2,818 matches
-
că departe de a fi făcut, cum zice adresa, tot ce este posibil ca România să nu devină teatrul războiului, guvernul din contră a făcut tot ce este posibil ca România să devină teatru de război”. Dacă la vremea respectivă Carp era Împotriva cooperării cu Rusia (așa cum avea să fie și În 1914), dorea ca evenimentele să-i dezmintă prevederile bazate pe convingerile sale referitoare la politica Rusiei față de România. În ambele Împrejurări, norocul a fost de partea României, dar În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Rusia (așa cum avea să fie și În 1914), dorea ca evenimentele să-i dezmintă prevederile bazate pe convingerile sale referitoare la politica Rusiei față de România. În ambele Împrejurări, norocul a fost de partea României, dar În ambele cazuri prevederile lui Carp cu privire la atitudinea Rusiei s-au Împlinit: atât după războiul din 1877 când a luat Sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad) În schimbul ajutorului pe care statul român i l-a dat la Plevna, cât și În 1916 când se Înțelesese cu Germania
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
două, dându-i ei Muntenia și păstrând pentru ea Moldova. Atitudinea hotărâtă Împotriva Rusiei l-a făcut să piardă simpatia monarhului, care-l văzuse până atunci ca pe un „tânăr inteligent care și-a făcut studiile În Germania”. Dar lui Carp nu i-a păsat niciodată de ce spuneau alții despre el, ci numai de propriile lui convingeri, chiar dacă acestea făceau din el un „inadaptat” așa cum Îl caracterizau o parte din contemporani. Dar el nu era singurul care vedea pericolul slavismului
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
sau să coopereze cu ea, recunoscând faptul că „din cauza acestei alianțe am putea suferi mai mult decât din partea turcilor”, admițând totuși necesitatea Încheierii unei convenții de trecere a trupelor. În cadrul ședinței Senatului din 26 noiembrie 1877, ca mulți alți vorbitori, Carp a luat cuvântul În Răspunsul la Mesaj, glorificând vitejia armatei române, de care se declara mândru, convins fiind „că nu este nimeni Între noi căruia să nu i se Înalțe inima la auzul faptelor săvârșite dincolo de Dunăre”, dar că „vitejia
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ați stipulat absolut nimic, și situațiunea este astăzi, astfel Încât la Încheierea păcii noi nu știm dacă În schimbul sacrificiilor făcute, vom avea acele avantaje care ...ar fi putut justifica trecerea noastră peste Dunăre”. Sentimentul de neliniște nu-i aparținea doar lui Carp sau Sturdza, aparținea Întregului popor, reprezentat prin gruparea conservatoare. După armistițiul de la Adrianopol, când colonelul Arion n-a fost primit la discuții, neliniștea a crescut până În preajma semnării păcii de la San Stefano, când a ajuns la paroxism (la San Stefano
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Întâi de sârbi, de muntenegreni, de Înființarea unei Bulgarii care să se Întindă de la Marea Egee, prin Dobrogea, până la Delta Dunării și la urmă despre România). În discursul său asupra „Condițiilor de pace”, ținut la Senat la 13 februarie 1878, Carp declara că „judecata și argumentele, nu entuziasmul nesocotit, trebuie să călăuzească politica țării, guvernanții României trebuind să-și dea seama odată de pericolul rusesc. Eu nu suspectez nici intențiunile, nici patriotismul nimănui, dar interesele României sunt Însă evident opuse celor
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a pierde o provincie. Dar Rusia nu ne cere Basarabia decât fiindcă este În interesul ei să ne-o ceară și nu ne-o cere de astăzi, ci de mult. Ea face politică rusească. Dumneavoastră, Însă nu faceți politică românească”. Carp a revenit și asupra ideii enunțată prima dată În anul anterior, nu credea că „România fusese părăsită de toată Europa” și că din această cauză ea a fost silită, În conflictul actual să se arunce În brațele Rusiei, arătând că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ascultat delegații unei națiuni care reclamă provincii străine (Grecia) să se audă și reprezentanții unei țări, care cere ținuturi ce-i aparțin”. Dar glasul acelor reprezentanți suna În urechile diplomaților europeni ca predicile Sfântului Ion În deșertul Iordanului. Așa cum preconizase Carp, Rusia a luat Sudul Basarabiei, dând În schimb Delta Dunării și Dobrogea. Dar recunoașterea independenței și a numelui de România a fost legată de modificarea articolului 7 din Constituție (cerere făcută de Waddington cu o vehemență care nu putu fi
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Europa cea umanistă din 1878). Nu atât modificarea art. 7 privitor la acordarea de drepturi civile și politice fără deosebire de religie a deranjat România, cât amestecul puterilor străine În treburile interne ale statului român. După semnarea Tratatului de la Berlin, Carp s-a menținut Într-o anumită rezervă, rostind o serie de discursuri În parlament privind problema modificării Constituției, declarând În discursul din 28 februarie 1879 de la Senat că susținea modificarea articolului 7, asigurând guvernul de tot sprijinul posibil. Capitolul III
