mai frumoși, mai prietenoși și mai buni la învățătură nu erau în toată școala. La fel de frumoase mi s-au părut carnavalurile cu veselia lor, când aveam impresia că sunteți și dumneavoastră copil ca și noi, fără griji. Vă mulțumesc că ați fost tot timpul în mijlocul nostru la orice eveniment. Mereu v-am apreciat calmul și căldura sufletească de care ați dat
Dragă doamnă învăţătoare,. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Apostol Lucian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1855]
-
persoane din societate. Miercuri 9 februarie, mare bal țărănesc al Societății Furnica. Joi 10 februarie, bal la otelul Suțu. Vineri 11 februarie, mare bal la d. Ion Marghiloman. Mai multe recepțiuni cu ceai la legațiunea Rusiei. În ultimele zile ale carnavalului, mare bal la George Cantacuzino. Camerele votează revizuirea Constituției după dezbateri violente și foarte agitate. C.A. Rosetti e tot în streinătate, dar partizanii săi din Parlament încep să ia atitudini neprietenești față de guvern. Pe de altă parte, opoziția de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
înțelegerii lumii, venită fatalmente cu vârstă, îmi pare că începutul secolului XXI este la fel de parșiv că și sfârșitul precedentului! Lumea literară nu e mai curată și nici mai bună; aceleași farse ale nimicniciei, aceleași interese parohiale, mult zgomot pentru nimic! Carnaval, măști și aripi de îngeri arse! Nu sunt un om al proiectelor urmărite cu îndărătnicie și strictețe. Febra îmbarcării pentru o călătorie (de orice fel) mă poate îndepărta multă vreme de la masă de scris. Iată cauza pentru care, în lanțuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
1923 la Universitatea din Cernăuți și din care redăm fragmentul care urmează: ...”Ca membru al Societății Junimea își publică Caragiale comediile sale în Convorbiri literare. La 1879 apare Noaptea furtunoasă, apoi Conul Leonida față cu reacțiunea, Scrisoarea pierdută, De-ale carnavalului și la sfârșit - (1890) drama Năpasta. La 1909 Caragiale scria comedia într-un act Începem care fu reprezentată numai o singură dată... ... până la 1900, Caragiale pare să se fi ocupat parte numai ca scriitor, parte, pare să se fi ocupat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]