3,300 matches
-
au copii cu rezultate școlare bune, se va concluziona ușor că veniturile determină nivelul școlar. Când tratăm rezultatele unei anchete, trebuie așadar să distingem relațiile reale și relațiile aparente (Matalon, 1988). Numai cu multe precauții ne putem aventura pe terenul cauzalității. 2.3. Experiment Experimentarea este prin excelență metoda care permite sesizarea relațiilor de cauzalitate între fenomene. Ea se caracterizează prin două operațiuni: • o intervenție a cercetătorului pentru a manipula variabile ale căror efecte vrea să le măsoare; • o planificare a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
școlar. Când tratăm rezultatele unei anchete, trebuie așadar să distingem relațiile reale și relațiile aparente (Matalon, 1988). Numai cu multe precauții ne putem aventura pe terenul cauzalității. 2.3. Experiment Experimentarea este prin excelență metoda care permite sesizarea relațiilor de cauzalitate între fenomene. Ea se caracterizează prin două operațiuni: • o intervenție a cercetătorului pentru a manipula variabile ale căror efecte vrea să le măsoare; • o planificare a observațiilor care duce la compararea unor grupuri care nu se deosebesc decât printr-o
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
ambiguă și merită să fie discutată (vezi Deconchy, 1981). Putem totuși evidenția punctele tari și cele slabe ale celor două tipuri de experimentare. Laboratorul oferă o situație care permite un control mai bun al variabilelor pentru a degaja relații de cauzalitate. El constituie însă pentru subiecți o situație particulară și tranzitorie. Aceștia dezvoltă pe acest subiect un întreg sistem de reprezentări care scapă cercetătorului. Se pune, de asemenea, problema angajării limitate pe care o pot manifesta în acest context. Slăbiciunile laboratorului
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
organizațiilor poate deci să folosească diferite strategii de cercetare. În această privință, idealul nu există; fiecare metodă are puncte forte, dar prezintă și slăbiciuni. Dacă ne hotărâm să lucrăm în mediu "artificial", va crește validitatea internă (concluziile în materie de cauzalitate vor fi asigurate). Dar caracterul neangajant al situației de laborator va face problematic transferul rezultatelor la condițiile obișnuite de viață. A existat o perioadă (Moscovici, 1970) când tensiunile îi opuneau pe susținătorii cercetării de laborator celor care preferau terenul. Se
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
puțin loc "actorilor". Child (1972) consideră că un veritabil model explicativ al structurării trebuie să ia în considerare alegerile strategice ale celor aflați în poziție dominantă. El subliniază, de asemenea, că relațiile între mediu și context se înscriu într-o cauzalitate reciprocă: contextul definește structura, iar conducătorii unei întreprinderi pot, la rândul lor, să schimbe starea factorilor de context, alegând mediul sau străduindu-se să-l transforme. Abordarea contingentă va fi, de asemenea, obiectul unor critici exprimate de Crozier și Friedberg
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
fi, de asemenea, obiectul unor critici exprimate de Crozier și Friedberg (1977). Acești autori reproșează analizei contingente că se limitează să degaje relații statistice (corelații între caracteristicile structurale și factorii de context) care sunt apoi, în mod abuziv, interpretate drept cauzalități. Nu se știe nimic despre procesele și mecanismele prin care contextul ar influența structura. De aceea a fost luat în considerare rolul variabilelor personale. Acesta a fost abordat în diferite moduri. 5.2.1. Personalitatea Această variabilă va fi privilegiată
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
organizată, pe baza căreia individul procesează informația și acordă sens situațiilor în care acționează. Conceptul de "teorii implicite ale organizațiilor" (TIO) va fi propus de Brief și Downey (1986) pentru a descrie această cunoaștere. TIO sunt constituite din relații de cauzalitate între caracteristicile structurale și performanțe. Pornind de la propriile TIO, responsabilul ar alege structura care este, pentru el, legată de cele mai bune performanțe. Aceasta ar rezulta exclusiv din alegerile lui. Lucrările despre variabilele personale au tendința de a raționa ca și cum
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
un reper fundamental, însă înțelegere acestei căi cognitive a luat în apus o altă direcție. Prin analogie, scolastica întemeia o întreită putință de cunoaștere ce enumeră via negationis (calea abstracției), via eminentiae (calea superiorității) și via causalitatis sau affirmationis (calea cauzalității sau afirmațiilor). Scolastica va proceda la o extindere a folosinței analogiei, vorbind despre analogia ființei cu Ființa. Cunoaștere creaturilor poate duce la cunoașterea Creatorului, cu toate că între Dumnezeu și lume există și o neasemănare. Neasemănarea, mai mare decât ceea ce însemnă similaritatea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mai bine spus, a indica ceea ce nu se poate descrie. Așa cum scrie Yannaras, apofatismul ca iconism analogic constituie o transcendere a metodologiei cunoașterii speculative, atât a demersului analogic de cunoaștere prin afirmații și negații, cât și a demersului inductiv al cauzalității. Teoria cunoașterii, așa cum s-a conturat în scrierile autorilor bizantini, este foarte greu să fie pusă în cadre teoretice, pentru a îndeplini cerințele discursului filosofic modern, în special cele legate de generalitate și obiectivitate. Chiar dacă s-a formulat existența unor
