25,038 matches
-
v-ați asumat pentru a duce la capat aventură unei lucrări de asemenea proporții, competența, erudiția, inteligență și stilul înalt în care expuneți istoria fenomenului literar. Despre aceste aspecte vor vorbi, desigur, și desigur elogios, oamenii de specialitate, criticii, profesorii catedrelor universitare, istoria culturii. Plasându-mă cu totul în afara dezbaterii științifice, voi încerca să vă împărtășesc sentimentul pe care l-am trăit că cititor, căci nu consult cartea ci o citesc, si anume, sentimentul de a citi un fabulos român al
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
Roosevelt, de apărare a Angliei și de participare pe toate fronturile la zdrobirea hitlerismului și a Japoniei imperiale. Dr. D.Bagdasar și colegii săi au ales în conducerea Uniunii Patrioților pe Gh.Vlădescu-Răcoasa, asistent sociolog al acad. Dimitrie Gusti, la Catedra de Sociologie de la Universitate. Autoritățile îl arestează pe Gh.Vlădescu- Răcoasa și-i intentează un proces politic, fiind condamnat la 15 ani muncă silnică,13 astfel că dr.D.Bagdasar acceptă să preia conducerea Uniunii Patrioților. Gh.Vlădescu-Răcoasa - pe care l-
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
absolvirea cursurilor oferea posibilitatea candidaților să ocupe, prin concurs, un loc în învățământul secundar. 9-10. I. Sulea-Firu și Emil M. Brândză erau profesori la Seminarul Pedagogic din București. 11. Alexandru Posescu (1903-1990), profesor de Filosofie. În anul 1935 era la catedra de Enciclopedia Filosofiei al cărei titular era filosoful P.P. Negulescu. 12. Pericle Martinescu - Adolescenții de la Brașov. Cu o postfață a autorului București, Editura Adevărul, 1936, 400 pagini. 13. George Oprescu (1881-1969), istoric și critic de artă. Profesor de Istoria Artei
Întregiri la biografia lui Tașcu Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5302_a_6627]
-
un deceniu un reper a cărui notorietate în lumea literară o rivaliza pe cea a lui Marcel Reich- Ranicki. A fost președintele Academiei Berlineze de Arte între 1989 și 1997 și a predat retorica la Universitatea din Tübingen, la o catedră înființată anume pentru el. Aplombul retoric și nervul polemic i-au atras faima de „retor al națiunii” și supranumele de „micul Voltaire al Republicii Federale”. S-a născut în 8 martie 1923 la Hamburg și a fost scutit de serviciul
Retorul națiunii () [Corola-journal/Journalistic/3543_a_4868]
-
l-a dus la întrunirile literare de la „Junimea”. Menționează primul că datorită intervenției sale la primarul Pogor teatrul de păpuși a lui Hanganu a primit permisiunea să distreze publicul de Crăciun, și că mai murise o dată, vădind o criză la catedră, în timpul orelor, când gazetele i-au consemnat decesul. Vorbește primul de un Creangă arhaic, de „stilul admirabil... în neglijența și naivitatea rustică și primitivă a omului de la țară”. Conchide: „Un valoros și demn cetățean, un institutor conștiincios și un bun
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
sute de manuscrise, nu contează cât de bune sau de proaste, de vreme ce toate îmi golesc mie creierul, mi se pare curată sinucidere. Să-mi pregătesc cursurile, să compun bibliografia pentru seminar, să corespondez cu studenții, să particip la ședințele de catedră, să completez hârțogăraia, să lupt cu birocrația, să fiu obligat să public în reviste academice nevăzute și necitite de nimeni, iar peste toate să-mi găsesc timp nu doar pentru lectura și cronica săptămânală, dar și pentru toate cele domestice
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
reproduc câteva fragmente din capitolul pe care i l-am consacrat în Istoria critică a literaturii române, referitoare la acel Șerban Cioculescu, pe care l-am cunoscut în (aproape) ultimii săi ani de viață, când l-am avut șef de catedră la Facultate și conducător al tezei de doctorat, al cărei proiect i l-am prezentat în biroul său de director al Bibliotecii Academiei Române. La bătrânețe, știa ca nimeni altcineva să umble cu manuscrise și cărți rare. Își făcuse obiceiul de
„Un vestigiu prețios din vremea criticii normale“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3479_a_4804]
-
Andrei Moisoiu (Google) Ana Daciana Florentina, poreclită ”profesoara porno”, după ce în 2008 s-a aflat în mijlocul unui scandal sexual, a revenit la catedră. Profesoara și-a dat demisia după ce un elev a descoperit ăpe internet mai multe imagini și filme porno cu ea. Presa a speculat că, împreună cu soțul și fiica sa, vor emigra în Canada sau în Franța. Se pare că familia
Profesoara porno s-a întors la catedră by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/34818_a_36143]
-
cînd vorbesc în public, medicii o fac cu conștiința că, ocolind morga expertului scorțos, își ridică cuvîntul la exigența vocației pe care o au. Iată impresia cărții lui Octavian Buda - conferențiar la Facultatea de Medicină a Universității „Carol Davila”, la catedra de Istoria Medicinei -, al cărui volum conține, adunate din arhive, anale și publicații ale vremii, 17 texte reprezentînd tot atîtea cuvîntări pe care medicii din vechiul regat le-au ținut în felurite împrejurări. Că e vorba de discursuri de recepție
