11,436 matches
-
extinsă, la fel ca la tubul proximal, iar limitele intercelulare sunt neclare. 24.5.4. Tubul colector Tubii colectori sunt alcătuiți din epiteliu cilindric unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de permeabilitate variabilă pentru apă, sub controlul hormonului retrohipofizar ADH. Tubii colectori se unesc și formează ductele papilare, numite
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
are mai mult sodiu, clor, bicarbonat și calciu. Diferențele foarte marcate de concentrație ale sodiului și potasiului sunt consecințele activității ATP azelor membranare ale tuturor celulelor vii. Concentrația scăzută de clor și bicarbonat se datorează potențialului electric negativ al interiorului celular, care produce un eflux de ioni negativi, iar calciul intracelular este sechestrat în organite, și concentrația lui citosolică este foarte mică, 10-7 M. In condiții obișnuite, lichidele intracelular și extracelular se află în echilibru osmotic, ceea ce înseamnă că presiunea osmotică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
calciul intracelular este sechestrat în organite, și concentrația lui citosolică este foarte mică, 10-7 M. In condiții obișnuite, lichidele intracelular și extracelular se află în echilibru osmotic, ceea ce înseamnă că presiunea osmotică de o parte și de alta a membranei celulare este similară, chiar dacă este menținută de alți ioni și solviți. Acest echilibru osmotic este necesar, deoarece membranele celulare sunt permeabile pentru apă, deoarece prezintă o multitudine de canale pentru apă ce permit influxul sau efluxul de apă guvernat osmotic. Dacă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
lichidele intracelular și extracelular se află în echilibru osmotic, ceea ce înseamnă că presiunea osmotică de o parte și de alta a membranei celulare este similară, chiar dacă este menținută de alți ioni și solviți. Acest echilibru osmotic este necesar, deoarece membranele celulare sunt permeabile pentru apă, deoarece prezintă o multitudine de canale pentru apă ce permit influxul sau efluxul de apă guvernat osmotic. Dacă unul dintre compartimente își modifică presiunea osmotică, apa se mișcă în sau din celălalt compartiment pentru a restabili
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
tubilor colectori, va elimina excesul de potasiu iar o scădere a potasiului va produce efecte inverse. 26.3.3. Reglarea renală a calciului Concentrația extracelulară a calciului este păstrată constantă, deoarece acest ion este implicat într-o multitudine de funcții celulare de importanță vitală și orice variații importante ale concentrației sale plasmatice ar fi cauzatoare de tulburări majore. O scădere importantă a concentrației extracelulare de calciu produce creșterea excitabilității neuromusculare, producând spasme ale musculaturii scheletice. O concentrație crescută a calciului extracelular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cuplat cu tirozin-kinaza, și activează pe calea JAK2 mai multe căi intracelulare, printre care kinaza Ras/MAP kinase, IP3-kinaza și factorii transcripționali din familia STAT. Acest receptor poate fi de asemeni găsit și pe un mare număr de alte tipuri celulare, ce includ celule medulare, limfocite, neuroni periferici și centrali. Eritropoetina ajută la proliferarea și supraviețuirea unui mare număr de celule non-eritroide, printre care celulele de neovascularizație, creier, ovar, oviduct, uter și testicule. 29. Excreția non-renală Transpirația conține uree, în concentrații
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Energia liberă eliberată în procesul de glicoliză este folosită pentru a forma două molecule foarte bogate în energie și anume, molecula de adenozintrifosfat (ATP) și molecula de nicotinamid-dinucleotid (NADH). Glicoliza este un proces catalizat de 11 enzime, aflate în citosolul celular, iar intermediarii acestui proces sunt toți fosforilați. Câștigul net al procesului glicolizei este de două molecule de ATP și două molecule NADH, pentru fiecare moleculă de glucoză oxidată. Reacția globală a glicolizei este următoarea: Glicoliza, un proces puternic exergonic, este
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
obținute și se vor prezenta concluziile. Studiul desfășurării în timp a procesului de fermentație a zahărului, prin monitorizarea temperaturii Considerații teoretice Este cunoscut faptul că organismele aerobe îsi procură cea mai mare parte din energia necesară din procesul de respiratie celulară, respectiv din procesul în care ultimul acceptor al electronilor, proveniți din substanțe nutritive, este O2. La rândul lor, organismele anaerobe își procură cea mai mare parte a energiei tot din reacțiile de oxido reducere, însă, dintr-un proces de fermentație
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
între genele acestora. Știm astăzi că două glaciații, una care a avut loc acum 2,2 miliarde de ani și alta care s-a produs acum 800-600 milioane de ani, sunt corelate cu evenimente majore din istoria vieții: apariția organismelor celulare complexe - eucariotele - și diversificarea liniilor filogenetice majore din lumea animală. Știm, de asemenea, că „explozia vieții din cambrian“ a fost precedată de mari schimbări climatice. În opoziție cu cercetători care lasă să se înțeleagă că schimbările ambianței fizice modifică cel