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
facilă este inducerea hiperuricemiei de către diureticele tiazidice, frecvent utilizate, deși însăși HTA are rol independent (1). Afecțiunile osteo-articulare, frecvente la vârstnici, sunt însoțite de exces de morbi-mor- talitate cardiovasculară, în parte datorat incidenței crescute a HTA (52 -73%). Relația de cauzalitate cu HTA este complexă, implicând inflamația, efectul direct al medicației antiin - flamatorii nesteroidiene și steroidiene, asocierea frecventă a insulinorezistenței și dislipi - demiei (1). Alți factori de risc discutați, dar fără evidențe consistente la vârstnicul hipertensiv sunt hiperhomocisteinemia sau creșterea nivelului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
blocajelor, condiționărilor de pe liniile genealogice ale părinților sunt principala modalitate prin care ne putem elibera total de marea parte a dezechilibrelor, limitărilor și afecțiunilor ce se manifestă în ființa noastră și la care de cele mai multe ori nu le putem identifica cauzalitatea. Rădăcinile arborelui familial coboară transgenerațional și la o analiză atentă în cadrul ședințelor terapeutice putem identifica la anumite nivele, o simptomatologie ce se regăsește în particularitățile comportamentale, în gândurile și trăirile din prezent și își are sursa în problemele nesoluționate ale
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
cu apă clorurată înainte de a începe un act chirurgical. Primele metode de antisepsie sunt legate de Lister, în Anglia (1827-1912) care a utilizat acidul carbonic în tratarea plăgilor. Părintele asepsiei este considerat însă Louis Pasteur, care a descoperit relația de cauzalitate între germeni și apariția bolilor. În celebrul discurs susținut la ședința Academiei de Chirurgie din Paris, 1878, Pasteur spunea « Dacă aș avea onoarea să fiu chirurg, pătruns cum sunt de pericolele la care ne expun germenii microbilor răspândiți pe suprafața
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
lume, puhoi !” Baldachinul de protecție aflat deasupra raclei îl denumesc, simplu, umbreluță. De altfel, în cursul discuției noastre afirmă că „au scos-o pe Sfânta la umbreluță, a început lumea să vină puhoi”. Cele două femei văd o relație de cauzalitate directă între „nenorocirile ce se întâmplă acum, săracie, foamete, inundații, cutremure” și numărul de participanți la pelerinaje. O echipă de la televiziune face eforturi disperate pentru a se apropia neobservată de un bărbat care tocmai a trecut pe sub baldachin și s-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
istorii a miracolelor”, disponibilă și în limba română, atrage atenția asupra faptului că în lumea contemporană vorbim excesiv de mult despre „miracol”. Folosirea abu zivă a termenului se explică tocmai prin consumarea semnificației și excluderea a ceea ce constituie însăși natura sa : cauzalitatea divină, inserția într-un context religios (Bouflet, 2009 : 6). Miracolul este perceput diferit în creștinismul occidental, respectiv în cel oriental. Dincolo de efectele corozive ale protestantismului, cel care a eliminat din societățile unde a prosperat însăși ideea de miracol (de unde și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de aceea, este considerat de mulți o constantă a condiției umane. Bibliografia acestei abordări anistorice/ transistorice este vastă și variată, aflându-se într-un permanent dialog cu abordarea complementară și adesea polemică, cea istorică, preocupată de schimbare și eterogenitate, de cauzalități și contexte. Un asemenea dialog urmează, inevitabil, tribulațiile metafizice, ideologice, politice și epistemologice ale științelor sociale din secolele XIX-XXI, de la sociologie și istoria religiilor la filozofia culturii, de la antropologie la studiile culturale și așa mai departe. Nu e cazul și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
asemenea, romanticii se disting de iluminiști prin mefiența pe care o afișează față de raționalitate și tendința ultimilor de a explica lumea în termeni cauzali; acesteia ei îi opun o "viziune organică asupra universului" în care spiritualitatea completează și primează în raport cu cauzalitatea, iar "între subiect și obiect se constituie" astfel "o unitate organică" (Râmbu: 2001, 38). Putem distinge acest organicism în concepțiile lui Bălcescu asupra națiunii, recuperate mai târziu cu fidelitate de către Ceaușescu, dar încastrate, de data aceasta, pe un soclu leninist
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