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
dacă e mai bine. Am impresia totuși că învățământul e mai sigur și mai elegant și mai ales dispui de mai mult timp liber. Știu c-ai făcut bine (dacă până acum te-ai și hotărât) că n-ai părăsit catedra. Se apropie adunarea generală a scriitorilor. Așteptăm senzații tari. Mai scrie-mi și în continuare, material! Cred că din ce-ai trimis n-a rămas (cu o excepție) nimic nepublicat. Sau s-a rătăcit ceva? Cu o prietenească strângere de
Scrisori de la Cornel Regman by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/6928_a_8253]
-
o altă limbă, oricât de bine însușită, dar nu înnăscută. Raporturile mele cu franceza încep din copilărie. Mama, care preda franceza și făcuse un masterat la Dijon, în anii 1930, m-a dat pe mâna Pompiliei Eliade, colega ei de catedră de la liceul din Rm.Vâlcea, din ideea că nu poți fi nici medicul, nici profesorul propriilor copii. Când l-am cunoscut, în 1967, pe Virgil Ierunca la Paris, am descoperit că învățase franceza cu mama și cu Pompilia. Am relatat
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
în asentimentul acestora. Declarațiile lui Victor Ponta nu i-au făcut cinste, ba mai mult, i-a transferat capital de imagine lui Băsescu, iar mulți au rămas cu un gust amar, este de părere Alfred Bulai, conferențiar universitar doctor la Catedra de Sociologie a Facultății de Științe Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative.
Subiectul Cioabă: Nu e vânătoare de voturi, ci capital de imagine prin compasiune by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35774_a_37099]
-
studenți la Română, 20 la Engleză, 18 la Franceză, ca să nu spun că alte Limbi școlarizau din doi în doi ani), se topiseră și normele noastre didactice. Soluția de a preda studenților străini și noi, care nu făceam parte din Catedra cu pricina, s-a dovedit salvatoare. Era vorba de un an preparator, cum fusese botezat, la care lingviștii predau elementele de bază ale limbii, iar literații, elementele de bază ale civilizației românești. Nivelul era de școală primară. În plus, nu
Catedra pentru studenți străini by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3593_a_4918]
-
a ținut o predică funebră, care s-a transformat treptat într-un veritabil panegiric, episcopul de atunci (în clandestinitate), Alexandru Todea, fostul său elev la Liceul „Sf. Vasile cel Mare” din Blaj. Ștefan Manciulea revenea la Blaj în 1929 la catedra de geografie, după câțiva ani de activitate didactică la Liceul „Moise Nicoară” din Arad, și va funcționa aici până în 1937, iar Alexandru Todea, după școala primară în satul natal și după gimnaziul la Reghin - urmează Liceul „Sf. Vasile cel Mare
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
nare și să vărsăm un strop de vin sfințit. Au fost prietenii noș tri, care ne așteaptă, în nesfâr șita eternitate, pentru a reîn noda, cândva, lanțul amintirilor. Așa cum spuneam cu altă ocazie, am avut șansa de a avea la catedră distinși dascăli, de o moralitate inegalabilă, care ne-au împărtășit din bo gata lor experiență de viață. Rând pe rând au plecat și ei spre o lume mai bună și ne privesc de pe Balconul Veșni ciei Pure. Cu gândul la
Privind înapoi cu mândrie. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_114]
-
explicație suficientă. Pare a pune o condiție de o exigență care exprimă un foarte înalt orgoliu. Monarhia nu s-a reinstaurat, cetățeanul, universitarul, criticul n-au revenit cu totul, ambii s-au întors parțial, la țară, pentru proprietăți, unul, la catedră, limbă (scris), altul. O repetă în 2006 (Apostrof, 10), arătând cu degetul spre „«kremlinologii» americani, care și ei credeau în ireversibilitatea comunismului”, și considerându-se victima propriei aspirații care îl contrapunea pe regele Mihai I comunistului Ion Iliescu. Inaderență nu
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
care sunt angajate deja pe baza contractului individual de muncă pe perioada determinată, pot fi repartizate pe perioada nedeterminată în unitățile de învățământ unde predau. Decizia se ia în urma ședinței publice a inspectoratului școlar județean și numai dacă postul didactic/catedră sunt vacante și au viabilitate. Conceptul de "viabilitate a unui post/unei catedre" presupune existența postului/catedrei pe durata unui nivel de învățământ. Existența și necesitatea lor se stabilește de consiliul de administrație al unității de învățământ, în funcție de planurile-cadru în
Veste bună pentru cadrele didactice titularizabile. Vezi ce prevede OUG by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37615_a_38940]
-