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
între ele. „Cunoașterea religioasă“ ar întregi cunoașterea științifică. Cei care susțin asemenea puncte de vedere caracterizează adesea relația dintre știință și religie drept una de complementaritate. Un autor o compară cu relația dintre diferite discipline cum ar fi biochimia, biologia celulară, fiziologia, ecologia și psihologia în explicarea unor caracteristici ale ființelor vii. „În limbajul complementarității, religia oferă un alt set de explicații, dincolo de capacitatea științei de a judeca, care se referă la problemele ultimului țel, valorii și semnificației. Nu există nimic
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Dar astăzi aș vrea să vă vorbesc, înainte de toate, despre rolul intuiției în știință. Dacă ea este utilă studentului, cu atât mai mult este utilă savantului creator. Căutăm realitatea, dar ce este realitatea? Fiziologii ne învață că organismele sunt forme celulare; chimiștii adaugă că și celulele, la rândul lor, sunt formate din atomi. Să însemne asta că acești atomi sau celule constituie realitatea, sau cel puțin singura realitate? Felul în care celulele sunt dispuse și din care rezultă unitatea individuală nu
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
o afecțiune despre care știm “totul și nimic” dar asupra căreia acești factori acționează în toate etapele sale de inițiere, de constituire și de complicare. Lista factorilor de risc continuă să se amplifice ca urmare a progreselor în înțelegerea mecanismelor celulare, subcelulare și moleculare care duc la constituirea și dezvoltarea plăcii de aterom. Statisticile (1995) arată că și în România mortalitatea/morbiditatea prin boli cardio vasculare reprezintă un procent important din totalul deceselor (61.6%) iar între bolile cardio-vasculare patologia aterosclerotică
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
genotip aterogenic 49. Stessul de forfecare are astfel un rol determinant al calibrului vascular, în remodelarea vasculară și patobiologie 49. Recent (2000) Davies analizează relația dintre hemodinamica spațială (forțe mecanice multidirecționale), endoteliu și aterogeneza focală stabilind o legătură intrinsecă hemodinamică-ciclu celular (stressul de forfecare de 1 dyne x cm-1 suprimă semnificativ faza G0/G1-S) 14. Tensiunea circumferențială parietală afectează diametrul vascular (efect acut) prin răspunsul miogenic la distensia vasului) și induce remodelare vasculară (efect cronic)56 (table 4.5). Funcția celulară
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
celular (stressul de forfecare de 1 dyne x cm-1 suprimă semnificativ faza G0/G1-S) 14. Tensiunea circumferențială parietală afectează diametrul vascular (efect acut) prin răspunsul miogenic la distensia vasului) și induce remodelare vasculară (efect cronic)56 (table 4.5). Funcția celulară Expunerea la stressul de tensiune (cyclic strain) Expunerea la stressul de forfecare (shea stress) r proliferare stimularea proliferării CMN inhibarea proliferării CE și a CMN orientare CE se orientează perpendicular pe direcția vectorului de forță CE se alungesc și se
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
tonusul vascular) și modificări pe termen lung (adaptarea structurală). Într-un sens larg, remodelarea poate fi definită ca orice modificare în dimensiunile arterei (lărgire/ îngustare) independentă/ dependentă de îngroșarea neointimală (remodelare favorabilă/ nefavorabilă). Remodelarea vasculară implică cel puțin patru procese celulare: creștere, apoptoză, migrare, producere/ degradare a matricei extracelulare. Remodelarea vasculară este dependentă de interacțiunea dinamică între factorii de creștere generați local, substanțele vasoactive și stimulii hemodinamici (Gibbons și colab. 1994). La remodelarea vasculară care asigură o lărgire compensatorie adecvată sau
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
calcificările parietale, toate aceste modificând proprietățile biomecanice ale regiunii afectate. Impactul structurii asupra biomecanicii arteriale se traduce prin: 1. comportamentul constitutiv complex: perete aproape incompresibil, viscoelatic, cu stress rezidual; nonliniaritate caracteristică. 2. deformare multiaxială, finită. 3. anizotropie. 4. heterogenitate (compoziție celulară și a matricii extracelulare variabilă de la un pacient la altul, cu vârsta și cu severitatea bolii). Stress-ul este definit ca fiind forța exercitată pe unitatea de aria iar strain-ul este definit ca modificarea fracționată a unei dimensiuni (l-l0/l0
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
reprezentat de elementele figurate, existând 1 leucocit pentru 30 de plachete și 600 de hematii, fiind astfel clar că modul de comportament reologic al sângelui este determinat de cel al globulelor roșii. Sângele este un lichid non-newtonian prin componenta sa celulară (suspensie de celule în plasmă în timp ce plasma are un comportament perfect newtonian (vâscozitate 1.6 x 102 Pa la 370C) (fig. 4.28 și 4.29). Vâscozitatea sângelui integral (WBV - whole blood viscosity) este funcție de stress-ul de forfecare, hematocrit, vâscozitatea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