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
menținut Într-o anumită rezervă, rostind o serie de discursuri În parlament privind problema modificării Constituției, declarând În discursul din 28 februarie 1879 de la Senat că susținea modificarea articolului 7, asigurând guvernul de tot sprijinul posibil. Capitolul III Petre P. Carp și politica externă a României la sfârșitul secolului XIX și Începutul secolului XX 1. Activitatea diplomatică desfășurată În vederea rezolvării problemei Dunării După câștigarea independenței, neobositul om politic s-a făcut din nou remarcat Într-o nouă problemă, care viza direct
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
declarase În mai 1881, În calitate de prim-ministru că „poartă În sânge dragostea pentru România” și că va apăra Dunărea „cum Își apără tigresa fii” - declarație care nu dădea bine În exterior. La 3 decembrie 1881, cu prilejul discuției la Mesaj, Carp, atingând „chestiunea Dunării” și a rivalității dintre Rusia și Austro-Ungaria, declara că „această rivalitate, putând să ducă la o complicație puternică, trebuie să ne gândim din timp ce este de făcut...propun ca guvernul, Înainte de a se pune pe tărâmul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Întinderea competenței sale până la Porțile de Fier, eu unul aș consimți cu bucurie să Încredințeze Europei chiar aplicarea regulamentelor, căci În schimbul sacrificării unei mici părți a suveranității noastre, ne-am pune sub scutul unei declarațiuni de neutralitate”. Prin declarația sa, Carp și-a atras, fără Îndoială, aprecierea lui I.C. Brătianu care, din considerente politice, bazându-se pe patriotismul și inteligența omului politic, a hotărât numirea lui, În noiembrie 1882, În postul de trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României la Viena
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
are nimic a face cu luptele de partid și că o primește, fiind vorba de existența țării”, dar că odată „terminată afacerea Dunării se va Întoarce În mijlocul opoziției”. Ulterior, baronul Mayr a Înștiințat cabinetul de la Viena despre numirea lui Carp ca ministru al României În capitala Austro-Ungariei, considerând-o „o măsură potrivită” pentru realizarea unei Înțelegeri româno- austro-ungare, fiind considerat potrivit pentru găsirea unor căi de soluționare a conflictelor care dezbinau România și Austro-Ungaria, mai ales În chestiunea Dunării. Primind
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
considerând-o „o măsură potrivită” pentru realizarea unei Înțelegeri româno- austro-ungare, fiind considerat potrivit pentru găsirea unor căi de soluționare a conflictelor care dezbinau România și Austro-Ungaria, mai ales În chestiunea Dunării. Primind asigurări din partea guvernului că avea libertatea deplină, Carp s-a deplasat la Viena, unde a avut mai multe Întrevederi cu contele Kalnoky care s-a arătat surprins de rezistența României În privința propunerii Barrère, și de revendicarea drepturilor ei ca stat independent, deoarece, pretindea el, Încă de la Început guvernul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
guvernul român a lăsat să se Înțeleagă că nu s-ar opune unei propuneri ce ar avea consimțământul Europei. În primele rapoarte trimise din Viena acordă prioritate tratativelor purtate cu contele Kalnoky În chestiunea Dunării. La 11/23 noiembrie 1882, Carp a fost primit de contele Kalnoky, care și-a exprimat regretul că presa celor două țări a Înveninat problema dunăreană, mai ales că exista o bază de discuție și aceea era propunerea Barrère, Înștiințându-l că viitoarea Conferință a ambasadorilor
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de discuții cu ambasadorul german la Viena, principele Reuss, care era familiarizat cu această problemă. În cadrul Întrevederilor, a fost discutată situația generală, avându-se În vedere "primejdia pe care o reprezenta extinderea elementului slav" pentru Europa Centrală și de Est. Carp a Încercat să arate că România ar putea juca un rol important În aceasta zonă, dacă nu s-ar pune piedici În calea dezvoltării sale, vorbind despre pericolul venit din partea Rusiei, care amenința siguranța sud-est europeană. În cadrul unui bal de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fi aplicate principalele prevederi. În acest context, a fost trimisă de către guvernul român reprezentantului său la Viena solicitarea de a obține de la guvernul austro- ungar o declarație oficială asupra Încheierii chestiunii Dunării sau menținerii statu-quo-ului dinaintea conferinței. La vremea repectivă, Carp considera acest lucru imposibil de obținut deoarece Austro-Ungaria n-ar fi consimțit „să constate singură eșecul ei În chestiunea Dunării”. În plus, guvernul austro-ungar avea În chestiunea deschisă a Dunării un mijloc de presiune asupra guvernului român. La 22 ianuarie