pot fi repartizate pe perioada nedeterminată în unitățile de învățământ unde predau. Decizia se ia în urma ședinței publice a inspectoratului școlar județean și numai dacă postul didactic/catedră sunt vacante și au viabilitate. Conceptul de "viabilitate a unui post/unei catedre" presupune existența postului/catedrei pe durata unui nivel de învățământ. Existența și necesitatea lor se stabilește de consiliul de administrație al unității de învățământ, în funcție de planurile-cadru în vigoare și de alte variabile specifice județului/municipiului din care face parte unitatea
Veste bună pentru cadrele didactice titularizabile. Vezi ce prevede OUG by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37615_a_38940]
-
perioada nedeterminată în unitățile de învățământ unde predau. Decizia se ia în urma ședinței publice a inspectoratului școlar județean și numai dacă postul didactic/catedră sunt vacante și au viabilitate. Conceptul de "viabilitate a unui post/unei catedre" presupune existența postului/catedrei pe durata unui nivel de învățământ. Existența și necesitatea lor se stabilește de consiliul de administrație al unității de învățământ, în funcție de planurile-cadru în vigoare și de alte variabile specifice județului/municipiului din care face parte unitatea de învățământ, spune Remus
Veste bună pentru cadrele didactice titularizabile. Vezi ce prevede OUG by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37615_a_38940]
-
noastră. Revenind la echipa din care am făcut parte, trebuie să spunem că intervenția asupra fragmentelor a fost realizată de către cei mai bine cotați specialiști restauratori de la noi, coordonați de domnii Dan Mohanu, Oliviu Boldura și Romeo Gheorghiță, profesori în cadrul Catedrei de Conservare-Restaurare a Universității de Arte din București. Un aspect pe care dorim să-l subliniem este că s-a reușit, grație efortului colegelor noastre din cadrul Departamentului de Educație și Proiecte Culturale al muzeului - Cristina Toma și Codruța Cruceanu - să
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
XIX-lea a bisericii Mănăstirii Argeșului care pot echilibra opiniile specialiștilor referitoare la personalitatea extrem de controversată a arhitectului francez André Lecomte du Noüy, care le-a extras, catalogul oferă și o cantitate apreciabilă de documente inedite. Cu ajutorul corpului profesoral al Catedrei de Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și prin grija domnului lect. arh. Horia Moldovan, prodecan al acestei universități, am reușit să publicăm pentru prima oară celebrul fond documentar îngrijit de profesorul
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
2006. În prezent, el este președinte al Secției de Științe Medicale din Academia Română. Victor Voicu a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, în 1962, și și-a luat doctoratul în farmacologie în 1971. A fost șeful Catedrei de Farmacologie Clinică, Toxicologie și Psihofarmacologie, la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila", directorul Centrului de Cercetări Științifice Medico-Militare, președintele Consiliului Științific al Agenției Naționale a Medicamentului. Președintele Societății Române de Farmacologie, Terapeutică și Toxicologie Clinică și profesor invitat
Academia Română, în fierbere. Vezi cine sunt candidații pentru șefia forului științific by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37685_a_39010]
-
Craiova unde a studiat la Liceul „Elena Cuza”. A urmat Literele la București, având printre profesori pe Tudor Vianu și George Călinescu. În 1972 și-a susținut teza de doctorat în literatură comparată, fiind deja de câțiva ani lector la catedra lui Tudor Vianu. În 1977 a părăsit România. A cerut azil politic în Franța, după grele deliberări. În toamna lui 1978 a început să țină cursuri de literatură comparată la Universitatea Catolică din Angers, până în 1993 când a fost pensionată
Lamento pentru o profesoară by Ileana Bucurenciu () [Corola-journal/Journalistic/3619_a_4944]
-
Nu o interesau datele erudite și cultura în sine, ci „pietrele pentru templu”. Pleca întotdeauna de la un fapt, de la un text concret, pe care „îl despica în patru”, arătându-ni-l deodată în bogăția conotațiilor sale. Ovidiu Drimba spunea odată (catedra pregătea pe atunci o antologie de literatură universală): „Neli are acest dar nemaipomenit: pare că radiografiază textul”. Am avut parte de aceste „radiografii” - vii însă, extrem de vii - atunci când ni l-a prezentat pe Flaubert, pe Stendhal, pe Hemingway, pe Gogol
Lamento pentru o profesoară by Ileana Bucurenciu () [Corola-journal/Journalistic/3619_a_4944]
-
și pentru tot ce înseamnă valoare. Ni se duc profesorii, ba chiar colegii: doamna Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Matei Călinescu, CMI-iul. Acum Doamna Comorovski. Rămân însă amintirile. De fapt nu numai amintirile, ci mult mai mult: ceea ce ei ne-au transmis ex catedra și prin exemplul viu.
Lamento pentru o profesoară by Ileana Bucurenciu () [Corola-journal/Journalistic/3619_a_4944]