contrast; preț prohibitiv. utilă la pacienții cu insuficiență renală (fără substanță de contrast); permite a realiza imagini în trei planuri. Indicații: evaluarea arterelor periferice distale (dificil de a fi evaluate neinvaziv) care: au dimensiuni mici; sunt situate adânc sub țesutul celular subcutanat; alte evaluări dau artefacte din cauza pulsatilității arteriale. De neutilizat: atunci când diametrul îngust al scannerului face ca unii pacienți să nu poată fi evaluați astfel; în caz de claustrofobie; la purtătorii de stimulatoare cardiace permanente; la pacienții cu clipsuri sau
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a unei culturi care tinde să fie tot, riscând să nu fie, în fapt, nimic. Este important de susținut faptul că obiectul de cercetare al sociologiei culturii este cultura, că ea este tratată în mod științific, la fel de riguros cum biologia celulară se ocupă de studierea celulelor și psihologia investighează psihicul uman. Pentru a cunoaște cu metode științifice cultura trebuie să știm din ce este alcătuită, care sunt elementele sale componente, care sunt pilonii pe care aceasta se sprijină. Inspirați de abordarea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
să mai vorbim de un organism c omp lex ca cel al omului? Ce putem spune despre procesul nașterii? Lumea științifică a denumit nașterea unui om drept un miracol, și asta nu fără temei. Dacă pornim de la o celulă, înmulțirea celulară este un mecanism care se poate explica relativ ușor: fiecare celulă se divide în două celule identice și tot așa mai departe. Dar cum poate fi explicat acest extraordinar fenomen, î n c are pornind de la o singură celulă, celula
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
leagănul vieții. De altfel, corpul uman conține 60% apă, restul de 40% fiind reprezentat de substanțele solide. Apa din organism se distribuie compartimentului extracelular și celui intracelular. 1.1.Apa Lichidul extracelular Lichidul extracelular este situat între piele și membranele celulare, reprezentând 20% din greutatea corporală. La rândul său este subâmpărțit în lichid interstițial (situat între membranele celulare) și lichid plasmatic (situat în interiorul vaselor sangvine). Cel dintâi cântărește 15% din greutatea întregului organism, iar ultimul 5%. Lichidul intracelular Reprezintă 40% din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Apa din organism se distribuie compartimentului extracelular și celui intracelular. 1.1.Apa Lichidul extracelular Lichidul extracelular este situat între piele și membranele celulare, reprezentând 20% din greutatea corporală. La rândul său este subâmpărțit în lichid interstițial (situat între membranele celulare) și lichid plasmatic (situat în interiorul vaselor sangvine). Cel dintâi cântărește 15% din greutatea întregului organism, iar ultimul 5%. Lichidul intracelular Reprezintă 40% din greutate și 66% din întreaga cantitate de apă. Celulele țesutului adipos conțin puțină apă, de aceea prima
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
organismului, fiind un macroelement important pentru transferul de electroni în cursul proceselor de oxidare și pentru formarea punților de hidrogen caracteristice substanțelor organice. Oxigenul participă la compoziția solidă a organismului în proporție de 23,7 %, participând la procesele de oxidare celulară furnizoare de energie și fiind un acceptor de protoni. Azotul deține 12,85 % din substanța solidă a organismului uman, intrând în structura proteinelor, bazelor azotate, acizilor nucleici. Procentele din reziduul uscat reprezentate de celelalte microelemente sunt cuprinse în tabelul... Sodiul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sunt cuprinse în tabelul... Sodiul are o concentrație mai mare în lichidul extracelular decât în celule. Participă la polarizarea membranelor și deci la excitabilitatea tisulară și la menținerea echilibrului acido-bazic. Potasiul se găsește mai mult intracelular, fiind important pentru ecitabilitate celulară și pentru reglarea pH-lui sangvin. Calciul se află în cantitate relativ mică în lichidul extracelular, ionii de calciu având rol enzimatic; participă la constituția oaselor, dinților. Magneziul, ion predominant intracelular, este important pentru excitabilitatea celulară, activează numeroase enzime. Clorul, ion
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
intracelular, fiind important pentru ecitabilitate celulară și pentru reglarea pH-lui sangvin. Calciul se află în cantitate relativ mică în lichidul extracelular, ionii de calciu având rol enzimatic; participă la constituția oaselor, dinților. Magneziul, ion predominant intracelular, este important pentru excitabilitatea celulară, activează numeroase enzime. Clorul, ion situat mai mult extracelular, participă la reglarea echilibrului acido-bazic și la formarea acidului clorhidric din sucul gastric. Fosforul intră în structura acizilor nucleici și participă l areglarea echilibrului acido-bazic. Sulful intră în structura mucopolizaharidelor care
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]