templierilor reînviind ritualuri și neglijând faptul că și-au pierdut scopul ancestral. Fraternitatea Luminii a existat încă de la începuturile umanității în scopul ridicării unui Templu Spiritual 26, deci în direcția reconcilierii omului cu Dumnezeu. Continuitatea tradițiilor nu este dependentă de cauzalitatea istorică: ea poate fi exprimată doar prin simboluri și este transmisă prin personaje simbolice 27". Filiația acestor lucrări nu poate fi văzută în istoria vizibilă ci în cea sacră, deci filiațiile nu pot fi luate ad literam, dar putem aprecia
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
împreună o emblemă muzicală numită de Wagner laitmotiv. Universul, cosmosul este de altfel reprezentat alegoric încă din Grecia antică, având o amplitudine simbolică majoră în Vechiul Testament ca un sistem dual pământ-cosmos encodat într-un mesaj ritual, sistem de alegorii cu cauzalitate magică îmbrăcată de sfera ocultă a farmecelor, talismanelor, cuvintelor și ritualurilor magice. Ficțiunile alegorice, caracteristice și cadrului science-fiction au personaje elaborate mental în adevărate drame psihologice. Romanele în care misticismul erotic conduce o căutare eroică a perfecțiunii morale sunt cele
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
câte ceva din ceea ce știu: În mine e un ochi înlăuntrul meu...891. Chiar dacă pare haos, de fapt totul e Dumnezeul din noi. Dacă din focul spiritului va fi creat noul Eden, conform dictonului alchimic de a nu disprețui cenușa, lanțul cauzalității rămâne neatins de haos de la începuturi și până la sfârșit. Tot ceea ce se întâmplă pe pământ amintește de haos, prin fapte și gânduri, unduiri de lumini și sunete cuprinse în Cuvânt. Nici măcar izgonirea din rai, răul, păcatul nu au declanșat haosul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
subconștientului uman. Dar dacă un altul și-ar plasa voința, conduita și credința sub altă dominanță sau printr-o metodologie simbolică diferită, ar constata că și aceasta funcționează, subconștientul său având însă dese conflicte și rezultate incomplete. În toate acestea cauzalitatea se bazează pe maniera prin care componentele creierului nostru acționează sub puterea divină. Jung910 precizează că subconștientul uman acționează în același timp și cu rădăcinile adânc înfipte în subconștientul colectiv, ușurând rolul și realizările fizice sau intelectuale ale individului. Poetul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
parcă mai natural, când gândul la Titus mi se ivi în minte în chip aproape solemn, ca și cum cineva mi-ar fi adus pe o tavă un cap retezat. James îmi spusese ceva despre Titus, ceva ce nu-mi puteam aminti. Cauzalitatea ucide. Roata are o justiție a ei. Mi-am adus aminte de țipătul lui Lizzie din ziua aceea. Poate că, până la urmă, o pierdusem pe Lizzie din cauza lui Titus, pentru că mă condamna, pentru că fusese prea mult. Cât de strâns e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în prima zi; îl nimicisem pentru că fusesem atât de încântat de tinerețea lui și pentru că trebuia să mă prefac și eu că aș fi tânăr. Murise pentru că se încrezuse în mine. Vanitatea mea l-a distrus. Era o chestiune de cauzalitate. Și pedeapsa pentru orice greșeală e automată. Îmi pierdusem controlul asupra lui și a murit. Asemenea gânduri m-au amețit până când, în cele din urmă, am căzut într-un somn agitat, vecin cu coma. Și când m-am deșteptat, uitasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
după ce mă salvase din mare? Cuvintele lui James când aflase de moartea lui Titus, fuseseră: „Ar fi trebuit să-l țin sub control“ de parcă simțise, într-un fel, că accidentul se întâmplase din vina lui. Există într-adevăr o neîntreruptă cauzalitate a lucrurilor și, în bună măsură, Titus murise din cauză că, în urmă cu nu știu câți ani, eu i-o răpisem lui Peregrine pe Rosina. Și, de bună seamă, vanitatea mea îl ucisese pe Titus. Slăbiciunea mea distrusese obiectul dragostei mele. Gândurile acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
că eu sunt tatăl lui Titus? Dacă fusese convins de acest lucru, atunci, trebuie să recunosc că, pentru un om violent, se purtase cu o remarcabilă reținere. Poate că mă considerase util doar ca pretext. Privind îndărăt, la păienjenișul de cauzalități, îmi spun că am procedat bine mărturisindu-i lui James părerea mea despre Ben ca fiind autorul încercării de omor, pentru că astfel James a intuit intențiile mele ucigașe și l-a silit pe Perry să-și recunoască vina. Dar am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
poma. Ce sentimente diferite mi-ar inspira toate aceste bogății, dacă Titus ar fi încă în viață? Continuând să-mi despachetez cărțile, am dat peste ediția lui de lux din poemele de iubire ale lui Dante. Câte nenumărate lanțuri de cauzalități inutile, ca tot atâtea capcane pentru cei din jur, au lăsat în urmă-le vanitatea noastră, gelozia, cupiditatea, lașitatea noastră! Ce ciudat e să-mi amintesc că, atunci când m-am retras la mare, mi-am închipuit că renunț la toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]