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
acest lucru imposibil de obținut deoarece Austro-Ungaria n-ar fi consimțit „să constate singură eșecul ei În chestiunea Dunării”. În plus, guvernul austro-ungar avea În chestiunea deschisă a Dunării un mijloc de presiune asupra guvernului român. La 22 ianuarie 1884, Carp telegrafia la București că ministrul de externe austro-ungar Kalnoky a propus căutarea unei noi soluții În chestiunea Dunării, Înainte de a interveni Franța sau Rusia, subliniind că el s-a ferit să discute despre noi soluții În această problemă. În februarie
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
austro-ungar Kalnoky a propus căutarea unei noi soluții În chestiunea Dunării, Înainte de a interveni Franța sau Rusia, subliniind că el s-a ferit să discute despre noi soluții În această problemă. În februarie, când Kalnoky a ridicat din nou problema, Carp i-a răspuns că guvernul român este pentru o Înțelegere cu compania de navigație austriacă, Însă nu pentru redeschiderea chestiunii Dunării pe plan internațional, deoarece lucrurile s-ar Învârti Într-un cerc vicios și ar Învenina relațiile dintre cele două
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
orientarea spre Puterile Centrale nu era sprijinită numai de șeful guvernului liberal, ea având adepți și În tabăra conservatoare, mai ales printre junimiști. Deși aceștia nu aveau o largă bază socială, dispuneau de o serie de personalități proeminente, cum erau Carp și Maiorescu, care au avut un rol important În acțiunea de apropiere de Puterile Centrale. Primul a reacționat prompt la sfârșitul anului 1880, când ziarul lui Grigore Sturdza și a generalului Tell, „Democrația Națională”, a Început o propagandă intensivă pentru
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
naționale românești. Inițiativa apropierii României de Austro-Ungaria a găsit un ecou favorabil În cadrul diplomației austro-ungare, mai ales că aceasta urma să fie principala beneficiară a unei asemenea alianțe. Revenind la partea românească, este de recunoscut rolul jucat de Petre P. Carp În semnarea tratatului de alianță, acesta plasându-se pe aceleași poziții cu Titu Maiorescu, D.A. Sturdza și regele Carol I. Acesta din urmă a căutat să explice la un moment dat ministrului german la București, von Bülow, cauzele orientării politicii
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Centrale”. În același timp, afirma că „deoarece primejdiile ce amenință România din partea Rusiei sunt mai serioase decât necazul și durerea pentru răul tratament al românilor din țările ungurești, România caută ocrotire și siguranță la Tripla Alianță”. În cadrul unei Întrevederi Între Carp - sosit de la Viena și I.C. Brătianu, primul Îi mărturisea că „Întrezărea din conversațiile cu principele Reuss, posibilitatea intrării României În Tripla Alianță”, Înfățișând „avantajele enorme ce ar atrage țara noastră, fiind primită ca egală În blocul aliat În contra colosului
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
România ar putea să beneficieze de o lungă epocă de pace, absolut necesară organizării și dezvoltării ei, iar prin munca statornică ar putea dovedi Europei că poate fi În Orient un element de civilizație și de ordine”. Reîntors la Viena, Carp i-a transmis oficial prințului Reuss dorința României de a intra În Tripla Alianță și Îl ruga să ceară pentru el o audiență la prințul Bismarck. Însă evenimentele s-au complicat datorită incidentului de la Iași din 17-18 iunie 1883, când
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
D.A. Sturdza nu au reușit să potolească cabinetul de la Viena și presa din Imperiul Habsburgic, explicațiile fiind găsite „tardive și insuficiente”, lucru de care ministrul de externe a fost informat În mod oficial de către baronul Mayr și de Petre P.Carp. Într-o convorbire pe care a avut-o Carp, În calitate de ministru al României la Viena, cu contele Kalnoky, cel din urmă i-a repetat interlocutorului său cele scrise În presă și transmise deja la București, privitor la pretențiile
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Viena și presa din Imperiul Habsburgic, explicațiile fiind găsite „tardive și insuficiente”, lucru de care ministrul de externe a fost informat În mod oficial de către baronul Mayr și de Petre P.Carp. Într-o convorbire pe care a avut-o Carp, În calitate de ministru al României la Viena, cu contele Kalnoky, cel din urmă i-a repetat interlocutorului său cele scrise În presă și transmise deja la București, privitor la pretențiile Austro Ungariei, cerând „nu numai dezaprobarea În gazeta oficială
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]